You are on page 1of 35

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ - CONTROLUL ŞI EXPERTIZA

PRODUSELOR ALIMENTARE

Dependențe
GHEORGHE CARMEN
KIVA ALINA
PAVEL LARISA
SAVU GEORGIANA
URSU BIANCA
GRUPA 4201

CUPRINS
1.Ce sunt dependentele?
2.Cum incep dependentele.
3.Sa intelegem dependentele. 
4.Dependente distructive
5.Dependente comune
6.Cum stii daca ai devenit dependent
7.Unde gasesti ajutor 
8.Tratamentul dependentelor 
9. Despre alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc etc. 
10.Diferenta intre obisnuinta si dependenta
11.Factorii de risc ai dependentei
12.Bibliografie 

Ce sunt dependenţele? Cum incep ele?
Dependenţele sunt comportamente
învăţate care subminează puterea de
control. Ele se dezvoltă treptat iar
efectul lor este de obicei distructiv.
Dependenţele încep cu activităţi
plăcute care devin o obişnuinţă iar în
final ne scade capacitatea de control
asupra propriei vieţi. Majoritatea
dependenţelor izvorăsc dintr-o dorinţă
combinată de a evita durerea sau
disconfortul şi de a obţine plăcere.

endorfinele si norepinefrina. in timp ce GABA este similar unui sedativ natural. . in timp ce acetilcolina regularizeaza sistemul nervos autonom. Dopamina ofera sentimente de placere. Norepinefrina furnizeaza energie. dar in exces este de fapt toxica pentru creier. Pentru ca acest organ. sa functioneze adecvat. motivare si focalizare. creierul. nu in lipsa de vointa. GABA (acidul gama-aminobutiric). defectele de caracter. tulburarile de personalitate sau spiritualitate.Sa intelegem dependenţele Cele mai recente cercetari in ce priveste dependenta sugereaza ca toate dependentele isi au radacinile in afectarea biochimiei cerebrale. dar mai sunt implicate si acetilcolina si anandamida in unele dependente. Endorfinele sunt asemenea unor opiacee naturale. care regularizeaza ce gandim. neurotransmitatorii trebuie sa fie prezenti exact in cantitatile corecte. dopamina. Anandamida are un efect inhibitor asupra tuturor celorlalti neurotransmitatori. simtim si cum ne comportam. Neurotransmitatorii implicati cel mai frecvent intr-o dependenta de orice fel includ serotonina. functiile cognitive si memoria. oferindu-ne relaxare. In creier avem substante chimice numite neurotransmitatori. care ofera alinare pentru durerea fizica si emotionala si fiecare dintre acestea ofera sentimente de buna dispozitie si pace. Serotonina functioneaza ca un antidepresiv natural.

Coma.  5. care au unul sau ambii parinti cu o problema de adictie. Unele substante. Suicid .injectarea drogurilor in vena creste riscul de ca pacientu sa sufere de HIV / SIDA sau hepatita. comparativ cu persoanele non-dependente. crescand riscul dezvoltarii uni boli cu transmitere sexuala. Somaj.cauzate in special de dependenta fata de droguri si medicamente. Probleme de cuplu .procetul copiilor neglijati de abuzati. Neglijarea / abuzul asupra copiilor .relatia conjugala si familiala pot fi severe tensionare. determinand in final destramarea familiei. medicamente sau alcool. Afectiuni . pot conduce catre instalarea unui comportament sexual riscant.riscul de suicid este semnificativ mai mare la un pacient dependent de droguri / medicamente / alcool. lesin sau deces .  6.  3. Aceeasi situatie nu se intampla in cazul dependentei de nicotina.Problemele cauzate tind sa fie exclusiv de sanatate : 1. 4.  2. este numai mai ridicat comparativ cu cei ai caror parinti sunt sanatosi. saracie si lipsa unui adapost .

ne alterează personalitatea. Acestea sunt : • Cafeina • Nicotina • Munca in exces • Alcool • Jocuri de noroc • Droguri • Medicamente stupefiante • Televizor • Alimente . ne subminează sănătatea. ne distrug legăturile cu ceilalţi.Dependenţe distructive si dependenţe comune Ne controlează comportamentul. ne absorb resursele.

băuturi cu cola. cafeina poate împiedica relaxarea sau somnul. Crează in timp dependenţă : stimulant (dublează nivelul de adrenalină din sânge). etc. De ex. creşte starea de tensiune şi generează anxietate. creşte glicemia (scăderea ei dă senzaţie de slăbiciune) Consumul de cantităţi mari. limitaţi consumul la maximum 1-2 ceşti/zi sau folosiţi varietăţi decafeinizate . poate provoca simptome. Ideal este să evitaţi cafeina. Dacă alegeţi să folosiţi băuturi cu cafeină. ceai.CAFEINA Prezentă în cafea. 5-6 sau mai multe ceşti zilnic.

Fiecare ţigară fumată reduce speranţa de viaţă cu 7-8 minute. Nicotina produce una din cele mai puternice dependenţe. Boala .2X (2-3)* Boli de inimă .NICOTINA Nicotina este un alcaloid pirolidinic identificat în Nicotiana tabacum.25X (13-37)* limitele creşterii mortalităţii datorită fumatului potrivit diferitelor studii .Risc crescut AVC .000 oameni.6-3. ce reprezintă aproximativ 0. Fumatul ucide anual peste 400. Era folosita in trecut ca si insecticid.2X (2-3)* BPOC .10X (5-15)* Alte cancere . Majoritatea fumătorilor devin dependenţi în adolescenţă şi apoi se luptă să scape tot restul vieţii.3X (2-4)* Cancer pulmonar .0% din greutatea uscată de tutun.

RENUNTARE LA FUMAT Atitudinea cea mai sigură este să nu începi. . Vestea bună . . peste 50 milioane de fumători au reuşit să renunţe oprirea fumatului reduce riscul de infarct şi de cancer indiferent cât de mult timp aţi fumat Dacă doriţi să renunţaţi puteţi primi ajutor : tratament cu înlocuitori de nicotină unele medicamente (Zyban) creşte şansele de reuşită terapie de grup “Adio ţigări” ...

Adoptaţi un stil de viaţă sănătos mişcare fizică zilnică . Cereţi ajutorul familiei şi prietenilor.Strategia abandonarii fumatului. sau plasturi cu nicotină..           Scrieţi motivele pt care doriţi să renunţaţi Scrieţi un contract de abandonare a fumatului în care specificaţi şi recompensa pentru reuşită Fixaţi o “Zi de încetare a fumatului” şi abandonaţi ţigările începând cu acea zi Faceţi-vă o “trusă de supravieţuire”: gumă de mestecat. . scobitori. etc. morcovi proaspeţi.. mai multă hrană sănătoasă Petreceţi cât mai mult timp cu prieteni nefumători Consumaţi din belşug fructe şi verdeţuri (5-9 porţii/zi)beţi peste 2 l de apă/zi Evitaţi alcoolul şi cafeaua (cel puţin pe durata consolidării abandonării fumatului) Continuaţi să încercaţi dacă alunecaţi înapoi.odihnă şi relaxare.

? • Se întâmplă uneori să folosiţi munca drept scuză pentru a evita contactele sociale sau ieşirile cu familia? • Vă definiţi valoarea de sine în principal în termenii activităţii pe care o desfăşuraţi? Echilibrul este un element foarte important în viaţă! . peste 50 de ore/săptămână? • Familia dvs.MUNCA EXCESIVA Munciţi de regulă mult. ar dori să poată petrece mai mult timp cu dvs.

 Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului. dezvoltarii psiho-cognitive. Un astfel de comportament poate avea consecinte negative asupra starii fizice. . pot fi considerate dependente de acest obiect. devin introvertite. utilizarea calculatorului a devenit primordiala in viata fiecarei persoane. nevoia sau placerea ii determina pe cei mai multi sa petreaca numeroase ore in fata calculatorului. relatiilor si interactiunii sociale. renunta la prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic este inutil.Dependența de calculator  Odata cu dezvoltarea tehnologiei. utilizarea computerului in exces are o serie de efecte negative asupra organismului. se izoleaza. Profesia. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca.

000 decese premature în SUA. Alcoolul provoacă anual 100. Nimeni nu îşi propune să devin alcoolic. .dependenţa de alcool este un exemplu foarte bun.ALCOOLUL  Unele dependenţe se dezvoltă lent . dar 10% din cei care consumă băuturi alcoolice sfârşesc prin a deveni alcoolici.

agresivitatea. socializare. Alcoolismul poate fi perceput şi ca un rezultat al relaţiilor şi relaţionărilor bolnave din familie. frustrare). Din punct de vedere psihologic. starile de dispozitie in general. motivul care contribuie cel mai des la apariţia consumului. dorinta de recompensare. Consumul este continuat indiferent de situaţii sau consecinţele consumului asupra persoanei sau familiei. bucuria. prietenilor. . Deseori se apeleaza la consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete. cu scopul schimbării stării de dispoziţie sau acela de a evita stările neplăcute fizice sau psihice cauzate de sevraj. vina. sentimentele. povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor. continuarea şi agravarea consumului problematic este lipsa de satisfacţie în relaţia cu sine şi cu ceilalţi membrii ai familiei. imbunatatirea relatiilor cu ceilalti.Ce este alcoolismul sau dependenţa de alcool? Alcoolismul sau dependenţa de alcool este consumul de bautură alcoolică. apararea impotriva sentimentelor neplacute. bucuria. ocazional sau periodic. curajul de a spune ceva. Motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile. anturaj . relaxare sau alungarea temporara a stresului.influenţa familiei. dezinhibiţie sau stimulare sexuala temporara. anxietate. colegilor de serviciu. Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea. melancolie. placere.

dificultăţi de coordonare a mişcărilor. Semne ale dependenţei psihice: stările de indispoziţie (frustrare. boală. tulburări de somn. stare de greaţă şi/sau vărsături. anticiparea consumului. probleme cardiace. anxietate. porţionat sau în cantităţi limitate. Semne ale dependenţei fizice: după 24-36 de ore de la întreruperea consumului apare tremuratul matinal al mâinilor şi al picioarelor. Îşi propune sau îşi promite că va bea doar un pahar sau că va bea doar cu anumite ocazii. în situaţii limită cu mare presiune emoţională (deces. tensiune. divorţ. durere de cap. câştiguri foarte mari. probleme de echilibru şi mers. stări euforice) persoana dependentă se gândeşte la consumul de alcool. planificarea consumului şi a ocaziilor de a consuma. Persoana dependentă începe să-şi dea seama că este ceva în neregulă cu felul de a bea şi încearcă să bea "controlat". transpiraţie.• Aceste simptome se ameliorează sau dispar complet la reluarea consumului. Consumul de alcool determină dependenţă psihică şi fizică. stări depresive) sunt înlaturate prin consum. pierdere. . evocarea cu plăcere a momentelor de consum. Pe măsură ce boala dependenţei se agravează apare şi pierderea controlului cantităţii consumate. dar promisiunile sunt încălcate.

5% şi 3% din adulţii care locuiesc într-un stat în care jocurile de noroc sunt legale vor deveni dependenţi. Dependenţa de jocurile de noroc afectează de obicei pe cei mai săraci din societate.JOCURILE DE NOROC Jocurile de noroc şi loteriile se înmulţesc În România acest fenomen tinde să devină o dependenţă în masă de care suferă milioane de oaomeni.  De obicei cresc criminalitatea  Adeseori corup guvernanţii  Exploatează slăbiciunile oamenilor  Victimizează săracii  Produc o atitudine greşită faţă de muncă  Dezintegrează familii şi comunităţi . În SUA se estimează că între 1. Afectează negativ afacerile sănătoase deturnează banii de la bunuri şi servicii valoroase.

DROGURI  Se estimează că în SUA mor anual 18. în majoritate tineri. din cauza drogurilor.000 persoane. Cel mai adesea oamenii se apucă de droguri ca să facă faţă problemelor sau căutând fericirea. precum şi complicaţii grave . Ele nu rezolvă problemele. Drogurile păcălesc. şi foarte adesea generează probleme de sănătate şi mentale.

fara peripetiile facute impreuna etc. fie una dintre acele persoane implicate in relatia de prietenie sia pastrat nevoia adolescentina de dependenta fata de cealalta persoana si a urmat acelasi drum ca si aceasta. Nu ne mai putem imagina viata fara ei. iar atunci cand suntem in formare.Cu totii avem prieteni. iar increderea este cuvantul ce domneste in acea relatie de prietenie. prietenii ajung sa fie intreg universul nostru. aceleasi principii sau in orice caz se accepta asa cum sunt. carora le cerem ajutorul la nevoie. pe care ii iubim    si respectam. la varsta adolescentei. Fie persoanele implicate in acea relatie de prietenie au avut si au in continuare aceleasi standarde de viata. . Ne punem intrebarea cum de a rezistat atat mult acea prietenie?Raspunsul este simplu.  Prietenii sunt persoane importante in viata omului. Insa vine o vreme cand prietenii ar trebui sa devina din nou doar niste simple persoane in viata noastra. insa ce se intampla cu aceia care raman prinsi in universul adolescentin si sunt inca dependenti de prieteniile pe care le-au legat?  Deseori intalnim persoane care au o prietenie de o viata. însa unii dintre noi devin chiar dependenți de aceștia.

Dependența de prieteni dăuneaza la fel de mult ca orice altă dependență.  Avem impresia ca daca avem acelasi job ca si prietena noastra putem avea aceleasi capacitati ca si ea. insa acesti oameni se pot accepta mai usor atat pe ei. dat fiind faptul ca diferentele se vad cu ochiul liber. Adesea este bine ca acest proverb sa nu fie adevarat. Fiecare are aptitudini si capacitati in functie de cum a fost construit.  De multe ori se spune ca: cine se aseamana se aduna. Acest lucru este total eronat. deoarece doar asa putem vedea cat de diferiti putem fi unii de ceilalti si ca reusita unora nu inseamna si reusita noastra. De preferat ar fi ca prieteniile sa se lege intre oameni diferiti chiar daca uneori pot exista divergente de opinie. sau daca ea are o calitate speciala nu inseamna ca si noi o putem avea. cat si reusita altora si esecul lor sau viceversa. . crescut si este clar ca nu pot exista doi oameni la fel in lumea asta. Nu vor dori sa fie ca prietenul/ (a) stiind ca acest lucru nu este posibil.

imediat. neatentia cu sine si abuzurile. acestea au nevoie de un tratament de durata pentru a intelege ca sursa simptomelor este frica.Personalitate dependenta  Oamenii care au o personalitate dependenta vor tolera. Deciziile luate de aceste persoane au fost anulate de catre parinti. neatentia. consuma alcool si urmeaza tratament cu medicamente pentru a usura anxietatea si stresul. Mai mult. le este frica sa nu fie respinse si se tem de pedeapsa. abuzurile. cei mai multi oameni cu personalitati dependente pun mare pret pe vorbele parintilor.  Personalitatile dependente nu sunt ostile si nu pot intretine o relatie. Probabil ca aceste persoane au crescut intr-un mediu "salbatic" si au fost supuse unor pedepse crude. frecvent. nu sunt capabile sa se apere. si chiar faptul ca persoana de cuplu inseala. ce au gasit un motiv anume. care anuleaza pedeapsa.  . In consecinta. Adesea. aceste persoanea sunt pasive. In cea mai mare parte a timpului aceste persoane sunt depresive.

Au la baza o atitudine ambivalenta sau distorsionata fata de placere (durerea da placere sau suferinta) si deseori o dorinta inconstienta. pe rand.mai bine ma distrug ori. Amandoi se aleg cu placerea pe care o cauta mereu ramanand in acea situatie: unul victima si celalalt tortionar. . daca nu-i pot controla complet pe altii . adica uneori victima devine tortionar si tortionarul victima. care mereu isi cere scuze dupa aceea. imposibil de controlat.  Acest tip de dependenta se aseamana cu adictiile de substanță. Asemenea certuri si conflicte creeaza o drama care alungă monotonia si dau senzatia ca in relatia celor doi exista o iubire plina de pasiune. de a muri. Si unul mai subtil: cei doi care. In unele cupluri se face si schimb de roluri. ba chiar pleaca o vreme de acasa. la cea mai mică neintelegere se amenintă unul pe celalalt cu desparțirea. Sau.  Exemplele de astfel de cupluri sunt foarte variate si anume femeia batută de so țul ei. de obicei foarte bine ascunsa. De multe ori intr-un cuplu de acest tip exista versiuni mai mult sau mai putin psihice ale unei relatii sado-masochiste.Dependența de relații  Intr-adevar exista dependenta de relatii. dupa cum e cazul. cu alte cuvinte. moartea ca un refugiu suprem dintr-o lume imperfecta. ii distrug pe ei. Adica unul dintre cei doi il provoaca pe celalalt pana cand acesta il raneste. Sau mai bine-zis de un anumit tip de relatie.

. convenabila.Fazele dependentei  Exista o prima faza de atasare fata de una sau mai multe persoane.  Faza a treia se caracterizeaza prin vulnerabilitate. Subiectul devine constient de starea lui de dependenta si se teme de consecintele unei rupturi. Pare sa fie o faza de echilibru.  Faza urmatoare este cea in care dependenta s-a instalat. de situatiile in care trebuie sa se descurce pe cont propriu. S-a asigurat de acceptarea celorlalti si le-a incredintat tacit rolul de a decide in locul lui. Se straduieste sa fie acceptat.

vorbeste. . nu dorm si nu se imbraca singuri. se joaca). Insa nu se intampla intotdeauna asa.Cum recunosti dependenta copilului de parinte?  Inainte de 3 ani. nevoile copilului sunt adresate direct mamei si doar ea este cea care poate sa le anticipeze si sa le satisfaca  Pe masura ce copilul dobandeste o autonomie (merge singur. aceasta dependenta ar trebui sa se diminueze. Ei sunt dependenti 100% de sfaturile si ajutorul unui parinte. Nu reusesc sa intreprinda nimic de unii singuri si nu iau initiativa.    La unii copii. nu merg singuri nicaieri etc. dependenta se poate pastra pana la varstele scolaritatii si se recunoaste usor prin faptul ca acestia nu mananca.

ca mama va disparea din peisaj pentru totdeauna. Aceasta angoasa poate aparea daca in experientele timpurii ale copilului. foarte ingrijorata. crede ca i s-ar putea intampla ceva copilului ei si ca nimeni nu poate avea grija de el precum are ea. Specialistul sustine ca aceasta traire de pierdere poarta numele de angoasa de abandon si apare in momentul in care copilul este nevoit sa plece de langa mama sa.  Dependenta de parinte apare si atunci cand mama nu este pregatita sa ofere autonomie copilului. cand era bebelus. nu si-a format inca capacitatea de a ramane singur.  Copilul este foarte speriat de faptul ca o va pierde pe mama sa. Este vorba de capacitatea interioara de a accepta ca nu are nevoie in permanenta de prezenta fizica a mamei si ca poate sta in compania altor oameni atunci cand ea lipseste.De ce devine copilul dependent de mama?  Copilul devine dependent de mama atunci cand nu este pregatit emotional sa faca fata procesului de separare. sustine psihologul. au existat despartiri sau separari temporare de mama. Are impresia ca este parasit. Este foarte speriata. .

 Doi “Da” Indică dependenţă .  Un “Da” ridică suspiciuni. eşti deseori în situaţia de a nu te putea opri înainte de a bea prea mult?  Simţi că au nevoie de tot mai mult alcool ca să fii mulţumit?  Medicii folosesc patru întrebări clasice pentru a stabili dacă un pacient este dependent.Cum stii daca ai devenit dependent ?  Ai nevoie sa bei in fiecare zi ?  Când bei.

daca intr-adevar isi doreste acest lucru. persoana care o dezvolta nefiind in masura sa isi controleze dependenta fara ajutorul unei persoane avizate din cauza afectiunile psihice si fizice cauzate. pentru o alta categorie de persoane aceste experiente cauzeaza efecte daunatoare psihic si fizic. O persoana cu un anumit obicei poate alege sa se opreasca din realizarea acestuia. Obisnuinta reprezinta o optiune.  Un obicei se poate tranforma intr-o dependenta? Majoritatea persoanelor pot utiliza o substanta sau pot desfasura o anumita activitate fara sa se dezvolta probleme semnificative. Dependentele. Experienta fiecarei persoane privind dependenta este usor diferita. Componenta psihofizica nu este o problema.Diferenta intre dependenta si obisnuinta Dependenta este o componenta psiho – fizica. . acelasi grup de simptome. de obicei. cat si psihologice. implica atat procese fizice. Si totusi. ea implica posibilitatea de a alege. indiferent de natural lor. dar implica. ca in cazul dependentei.

substanta care creeaza dependenta este daunatoare pentru organismul uman. De cele mai multe. Dependenta de alimente este de multe ori similara cu alcoolismul sau dependenta de droguri. .DEPENDENTA DE MANCARE Ce este dependenta de mancare ? Dependenta de mancare este o dereglare patologica care implica pofta de mancare excesiva si consum mare de alimente. O persoana devine depenenta de mancare atunci cand abuzeaza de o substanta pana la limita la care nu mai poate "trai" fara aceea substanta. Persoanele care sunt dependente de mancare se expun unui mare risc. nu numai din cauza cantitatii de alimente consumate cat si din cauza alimentelor in sine.

  De asemenea. oamenii sunt obisnuiti sa faca asocieri.Cauzele dependentei de mancare :   Dependenta de mancare inseamna pierderea controlului. Lipsa increderii in sine sau tramele emotionale din copilarie sunt cauze ale dependentei de alimente. insa nu poate opri acest comportament de distrugere. Si dietele contribuie la aceasta dependenta. Filmele sau reclamele care infatiseaza anumite mancaruri pot contribui la dependenta de mancare. O persoana dependenta de mancare incepe sa manance din ce in ce mai mult pentru a se simti bine si de a elimina gandurile si starile negative. persoanele dependente de mancare asociaza gustul acestor alimente cu starea de bine. Fenomenul dependetei de mancare este atat de ordin psihologic cat si fiziologic. Persoana dependenta intelege ca isi  vatama corpul prin actiunile sale. prin interzicerea anumitor categorii de alimente. Si momentele de stres sau suparare pot fi asociate cu numite alimente precum ciocolata sau inghetata.   . Astfel.

Acelasi rezultat arata ca 35% dintre persoanele dependente de alcool si droguri sufera de tulburari alimentare. Un studiu efectuat in Statele Unite arata ca intre 30% si 50% dintre indivizii bulimici si 12% – 18% dintre cei anorexici sunt dependenti de alcool sau droguri ilegale. de grup si familiala. comparativ cu un procent de 3% din populatie. Ambele implica dorinte nestapanite si o preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare). care necesita o perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. ambele induc schimbari de dispozitie. exista un risc ridicat de recidiva la terminarea tratamentului. In caz contrar. tainuire si starea de negare. Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista este importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala. fata de 9% din populatia generala.Tulburarile alimentare si dependenta Studiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe ori cu tulburarile alimentare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a vietii. . Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung.

pentru a trece mai usor peste aceasta perioada . exista si factori de risc care influenteaza aparitia adictiilor: O tulburare psihica . orice persoana indiferent de varsta.un nivel ridicat de stres experimentat de o persoana determina riscul ca aceasta sa se "refugieze in consumul de alcool". De exemplu. care sunt lupsiti de un atasament puternic fata de parinti si frati prezinta un risc ridicat de a manifesta o dependenta. cu atat riscul de a manifesta o depedenta este mai ridicat.sentimentul de singuratate determina o persoana sa consume anumite substante din dorinta de a umple golul interior produs de singuratate.pacientii cu depresie.  Singuratatea . obezitate creste riscul aparitiei diabetului zaharat de tip 2. sex sau statut social poate manifeata o dependenta. ADHD precum si cei care sufera de tulburari mintale severe prezinta un risc ridicat sa devine dependenti de droguri. Stresul . expunandu-se unui risc ridicat de a suferi de a manifesta i adictie. cu cat varsta la care a fost consumata pentru prima data o substanta (nicotina sau droguri) este mai mica. Desi. alcool sau nicotina. Relatia cu familia – tinerii cu o rezonanta afectiva scazuta.Factorii de risc specifici dependentei Prin factor de risc se intelege acel ceva care constribuie la cresterea riscului de a dezvolta o anumita afectiune. comparativ cu persoanele care manifesta un atasament profund fata de familie.   Varsta cand substanta a fost consumata prima data .potrivit studiilor.

trist.fericit. .Semnele si simptomele comune dependentei   Schimbari extreme de dispozitie . entuziasmat. etc  Scadere sau crestere in greutate  Tuse neasteptata si persistenta sau stranut  Minciuna  Comportament antisocial cu tendinta catre delicventa  Instabilitate din punct de vedere financiar (alterneaza perioada in care detine sume mari de bani. prieteni noi si neobisnuiti. conversatii telefonice ciudate. anxios.  Modificari  in grupuri sociale. cu cele care nu detin nicio resursa).

consilierea psihologică. recuperare psihologică şi comportamentală într-o clinică sau într-un centru staţionar. medicamente. Se actionează pentru eliminarea din organism a substanţei faţă de care pacientul este dependent şi pentru a ameliora stările neplacute de ordin fizic şipsihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substanţă sau alteori de sevraj. fumat) startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor etape: dezalcoolizarea. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale. remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate abuz sau dependenţă.Tratamentul dependentelor În cazul dependenţelor de substanţe (alcool. droguri. participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstinenţi. . Dezalcoolizarea în cazul alcoolismului şi dezintoxicarea(prescurtare"detox") în cazul consumului de droguri şi a altor substanţe implică de regulă spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic).

În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte motivaţie puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării consumului. factori favorizanţi. consecinţe. tratament) îndrumare. efecte.Consilierea psihologică Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criză de natură personală. socială sau profesională. recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă. În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei. consilierul poate oferi răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze. . familială.

şedinţe de consiliere cu membrii familiei. programul de recuperare poate să aibă o durată de la câteva săptămâni la câteva luni. de a-şi (re)dobândi statutul de persoană liberă să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în plan personal. clinici de specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutică. terapie prin artă. În funcţie de specificul şi metoda fiecărui centru. terapie ocupaţională. au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamentală şi socială a persoanelor cu dependenţă. Accentul se pune pe consiliere psihologică.Centre de tratament Centrele de tratament precum: centrele staţionare. familial şi social/profesional. îmbunătăţirea abilităţilor de a comunica şi relaţiona eficient cu ceilalţi. şedinţe de terapie de grup. Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei. . psihoterapie individuală.

ro  www.psychologies.castlecraig.topexperti.ro  www.ro  www.viataverdeviu.ro http://www.scientia.financiarul.scribd.dependenta.ro  www.formarepsihoterapie.BIBLIOGRAFIE Carti :  Stiintele Comportamentului Uman – Aplicatii in Medicina  Autor : Ovidiu Popa Velea  Editura : TREI  An : 2010 Internet :  www.ro  www.ro  www.ro  www.acasa.sanatate.ro  www.ro .ro  www.pasi.