You are on page 1of 27

U N I V E R S I TAT E A “B A B E S BO LYA I” C LU J- N AP O C A

FAC U LTAT E A D E E D U C AT I E F I Z IC A S I S P O RT
S E C T I A K I N E T O T E RA P I E S I M O T R I C I TAT E
S P E C I AL A

TRATAMENTUL FIZICAL-KINETIC SI
RECUPERAREA MEDICALA A SINDROMULUI
LOMBOSCIATIC

Craciun Claudia
Alexandra
Cristea Cristina
Dragan Teodora

Duma Raluca
Eke Zsolt
Feiereisz Eldad
Maria Vlad

Definitie:
Lombosciatica

este durerea
lombara insotita de nevralgia
sciatica, traducand suferinta unei
radacini a nervului sciatic, mult
mai rar o atingere a traseului
nervos propriu-zis.
Lombosciatica reprezintă o cauză
importantă de incapacitate
temporară de muncă.

.

fese. . genunchi. picior si chiar laba piciorului in cazurile severe.Durerea poate fi resimtita in sold si in alte zone asociate cu nervul sciatic.

Are 4 perioade: Perioada Acuta Perioada Subacuta Perioada Cronica Perioada de Remisie .

exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara blocada.Perioada Acuta Prin perioada ACUTA intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombosacrate. nu se calmeaza nici in decubit. .

bolnavul se poate misca in pat fara prea mari dureri. .Perioada Subacuta In perioada SUBACUTA durerile din decubit au disparut. poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa prin camera cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata.

. aceste mobilizari declansand durere moderata.In ortostatism si mers. durerile apar dupa un interval mai mare de timp.Perioada Cronica Perioada CRONICA permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana. suportabila.

Perioada de Remisie Perioada de REMISIE completa este perioada dintre episoadele algice in care bolnavul este asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva. .

bolnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni profilate pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor (Felix. .In perioada de remisiune completa. dupa trecerea completa sau aproape completa a suferintelor lombosacrate. Eforie Nord.) unde asocierea factorilor naturali este benefica si impreuna cu programele de kinetoterapie vor asigura prevenirea recidivelor. Mangalia etc.

.

Cauze: Nevralgia sciatica apare in majoritatea cazurilor ca urmare a unui conflict discal consecutiv unei hernii intrarahidiene la nivel intervertebral lombar (L)  L4-L5 sau lombar sacral (S) L5-S1. spina bifida). . dar se poate datora si artrozei vertebrale sau unor anomalii congenitale (bloc vertebral.

.Obiective Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior.

. intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoasiliac. basculari ale bazinului.Exercitii Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare.cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.

se flecteaza trunchiul anterior astfel ca mainile sa atinga solul sub scaun. 2. -decubit dorsal. genunchii flectati. -in sezand pe scaun. cu genunchii mult indepartati. repartizate in doua faze: -in prima faza : 1. se trage cu mainile un genunchi la piept.Programul Williams  Acest program cuprinde urmatoarele exercitii. -decubit dorsal.Din aceasta pozitie se impinge lomba spre pat. 5. Fiecare exercitiu descris mai sus se repeta de 5 ori pe sedinta si se fac 2-3 sedinte pe saptamana. -ca si in exercitiul anterior. -decubit dorsal bratele langa corp.Se mentine aceasta pozitie timp de 4-5 secunde. 3. 4. se contracta abdominalii. dar simultan cu ambii genunchi. se revine si se repeta de mai multe ori. . flexia-extensia genunchilor. talpile pe pat .

. 4.Programul Williams -in faza a doua: 1. talpile pe pat. -decubit dorsal. spatele se mentine perfect drept. -decubit dorsal. -decubit dorsal cu genunchii flectati. se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa spre suprafata patului. genuflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun. se ridica alternativ fiecare membru inferior cu genunchiul extins. se apleaca ambii genuchi(lipiti) spre dreapta si spre stanga. -din ortostatism. calcaiele lipite pe sol. 2. 3. pana ating suprafata patului.

rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flectati.mainile deasupra capului. b) c) d) semisuspensare(soldurile si genunchii flectati la 90 de grade . bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse(ca un pendul). se fac basculari inainte si inapoi si in lateral ale bazinului.Tot in acest program se asociaza si o serie de exercitii din pozitia atarnat:  cu spatele la spalier. prinde cu ambele maini bara si executa: a) ridicarea genunchilor la piept.sprijin si pe picioare). .

bratele intinse anterior. Din pozitie de cvadrupedie pentru corectarea lordozei lombare.Este exercitiul care determina cea mai buna contractie a musculaturii lombare si abdominale. . Din aceeasi pozitie se coboara bazinul si ne asezam pe calcaie. tot timpu lomba ramanand in contact cu patu .Tonifica selectivi muschii abdominali.se suge puternic peretele abdominal si se mentine 5 sec. 1. 4. talpile pe pat. pana cand palmele ajung deasupra genunchilor. dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului. In perioada cronica se continua kinetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei vertebrale lombare. Din decubit dorsal cu genunchii flectati. Aceeasi pozitie de plecare. ridica capul.umerii.Se revine si se repeta. Se incearca impingerea cu forta a genunchilor in sus in timp ce kinetoterapeutul se opuna miscarii. 2. 3.

K-ul se opuna apasand pe crestele iliace. 8. iar kinetoterapeutul opune rezistenta pe tot parculsul miscarii Aceeasi pozitie de plecare. 7.bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept. Decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. dar bolnavul se opune. lipiti unul de altul. se ridica bazinul si lomba(fara sa se lordozeze coloana). Executarea “”podului”: din decubit dorsal cu genunchii flectati sprijin pe umeri-spate si picioare. iar kinetoterapeutul se opune. 6. .kinetoterapeutul incearca sa ridice ambele membre inferioare. genunchii flectati la 90 de grade.bolnavul incearca sa-I duca lateral spre planul patului.5. Decubit dorsal.

iar cu ajutorul acesteia se trag alternativ inainte. kinetoterapeutul tine un cos deasupra genunchilor. (partea inferioara a spatelui ramane lipit pe sol) Din decubit dorsal cu genunchii flectati. .iar pacientul cu ridicari scurte trebuie sa arunce mingea in cos(spatele lipit).cu genunchii flecati la 90 de grade.cine arunca cele mai multe mingi in cos castiga. Cate doi fata in fata.cate o esarfa in ambele maini.talpa in talpa.executand abdomene scurte. 2. tinand o minge in mana.Jocuri 1. in decubit dorsal.

Persoana care doboara cele mai multe sticle castiga. se executa intinderea cate unui picior spre inapoi cu flexia bratelor si aplecarea trunchiului. se executa rostogolirea mingii cu scopul de a dobora cat mai multe sticle. pacientul . iar din aceasta pozitie se impinge mingea cu ajutorul capului. si o minge in fata acestuia. 4) Din pozitia de cvaptrupedie.3) Pacientul in decubit ventral cu sprijin pe antebrate.

iar la semnalul kinetoterepeutului cel care ramane cu mingea in mana iese din joc. la flexie se suteaza mingea medicinala la ceilalti pacienti care apoi executa aceeasi miscare.pacientii se aseaza in decubit dorsal si vor pasa o minge de la unu la altu prin rasuciri usoare lucrand oblicii abdominali. 6)Se formeaza un cerc din pacienti in pozitia de decubit costal. iar cu ajutorul membrului inferior liber se executa miscari de extensie si flexie.5)Se formeaza un cerc . .

dupa care ia mingea si se rostogoleste mingea pe sub scaun. Miscarile vor fi lente. au dreptul la o singura greseala. 9) Pacientii asezati pe banci formeaza un cerc.pentru a putea mentine mingea pe picioare. se executa aplecarea trunchilui cu mentinerea palmilor pe sol 5-10 secunde. 10) Doi pacienti sezand pe cate un scaun. cu cate o minge sub scaun. iar cel care va scapa mingea de 2 ori va pierde. dupa care se paseaza mingea la cel de langa. si cu trunchiul aplecat se executa rostogoloriea mingii pe sol inainte si inapoi.picioarele sustin o minge si fac ridicari si coborari atat cat le permite mobilitatea. incarcand doborarea sticlelor.8) Pacientii stau pe un scaun cu spatar. .

incercand sa marcheze in poarta. iar cel care scapa mingea pierde. doua persoane in spatele lor cu cate o minge de gimnastica in mana. Mingea trebuie trasa de ambii pacienti catre piept. cu genunchii flexati in aer la 90 de grade. . Cei cu mingea in mana le arunca mingea pacientilor care prin ridicarea membrelor inferioare intinse lovesc mingea spre inapoi.11)Doi pacienti in decubit dorsal talpa la talpa. cu o mingea de gimanstica tinuta de ambii pacienti intre glezne. 12)Doi pacienti in decubit dorsal.

ambii legati la nivelul coapsei de o banda elastica/esarfa. 14)Doi pacienti in decubit dorsal cu genunchii flexati in aer la 90 de grade.care se tin cu mainile de acesta. cu spatarul spre pacienti. se executa impingerea mingii aflate in fata pacientului. iar membrele superioare sunt in usoara extensie deasupra solului) .Se executa o genoflexiune . Un pacient incearca tragerea genuchilor spre piept. cap la cap la o distanta de 2m. se ia mingea de sub scaun si se rostogoleste catre scaunul celuilalt pacient.calcaiele lipite de sol. dupa care rolurile se schimba 15)Cate doi pacienti in pozitia de decubit ventral cu bratele in lateral (brat-antebrat 90 de grade). iar celalalt incearca sa opuna rezistenta prin mentinerea pozitiei.13)Doua scaune puse fata in fata. (miscarea bratelor se executa in aer. astfel se incerca “marcarea unui gol” printre picioarele scaunului.

evitarea miscarilor de rotatie la nivelul axului coloanei efectuate brusc.evitarea ortostatismului si a decubitului prelungit. .In incheiere cateva sfaturi pentru bolnavii cu lombosciatica: . .mentinerea unei greutati corporale in limite normale. . .evitarea suprasolicitarii coloanei prin ridicarea si/sau transportul unor greutati mari.

1999 http://www.terapiamedicala.ro/lombosciat ica .Bibliografie Jarislav Kiss.