You are on page 1of 33

ECHILIBRUL OSMOTIC

PLASMA - Echilibrul osmotic


→menţinerea constantă a nr. de particule dizolvate în
unitatea de volum.

- Particulele osmotice:
osmotice - electroliţi 93% (!!Na+)
-subst. org. nedisociate 7%
(Glucoză, Uree)

- Parametrii echilibrului osmotic sunt:


 concentraţia osmolară = 285-300 mOsm/l,
 presiunea osmotică = 7,6 atm = 5776 mmHg.
PLASMA - Echilibrul osmotic
Osmolaritatea plasmei - determinare:
1. prin calcul
mOsm/l = 2[Na+(mEq/l) + K+(mEq/l) ] + mg% G/18 + mg% U/6
 glicemia = 70 – 110 mg% 10 mOsm/l.
 ureea sanguină = 30 – 50 mg%
Pat.: hiperglicemie sau/şi uremie ⇒ stări hiperosmolare.
2. prin crioscopie
 Punctul de îngheţare scade d.p. cu nr. particule dizolvate /
unit. volum. (1oC pentru fiecare 5,4 mOsm/l)
mOsm/l = (pct. crioscopic determinat / - 1,85 ) x 100
Punct crioscopic plasmă normală = - 0,56oC± 0,01oC
PLASMA - Echilibrul osmotic
3. prin măsurarea rezistivităţii electrice
 rezistivitatea electrică a plasmei variază i.p.
cu cant. de substanţe ionizate în soluţie.
 apreciază doar osmolaritatea dată de
electroliţi
 Valori normale = 70-74 Ohmi x cm.
PLASMA - Echilibrul osmotic
Presiunea osmotică
= forţa/unit.de suprafaţă care aplicată de partea cu
concentraţie crescută a unei membrane semipermeabile,
se opune osmozei
- depinde de nr. de particule dizolvate în unitatea de volum
(disociate, nedisociabile).

C = concentraţie osmolară (Osm/l)


P=CxRxT R = constanta gazelor = 0,082
(atm) T = temperatura absolută (273 + toC)
P = 7,6 atm = 5776 mmHg (7,6 x 760)
PLASMA - Echilibrul osmotic
PLASMA - Echilibrul osmotic
Importanţa - desfăşurarea N. a schimburilor celulă-mediu
 Relaţia osmolaritatea plasmei-eritrocit
Hipotonie → E globuloase
Hipertonie → E ratatinate
 Relaţia osmolaritate mediu extracelular-celulă (neuron)
hipotonie extracelulară → hiperhidratare celulară
(edem)
hipertonie extracelulară → deshidratare celulară
(perturbarea metab.cerebral)
PLASMA - Echilibrul osmotic
PLASMA - Echilibrul osmotic
Presiune osmotică ≠ Pres. coloid-osmotică
Presiune coloid-osmotică (Π p)
= presiunea dată de proteinele plasmatice, în special de
albumine, care se opune filtrării
Π p = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)
Valori normale = 25-30 mmHg
Importanţă: în schimburile transcapilare

Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHg


Ph> Π p Π p = 25 mmHg Ph< Π p

capăt arteriolar capăt venular


FILTRARE REABSORBŢIE
ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC
PLASMA - EAB
= menţinerea în limite fiziologice a [H+]
pH = - log [H+] = 7,4 (7,35 - 7,45)

Ecuaţia Henderson-Hasselbach
pH = pKa + log [bază]/[acid] = 6.1 + log [HCO3-]/[H2CO3]
Ka = constanta de disociere; ↑ pt. acid tare
↓ pt. acid slab
Fiziologic:
 producţie continuă de acizi nevolatili (ex. acid lactic, corpi
cetonici) ⇒ tendinţa de acidifiere a pH-ului
 mecanisme care reduc [H+]
 fizico-chimice: sisteme tampon

 biologice: plămâni, rinichi, ficat


PLASMA - EAB
SISTEMELE TAMPON SANGUINE
Principiu: procesul de tamponare = înlocuire acid tare din
mediu cu un acid slab, cu disociere redusă ⇒ menţinere
relativ constantă a [H+].
Capacitatea tampon a sângelui:
- 1/4 - plasmă
- 3/4 - eritrocite
1. Sistemul bicarbonat/acid carbonic
= principalul sistem tampon al organismului
există în concentraţie mare = 24-27 mEq/l
rezultă din CO2 format în cursul proceselor metabolice
CO2 + H2O → H2CO3 → H+ + HCO3-
PLASMA - EAB
Parametrii sistemului bicarbonat/acid carbonic
1. [HCO3-] = 24 mEq/l = componenta metabolică
- este reglată pe cale renală; se modifică lent
2. [H2CO3] = 1,2 mmol/l = componenta respiratorie
- este reglată de către plămâni; se modifică rapid (sec.)
- depinde de: - coef. de solubilitate al CO2 = 0,03
- pres. parţială a CO2: [H2CO3] = PCO2x 0,03
3. PCO2 = 40 mmHg
4. [HCO3-]/[H2CO3] = 24/1,2 = 20
5. CO2 total = [HCO3-] + [H2CO3] = 24 + 1,2 = 25,2 mmol/l
6. pH = 7,4
Tulburările EAB pH < 7,4 ACIDOZĂ
pH > 7,4 ALCALOZĂ
compensată ↓ H2CO3 ⇒pH ≅ N
prin ↓ HCO3-
pH < 7,4 metabolică decompensată H2CO3 ~ ⇒ pH↓
ACIDOZA compensată ↑ HCO3- ⇒ pH ≅ N
prin ↑ H2CO3
respiratorie decompensată HCO3- ~ ⇒ pH↓

compensată ↑ H2CO3 ⇒ pH ≅ N
prin ↑ HCO3-
pH > 7,4 metabolică decompensată H2CO3 ~ ⇒ pH↑
ALCALOZĂ compensată ↓ HCO3- ⇒ pH ≅ N
prin ↓ H2CO3
respiratorie decompensată HCO3- ~ pH↑
Tulburările EAB

T ulbură ri M odif. M odificare E xem ple


EAB prim ară reactivă
A cidoză ↓ H C O3- H2C O3 ↓ (hiperventilaţie)⇒ pH N ⇒ C diabet
m etabolică H2C O3 nem odif⇒ pH ↓ ⇒D zaharat
A cidoză ↑ H2C O3 H C O3- ↑ (reabs. R enală
↑ ) ⇒ pH N⇒ C af.
respiratorie (↑ PC O2) H C O3- nem odif⇒ pH ↓ ⇒D respiratorii
A lcaloză ↑ H C O3- H2C O3 ↑ (hipoventilaţie)
⇒ pH N ⇒ C vărsături
m etabolică H2C O3 nem odif⇒ pH ↑ ⇒D severe
A lcaloză ↓ H2C O3 H C O3- ↓ (reabs. renală
↓ ) ⇒ pH N⇒ C hiperpnee
respiratorie (↓ PC O2) H C O3- nem odif⇒ pH ↑ ⇒D voluntară
C = com pensată
D = decompensată
PLASMA - EAB
2. Sistemul tampon al fosfaţilor Na2HPO4/NaH2PO4
- pKa = 6,8
- concentraţie redusă în plasmă = 2mEq/l
rol redus în plasmă (rol important în celule)

3. Sistemul tampon al proteinelor


- concentraţie redusă în plasmă = 16 mEq/l
rol redus în plasmă (rol important în celule)

Capacitatea tampon totală a plasmei = 24+2+16= 42 mEq/l


PLASMA - EAB
4. Sistemele tampon al hemoglobinaţilor
 Hb-/HbH → HbH = acid mai slab ca H2CO3

 HbO2/KHbO2 → HbO2 = acid mai tare ca H2CO3


= cel mai puternic sistem tampon al organismului
- are capacitate crescută în timpul procesului de
deoxigenare

previne modif. semnificative ale pH-ului între sângele
arterial (cu O2) şi sângele venos (cu CO2)

pH sânge venos = 7,35 / pH sânge arterial = 7,4
PLASMA - EAB
Rolul eritrocitelor în EAB - factori:
 prezenţa anhidrazei carbonice (AC) (viteza reacţiei este
de aprox. 5000 ori mai mare decât în plasmă)
AC
CO2 + H2O ↔ H2CO3 ↔ H+ + HCO3-
 membrana eritrocitară este permeabilă pentru anioni
(HCO3-, Cl-)
 membrana eritrocitară este impermeabilă pentru
cationi (Na+, K+), cu excepţia H+.
 diferenţele de disociere între HbH şi HbO2
PLASMA - EAB
La nivel tisular (PO2 ↓, PCO2 ↑)
 KHbO2 cedează O2
 Hb redusă rezultată (cu const de disociere redusă)
devine acceptor de H+, disociaţi din H2CO3
 HCO3- rezultat din disocierea H2CO3 va difuza în
plasmă la schimb cu ionii de Cl- (fenomen
HAMBURGER), care pătrund în eritrocite ⇒ KCl
 În plasmă: HCO3- va fixa Na+, care nu poate difuza în
eritrocit

În eritrocit: ↑ HbH
În plasmă: ↑NaHCO3-
PLASMA - EAB
La nivel tisular (PO2 ↓, PCO2 ↑)
PLASMA - EAB
La nivel pulmonar (PO2 ↑, PCO2 ↓)
• HbH se oxigenează ⇒ HbO2 = acid puternic, care
eliberează H+ şi fixează K+ ⇒ KHbO2
• Ionii de Cl- migrează în plasmă, unde fixează Na+
• HCO3- (eliberat din NaHCO3 plasmatic) pătrunde în
eritrocite şi reacţionează cu H+ (din disocierea HbH)
⇒H2CO3.
• Descompunerea H2CO3 (catalizată de AC) duce la
formarea de: H2O şi CO2, care difuzează în aerul
alveolar
AC
CO2 + H2O ↔ H2CO3 ↔ H+ + HCO3-

!! Activitatea AC este reglată de PCO2: ţesuturi (46 mmHg) → spre dreapta


PLASMA - EAB
La nivel pulmonar
(PO2 ↑, PCO2 ↓)
Plasmă Eritrocit

O2 HHb
O2

HbO2

HCO3- HCO3- H+
Cl-
+ H2CO3
Na+ AC
CO2 CO2 + H2O
PLASMA - EAB
SISTEME BIOLOGICE CU ROL ÎN EAB
Plămânii
= a doua linie de apărare pentru prevenirea tulb. EAB
- intervine prin reglarea eliminării de CO2
Creşterea ventilaţiei → eliminare CO2 în exces → ↓PCO2
Scăderea ventilaţiei → eliminare CO2 redusă → ↑PCO2
- ajustează eliminarea CO2 astfel încât raportul să fie menţinut constant ⇒ pH
normal
Ex.
[HCO3-]↓ ⇒ pH scăzut ⇒ hiperventilaţie ⇒ ↓ PCO2
⇒ ↓ [H2CO3] ⇒ [HCO3-]/ [H2CO3] = normal ⇒ pH = normal
PLASMA - EAB
Rinichii - intervin prin
 reabsorbţia HCO3- filtrat

 refacerea rezervei de HCO3- prin formare de HCO3- nou


 excreţie de H+
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A
PLASMEI
PLASMA - COMPOZIŢIE
Apă 90%
Rezidiu uscat 10%
Substanţe anorganice 1%
 ioni
 oligoelemente
Substanţe organice 9%
 azotate: - proteice: A, G, fibrinogen
- neproteice: N ureic
N rezidual
 neazotate: - Glucide + prod. de metabolism
- Lipide + prod. de metabolism
PLASMA - COMPOZIŢIE
 Substanţe organice azotate
1. Proteine plasmatice
Roluri
1) Rol nutritiv în ţesuturi
2) Rol de transportor pentru: hormoni, vitamine, metale , lipide,
medicamente, metaboliţi.
3) Rol de enzime
4) Rol de hormoni
5) Rol în procesul de coagulare şi fibrinoliză
6) Rol în apărarea organismului (Ig, sist complement).
7) Rol în EAB (sistemul tampon al proteinaţilor).
8) Rol în determinarea presiunii coloid-osmotice (Π p)
9) Influenţează vâscozitatea sângelui şi VSH
PLASMA - COMPOZIŢIE

Proteinemie = 60-80g/l.
 Hipoproteinemie (scăderea sub 60g/l):
- sinteză defectuoasă (ex. boli hepatice cronice);
- aport insuficient;
- absorbţie deficitară (boli gastro-intestinale);
- pierderi digestive, renale (hemoragii).
 Hiperproteinemia (creşterea peste 80g/l)
- creştere Ig (st. hiperimunizare, tumori cu plasmocite)
- stări de deshidratare (diaree cronică, vărsături);
PLASMA - COMPOZIŢIE
3 fracţiuni: A, G, fibrinogen

Fracţiunea Valoare absolută Valoare


(g/l) procentuală
Albumine 37 – 60 g/l 60 – 71 %
Globuline 20 – 30 g/l 29 - 40 %
α1 - globuline 0,9 – 2,5 g/l 1,4 – 2,9 %
α2 - globuline 4,3 – 9,3 g/l 7 – 11 %
β - globuline 4,9 – 11 g/l 8 – 13 %
γ - globuline 5,6 – 14 g/l 9 – 16 %
Fibrinogen 2,5 – 3,5 g/l
PLASMA - COMPOZIŢIE
2. Subst. azotate neproteice = N neproteic din plasmă
● N ureic = ureea
● N rezidual = NH3, AA, pp, acid uric,

creatină, creatinină, bilirubină

Ureea = 30-50 mg%


● sinteză: în ficat (ciclul ureogenetic)
● eliminare: pe cale renală
● variaţii patologice:
- creşterea = uremie; în insuficienţa renală,
hipercatabolism proteic, hemoragii digestive,
- scăderea: în insuficienţa hepatică
Azot rezidual
Compus Sursa Eliminare Variaţii
Amoniac ficat, rinichi, TOXIC pt. SNC! ↑: IH,
1 mg‰ tub digestiv pe cale renală hipercatab. P,
(dezaminarea (sub formă de hemoragii
oxid. a AA ) uree, NH4Cl) digestive
AA - alimentaţie f. redusă pe cale ↑: hipercatab.
10-20 mg% - sinteză renală P, defecte
(ficat) metab.
- degrad. pp ↓: af. ren.
Polipeptide - degrad. ↑: hipercatab. P
2-4 mg% incompletă P
Acid uric catab. purine -pe cale renală ↑: gută, IR
2-6 mg% -prin bilă
Creatină sinteză în pe cale renală ↓ în miopatii
0,2-0,8 mg% ficat (creatinină)
Creatinină degradarea pe cale renală ↑ în IR (numai
1 mg% creatinei filtrare)
Bilirubină degradarea prin bilă ↑: s. icteric
1 mg% Hb
PLASMA - COMPOZIŢIE
 Substanţe organice neazotate
1. Glucide şi produşii lor de metabolism
= principalul substrat energetic al organismului
= sursa de glicogen pentru ficat şi muşchi
Glicemia = 70-110 mg%
- Hiperglicemie: fiz: postprandial, stări emoţionale
pat: DZ, exces h. hiperglicemianţi
- Hipoglicemie: inaniţie, hiperinsulinism
Metaboliţii glucozei
- Acid lactic = 10-15mg% (glicoliză anaerobă: E, m.schel)
- Acid piruvic = 0,4-1,3 mg% (prin glicoliză aerobă)
- Acid piruvic/Acid lactic = 1/10
PLASMA - COMPOZIŢIE
2. Lipide şi produşii lor de metabolism
= subst hidrofobe, solvite în plasmă prin combinarea cu
proteine (apolipoproteine) ⇒ LP
Principalii constituenţi plasmatici lipidici
•Lipide totale (lipemie) = 500-700 mg%
•Trigliceride = 50-150 mg%
•Fosfolipide = 150-250 mg%
•Colesterol = 150-200 mg%
•Acizi graşi liberi (AGL) = 10-35 mg%
Metaboliţi
Corpii cetonici (acid β -hidroxibutiric, acid aceto-acetic,
acetona) = 1-6 mg%
↑: inaniţie, diabet zaharat cu cetoacidoză