Introducere în Psihologie

I. Introspec ionismul despre obiectul psihologiei

1.

2. 3. 4.

5.

Aspectul psihic propus ca obiect de studiu. studiu. Reprezentan i, promotori. promotori. Concepte propuse. Metoda utilizat . propuse. Metoda Contribu ii. Limite teoretice/metodologice. ii. Limite teoretice/metodologice. Încercari de redresare, reînnoire - curentele reî neo... neo... Aprecierea personal cu privire la for a explicativ a perspectivei propuse.

1.1. Aspectul psihic propus ca obiect de studiu. studiu. 1.2. Reprezentan i (promotori) Reprezentan promotori) 

Introspec ionismul este reprezentat de psihologi ca: W. Wundt, E.Titchner, J.Dewey, J.Angell care afirm c psihologia trebuie s studieze via a psihic interioar con tient .

W. Wundt (1832 1920)
W. Wundt a predat la Universitatea din Heidelberg primul curs de psihologie i a înfiin at primul laborator de psihologie experimental (Leipzig, 1879). 1879).  Acesta se focalizeaz pe studiul experien ei con tiente a omului. 

2.1. Concepte propuse. propuse. 

În concep ia lui Wundt, fondatorul structuralismului, psihologia trebuie s abordeze procesele elementare ale experien ei con tiente. Structura con tiin ei include, asem n tor structurii apei sau aerului, dou tipuri de elemente primare care pot fi studiate în laborator: senza iile i sentimentele. 

Structuralismul 

Focalizarea interesului cercet torilor pe structura componentelor psihicului este una din particularit ile colii structuraliste ini iate de W.Wundt. Structurali tii se preocup de identificarea elementelor experien ei, de descoperirea modalit ilor lor de combinare i a factorilor care influen eaz combinarea acestor elemente. 

2.2. Metoda utilizat Metoda 

Pentru studierea elementelor con tiin ei, Wundt i adep ii s i structurali ti au utilizat metoda cunoscut ca metoda introspec iei/ iei/ autoobserv rii (în latin , introspectio înseamn a privi în interior). Subiec ilor li se solicita s - i descrie procesele mentale din momentul în care au sesizat c au tr it o anumit experien obiectual (contactul cu o floare trebuia descris în termenii senza iilor provocate de floare ² culoare, form etc).  

Sub aceste auspicii s-au abordat aspecte simportante ale psihicului ca gândirea i memoria. Gândirea, de exemplu, a fost abordat ca un proces de rezolvare de probleme i studiat prin metoda introspec iei. iei. O alt metod utilizat de introspec ioni ti, de alt data aceasta nu pentru cunoa terea propriei interiorit i ci pentru cunoa terea celuilalt, este celuilalt, empatia (pathos înseamn sim mânt, sim ire) adic transpunerea în starea, în sim irea celuilalt. 

3.1. Contribu ii 

Afirmat ca psihologie a con tiin ei, introspec ionismul are meritul de a fi eviden iat structura (structuralismul) i func iile, activismul (func ionalismul) psihicului uman. uman.

3.2. Limite teoretice/metodologice teoretice/metodologice 

Studierea con tiin ei prin descompunerea ei în fragmente a condus îns la neglijarea caracteristicii ei principale, aceea de a fi unic i original , precum i la neglijarea sus inerii afectiv-motiva ionale de care se bucur afectivcon tiin a, sus inere care îns nu intr în câmpul con tiin ei ( i nu poate fi descris în cuvinte). O alt limit explicativ care a decurs din metoda practicat de introspec ioni ti a fost aceea c s-a abordat sgândirea f r imagini i f r voin .  

Metoda introspec iei a fost fie supraevaluat fie contestat - a fost numit metod regal , princeps, a psihologiei sau a fost ridiculizat . Astfel filozoful pozitivist A.Comte consider încercarea de cunoa tere a faptelor de natur psihic prin introspec ie ca fiind asem n toare cu încercarea ochiului de a se vedea pe sine în timp ce prive te sau cu încercarea unei persoane de a se vedea pe sine de la o fereastr în timp ce trece strada ² mod plastic de a exprima faptul c introspec ia ridic o mare problem : dedublarea (când are cine s observe nu are ce i când exist obiectul observa iei nu are cine s observe).  

ÎntrÎntr-adev r prin introspec ie ne punem în situa ia de a delimita în interiorul nostru un fapt de con tiin pe care s îl observ m f r ca actul observ rii (care este tot un fapt de con tiin ) s îl afecteze în vreun fel. Ajungem la întrebarea dac observatorul (psihic) poate s observe ceva în care este intrinsec implicat i dac tr irea psihic (experien a) nu se schimb în momentul în care devine obiect de observa ie.  

Îndoieli au ap rut i în privin a empatiei. empatiei. 

Principalele obiec ii care s-au ridicat s-au referit ssla posibilitatea real a unei persoane de a se transpune în sentimentele celuilalt dac nu a avut acela i tip de experien , dac nu a tr it el însu i acelea i sentimente.

Evolu ia ulterioar a cunoa terii psihicului permite sublinierea a 3 limite majore ale introspec ionismului:   

1. Nu investigheaz aspectele vie ii psihice care nu sunt con tiente; 2. Nu cerceteaz actele externe de comportament; 3. Trateaz procesele psihice ca procese în sine din care nu se mai poate recompune imaginea subiectului uman integral.

Introspec ionismului i se repro eaz cel pu in 4 deficien e majore: 1. Faptul observat se altereaz prin însu i actul observa iei; 2. St rile afective intense: furia, groaza, panica sunt mai pu in accesibile observa iei interne. 3. Prin introspec ie nu se pot sesiza decât st rile psihice con tiente (ele constituie doar o parte din via a psihic a individului). 4. Ideile preconcepute falsific interpretarea fenomenelor proprii într-o m sur semnificativ mai mare decât în întrobserva ia îndreptat asupra altora. 

Finalit ile teoretice i practice ale introspec ionismului sunt grav limitate.

4. Încerc ri de redresare, reînnoire reî 

Dup 1920, încep s se dezvolte o serie de coli care reprezint reac ii mai bine conturate la introspec ionism, printre acestea remarcându-se remarcândufunc ionalismul. Teoria evolu ionist a lui Ch.Darwin a atras aten ia asupra mi c rii, a dinamicii structurilor. 

W. James (1842 - 1910)  

W.James, reprezentant de marc al psihologiei func ionale, propune ca obiect de cercetare nu structura con tiin ei ci func ia (sau func iile) ei. Principala func ie a con tiin ei este, dup James, asigurarea adapt rii individului la mediu ² idee care a fost ulterior dezvoltat de foarte mul i psihologi. 

De i i func ionali tii utilizeaz introspec ia, ei ia, nu se limiteaz la ea ci recurg mai ales la experimente i se arat interesa i de aplicarea rezultatelor acestora la rezolvarea unor probleme practice.

Concluzii 

În c utarea propriului obiect, psihologia ca domeniu atât de vast al cunoa terii umane înregistreaz o serie de noi direc ii de dezvoltare, unele constituindu-se chiar ca reac ie la constituinduintrospec ionism sau dorind doar s dep easc limitele acestuia: psihanaliza, behaviorismul, gestaltismul.