Introducere în Psihologie

II. Psihanaliza despre obiectul psihologiei

1.

2. 3. 4.

5.

Aspectul psihic propus ca obiect de studiu. studiu. Reprezentan i, promotori. promotori. Concepte propuse. Metoda utilizat . propuse. Metoda Contribu ii. Limite teoretice/metodologice. ii. Limite teoretice/metodologice. Încercari de redresare, reînnoire - curentele reî neo... neo... Aprecierea personal cu privire la for a explicativ a perspectivei propuse.

1.1. Aspectul psihic propus ca obiect de studiu 

Psihanaliza afirm ca obiect al psihologiei tot via a psihic interioar dar nu se limiteaz la palierul con tient al psihicului, ci se focalizeaz mai ales asupra celui incon tient, deci realizeaz o extindere a ariei de investiga ie fa de introspec ionism. ionism.

1.2. Reprezentan i (promotori) Reprezentan promotori) 

Impus de S. Freud (1856 1939), psihanaliza a evoluat în multe direc ii i se prezint în zilele noastre ca un domeniu al cunoa terii cu aplica ii în multe domenii ale tiin elor umaniste i ale practicii psihologice. 

Cronologic vorbind, Freud a ajuns la teoria psihanalitic pornind de la practic , de la psihoterapia psihanalitic . Prin trecerea experien ei sale terapeutice prin filtrul reflec iei teoretice el a fundamentat metapsihologia i psihanaliza aplicat .

2.1. Concepte propuse 

Freud introduce concepte care sunt re inute de psihologie drept corolare ale conceptului de psihic:
aparat psihic,  sisteme i instan e ale aparatului psihic,  mecanisme i complexe ale psihicului. 

Aparatul Psihic 

În concep ia freudian aparatul psihic este organizat nivelar i are o dinamic specific . ÎntrÎntr-o prim etap a studiilor sale Freud identific nivelele con tient, precon tient i incon tient ale psihicului iar într-o o a doua întretap (dup 1920) instan ele acestuia (Sine; Eu, Supraeu).  

Con tientul este apreciat ca un con inut psihic care apar ine la un moment dat con tiin ei (care prime te atât informa iile din lumea exterioar cât i pe cele din lumea interioar ). Precon tientul este apreciat ca un ecran între con tient i incon tient, care men ine în incon tient ceea ce este refulat acolo i înregistreaz reprezent rile lucrurilor i cuvintelor devenind sediul memoriei, un fel de antecamer a con tientului. Sinele este abordat ca sediu al instinctelor, Eul ca nivel de comand i control al psihicului iar Supraeul ca Åinstan cenzorµ în raport cu Eul.  

Un rol important în via a individului îl joac dinamica acestor componente iar dinamica este dirijat de pulsiunile din incon tient (descrise de Freud ca fiind de dou feluri: pulsiuni de via ce constituie libidoul sexualitate, Eros - i pulsiuni de moarte ce explic agresivitatea - Thanatos). Thanatos). Incon tientul este subordonat principiului pl cerii iar con tientul principiului realit ii. Eul este cel care ii. organizeaz întreaga activitate psihic realizând un echilibru între cerin ele realit ii externe i cerin ele Sinelui i Supraeului i activând o serie de mijloace de ap rare. 

Mecanisme i complexe ale psihicului 

Ap rarea eului Åse refer la un proces prin intermediul c ruia con tiin a este ferit de excitan ii interni perculo i precum i de excitan ii interni foarte puternici posibile surse de traumatisme. Cu alte cuvinte, influen ele interne sau externe care amenin integritatea i stabilitatea echilibrului bio-psiho-social al individului bio-psihosunt supuse unui proces intern de modificare, îngr dire sau reprimareµ. reprimareµ. Aceste mijloace de ap rare sunt: ra ionalizarea, ionalizarea, refularea, regresia, refularea, regresia, forma iunea reac ional , identificarea ia. cu agresorul, proiec ia. agresorul, 

2.2. Metoda utilizat Metoda 

Ca obiect de studiu pentru psihologie, incon tientul nu poate fi abordat decât prin intermediul formelor în care el se poate ´exprimaµ (mascat, voalat) în con tient respectiv prin vise, acte ratate, lapsusuri, asocia ii de imagini, idei i cuvinte. Studiind aceste ´produc iiµ, psihologul poate identifica elementele de con inut ale incon tientului. Metoda de investigare a incon tientului propus i promovat de Freud se nume te psiho-analiz i psihoconst în analiza viselor, actelor ratate, lapsusurilor i asocia iilor.   

Pe baza analizei i intepret rii acestora Freud a fundamentat nu numai o metod de studiere a psihicului ci i o metod de terapie psihic numit psihoterapia psihanalitic . Metoda psihanalizei vizeaz urm toarele obiective: - subiectul s ia cuno tiin de originile reale ale suferin elor sale intime, s le în eleag pe m sur ce le evoc , începând cu cele mai îndep rtate evenimente ale copil riei sale pân în prezent; - s le retr iasc într-o situa ie actual concret împreun întrcu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta printrreprezint tehnica liberei asocia ii, care se completeaz cu analiza viselor pacientului. 

Evoluând în aceast direc ie, psihanaliza a dus la descoperirea unor aspecte noi, deosebit de interesante, i anume:
sexualitatea infantil ;  complexul Oedip i rela ia sa cu comportamentul sexual al adultului;  rolul fundamental al sexualit ii în geneza nevrozelor i a psihozelor 

3.1. Contribu ii
Prin modul cum este conceput interioritatea psihic a omului, complexitatea i dinamica acesteia, originalitatea metodei propuse, Freud i psihanaliza se deta eaz net din contextul orient rilor care consider via a psihic interioar ca obiect al psihologiei. La aceasta se adaug i finalitatea ameliorativ a psihanalizei, în esen psihoterapeutic , fapt care redimensioneaz psihologia atât sub aspect teoreticoteoreticometodologic, cât i practic-ac ional. practic-

Scopul psihologiei a a cum îl vede Freud, este, Freud, în esen , umanist pentru c vizeaz transformarea fondului turbulent al incon tientului, a naturii sale biologice animale întrîntr-o natur cu adev rat uman , vizeaz , deci, socializarea sau resocializarea omului i eliberarea lui de toate ´infantilismeleµ care îl chinuie.

3.2. Limite teoretice/metodologice teoretice/metodologice   

Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie, ea se înf i eaz ca o construc ie care ´mitologizeaz µ persoana uman . Axa doctrineri reprezentat de ´complexul Oedipµ nu pare a rezista la o analiz critic atent i profund . Mai mult, ceea ce S. Freud în elege prin ´complexul Oedipµ este un fenomen care nu a fost semnalat decât în aria cultural european . Doctrina psihanalitic consider natura persoanei umane funciarmente bolnav , întrucât la baza vie ii noastre psihice stau pulsiunile, care, nesatisf cute, se convertesc în focare de tensiune psihic , ducând la st ri conflictuale, complexe ideoafective sau simptome nevrotice.

4. Încerc ri de redresare, reînnoire reî
Psihanaliza clasic , ortodox , freudian , a prilejuit o serie de dezvolt ri, unele dizidente altele reformatoare. Printre diziden ii de la linia clasic freudin sunt considera i C.G. Jung i A.Adler Printre cei care au vizat renovarea freudismului (neo(neofreudismul) - Karen Horney i Erich Fromm. Fromm. Negând rolul determinant al sexualit ii în via a psihic a individului, psihanali tii diziden i ca C.G.Jung i A.Adler extind con inutul incon tientului.   

C.G. Jung (1875-1961) (1875C.G. Jung, fondatorul psihologiei analitice descrie pe lâng incon tientul personal i un incon tient colectiv în care exist complexe i arhetipuri.

Incon tientul personal se constituie, conform lui Jung, în ontogenez prin jocul intercondi ion rilor dintre tendin ele sexuale, cele agresive de autoafirmare i influen ele culturale iar incon tientul colectiv se formeaz în filogenez ca urmare a experien elor esen iale ale unei specii. 

Arhetipurile sunt modele arhaice de comportament, independente în raport cu creierul i cu psihicul con tient care asigur organizarea în jurul lor a personalit ii con tiente a individului.  

Arhetipul anima, de exemplu organizeaz comportamentul anima, specific feminin iar arhetipul animus comportamentul specific masculin în contrapartid cu modelul de comportament fixat con tient. Arhetipurile sunt creatoare de cultur dar nu pot fi accesate decât prin intermediul simbolurilor. simbolurilor. Rela ia dintre incon tientul personal, incon tientul colectiv i Eul con tient determin dou tipuri de peronalitate intro i extrovertit.

A. Adler (1870 1937) 

Conform lui Adler nu libidoul este cel care domin în incon tient ci impulsul c tre superioritate, rezultat din compensarea complexelor de inferioritate ale individului uman fragil i vulnerabil prin chiar condi iile existen ei sale.  

Sentimentele de inferioritate se nasc din îndoielile individului cu privire la locul s u în mediul social. De la na tere, copilul se simte în mod natural inferior din cauz c este mic, slab, dependent de al ii. Interpretarea gre it a acestei condi ii creaz comportamentul maladaptativ. În încercarea de a dep i inferioritatea copilul se str duie te pentru perfec iune i superioritate. Aceasta determin un comportament egoist contrar comportamentului cooperant de concesii mutuale specific intereselor sociale, cele 4 scopuri ale conduitei nepotrivite fiind:
c utarea aten iei,  lupta (str duin a) pentru putere,  c utarea r zbun rii,  asumarea dizabilit ii. 

A a cum se vede, Adler confer eului un rol preferen ial în raport cu incon tientul punând accent pe finalitatea psihic i nu pe cauzalitate, pe viitor i nu pe trecut. Psihanaliza contemporan este dominat de tendin a de desexualizare a incon tientului, neofreudismul american chiar contestând ideile lui Freud cu privire la libidou. Reprezentan i ai neofreudismului cum sunt Karin Horney i Erich Fromm accentueaz rolul factorilor culturali i istorici în formarea omului.