MANAGEMENT DE PROIECT

CURS 12: Riscurile proiectului

Titular curs: prof. dr. ing. Mircea Covrig as. ing. Cristina Gheorghe An universitar 2007- 2008, Semestrul I

9.1. Definirea riscului 

³reprezint posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a avea de suportat o pagub ´ (DEX) genereaz crize care pot influen a func ionarea normal a proiectului este determinat de totalitatea cauzelor care conduc la întârzieri sau nerealiz ri în cadrul proiectelor: 
    



schimbarea condi iilor economice invalidarea experien ei anterioare cunoa terea imperfect a diver ilor parametri care influen eaz proiectul optimismul sau pesimismul echipei de analiz erori tehnice, economice sau de analiz etc. 

este direct propor ional cu complexitatea proiectului scopul studiului riscurilor în cadrul managementului de proiect const în stabilirea fezabilit ii acestuia în contextul constrângerilor proiectului în momentul elabor rii propunerii de proiect constrângerile se pot clasifica în:   

constrângeri cunoscute: legisla ie, structuri organizatorice, buget, termen de execu ie etc. constrângerile necunoscute, care la rândul pot fi:  

constrângeri previzibile ± efecte cunoscute care pot ap rea cu mare probabilitate în desf urarea proiectului: infla ie, modific ri de pre uri, plecarea unui membru al echipei, întârzieri în livrarea unei piese etc. 

constrângeri imprevizibile, care la rândul lor se pot:
-

datora unor cauze care nu apar in echipei proiectului: accidente de transport, falimentul unor parteneri, defecte tehnologice etc. datora unor surse care apar in echipei: gre eli de planificare, lipsa personalului, reducerea finan rii etc.

- 

domenii de risc poten ial pentru un proiect: 
      

rezultatele proiectului implementarea proiectului resursele proiectului s n tate i siguran a mediul înconjur tor e ecuri tehnice i tehnologice imposibilitatea finan rii la timp legisla ie

9.2 Studiul riscurilor unui proiect 

presupune:
1. identificarea i clasificarea riscurilor 2. analiza riscurilor 3. gestionarea riscurilor

9.2.1 Identificarea i clasificarea riscurilor 

începe înc din perioada de planificare ± vezi construirea matricii proiectului continu pe întreaga perioad de realizare a proiectului se urm resc riscurile privind realizarea activit ilor, ob inerea rezultatelor i atingerea obiectivelor ± vezi matricea proiectului particip echipa de conducerea proiectului, care poate s coopereze i cu speciali ti în domeniu întreaga responsabilitate îi revine managerului de proiect     

se identific toate riscurile poten iale care pot influen a realizarea unei activit i sau obiectiv dintre acestea se p strate numai riscurile posibile care se analizeaz din punct de vedere al predictibilit ii i se catalogheaz 

Clasificarea riscurilor în func ie de natura lor: 

Riscul de pia 

se refer la modul în care este primit de c tre pia Äprodusul´ oferit de proiect se manifest prin variabilitatea volumului i/sau a pre ului produsului caz limit 
  



- Äprodusul´ nu va fi vandabil

m suri pentru reducerea riscului:
realizarea unui studiu de pia cunoa terea mediului concuren ial 

Riscul tehnologic 

se refer la posibilele efecte ale tehnologiei folosite asupra produselor, operatorilor sau a mediului (specific proiectelor cu caracter industrial) riscurile tehnologice invizibilele (toxic, chimic, incendiu, nuclear) trebuie tratate separat caz limit - tehnologia prev zut nu d rezultatele scontate; Äidea´ tehnologic nu este corect i produce efecte nedorite m suri pentru reducerea riscului: 
    

schimbarea tehnologiei elasticitatea procesului tehnologic pentru a permite adapt ri i schimb ri eforturi tehnologice investi ionale 

Riscul fabrica iei 

generat de disfunc ionalit ile tehnologice i organizatorice în cadrul activit ilor de produc ie exemple: rebuturi, neîncadrarea în consumurile planificate, defecte ale utilajelor etc. caz limit : nerealizarea calit ii i/sau a productivit ii m suri pentru reducerea riscului: 
      



controlul calit ii controlul sistematic al proceselor monitorizarea proceselor cu risc m rit calificarea muncitorilor verificarea / schimbarea ma inilor utilizate asigurarea unui management tehnic competent 

Riscul economic 
 

determinat de evolu iile conjuncturale ale mediului economic cuprinde tot ce cauzeaz incertitudini în solduri, în costuri i în pre uri conduce la modific ri de profit 

Riscul schimbului valutar 

apare numai în cazul în care proiectul apeleaz la importuri, sau produsul finit este destinat exportului i poate avea efecte negative sau pozitive caz limit : imposibilitatea derul rii proiectului datorit neefectu rii importurilor m suri pentru reducerea riscului:   

contractele de cump rare sau vânzare s prevad în moneda na ional la un pre dinainte fixat 

Riscul cre terii costurilor de fabrica ie 

apare datorit fenomenului infla ionist care se manifest pe o pia nestabilizat (în cazul proiectelor derulate pe o perioad mai îndelungat acest risc este important) cre terea costurilor de fabrica ie i a pre urilor pentru materia prim i combustibil se pot datora i erod rii puterii de cump rare a monedei ce urmeaz a fi încasat dup o anumit perioad caz limit : insuficien a resurselor m suri pentru reducerea riscului: 
  



introducerea unei marje asiguratorie la pre ul negociat introducerea în contract a unor clauze de revizuire sau de ajustare a pre urilor 

Riscul investi ional 

apare din cauza neob inerii profitului impus de investitori; acest profit este precizat ini ial de prognoza financiar a proiectului iar pe termen îndelungat prognozele au erori relativ mari caz limit : nerealizarea profitului planificat m suri pentru reducerea riscului:  îmbun t irea prognozelor  alegerea variabilelor timp-cost ale proiectului astfel încât s se ob in profitul maxim  modific ri în planul de activit i 

 

 

Riscul social decurge din rela iile cu membrii echipei proiectului exemple: demotivarea membrilor echipei, num rul persoanelor din echip , experien a de lucru în echip , fluctua iile de personal, afinitatea dintre persoane, colaboratorii, cheltuieli prea mari cu for a de munc , lipsa de calificare pe tema dat a membrilor echipei caz limit : imposibilitatea termin rii proiectului din cauza lipsei personalului calificat m suri pentru reducerea riscului: 
   

evalu ri periodice ale membrilor echipei modific ri de salarii realizarea conexiunii dintre rezultate i salarii 

Riscul juridic 

decurge din inciden a legisla iei na ionale asupra activit ilor desf urate în cadrul proiectului exemple: riscul pierderii sau distrugerii m rfurilor cump rate, riscul pl ii unor impozite suplimentare, riscul unor penaliz ri economice, riscul unor raport ri gre ite caz limit : întreruperea activit ilor în cadrul proiectului cu penalit i financiare m suri pentru reducerea riscului: 
    

angajarea în echip a unui contabil performant asigurarea asisten ei permanente din partea unui jurist respectarea recomand rilor primite 

Riscurile ecologice 


sunt legate de mediul înconjur tor se datoreaz tehnologiilor presupuse a fi utilizate în proiect, care sunt poluante, sau a materialelor utilizate în proces, care sunt periculoase, deci interzise caz limit : imposibilitatea realiz rii sau valorific rii produsului ob inut prin proiect m suri pentru reducerea riscului: 
  

aprofundarea legisla iei în vigoare tehnologie flexibil care s permit u or unele modific ri.

Clasificarea riscurilor
Nr. Criteriul de clasificare Crt. 1 2 3 4 5 6 Modul de producere Pur Limite de evaluare Speculativ Static Par ial De conjuctur Statistic Minor

Efectul la schimbarea mediului Dinamic Întindere Condi ionare în timp Probabilitate de apari ie Gravitate Global Îndep rtat Accidental Major 

clasificarea riscurilor ofer în elegerea de ansamblu a posibilit ilor de apari ie a riscurilor precum i o apreciere global a consecin elor nefavorabile riscurile pure  sunt consecin e ale unor evenimente aparte care nu pot fi prev zute: incendiu, defec iune major la utilaje, defec iuni de alimentare cu energie etc.  aceste riscuri apar brusc, provoac numai pierderi, pot afecta grav desf urarea proiectului riscurile speculative  sunt consecin e ale deciziilor care se iau în planificarea i realizarea proiectului  au o probabilitate mic de apari ie pe perioada de derulare a proiectului când se aplic managementul de proiect   

riscuri dinamice 

apar datorit schimb rilor în sistemul economic apar chiar dac nu au loc schimb ri în sistemul economic în cazul proiectelor care se deruleaz pe perioade scurte de timp se pot produce numai riscuri statice pot ac iona în toate fazele proiectului exemple: nemotivarea personalului, epidemii etc. pot ac iona numai în anumite etape ale proiectului exemple: întârzierile în aprovizionarea cu materii prime nu pot ap rea în etapele de cercetare, îns are o probabilitate mare de apari ie în etapele de realizare a prototipului 

riscuri statice 
 

riscuri globale 
 

riscuri par iale 
 

riscuri îndep rtate 


sunt asociate cu dificultatea de a face prevederi pe timp îndelungat nu apar în cazul derul rii proiectelor care se desf oar pe perioade scurte de timp, dar pot s apar cu efecte asupra pie ei de desfacere a produsului care a constituit obiectul proiectului sunt asociate cu modificarea mediului economic i financiar exemple: modific ri ale organiza iei unde se desf oar proiectul, modific ri bru te a ratei de schimb etc. fac obiectul m surilor de prevedere utilizate în proiect; sunt riscuri previzibile exemple: accidente de munc , întârzieri în aprovizionare, defectarea utilajelor etc. 

riscuri de conjunctur 
 

riscuri accidentale 
 

riscuri statistice 
 

se refer la imperfec iunea utilajelor, rebuturi etc. în general sunt acoperite prin mijloace financiare cel mai bun mijloc de reducere a riscurilor statistice este controlul calit ii efectele pe care le produc sunt nesemnificative pentru rezultatul proiectului anumite riscuri pot fi ignorate deliberat de c tre managerul de proiect pot avea efecte distructive pentru proiect trebuie analizate temeinic i reduse ca efect prin m suri corespunz toare 

riscuri minore   

riscuri majore 


9.2.2 Analiza riscurilor 
 

orice activitate, respectiv orice decizie implic un risc riscul trebuie apreciat/m surat m surarea riscului se face prin calculul unei probabilit i privind apari ia pierderilor, neob inerea performan elor (beneficiu/profit) dorite metodele de analiz a riscului se pot împ r i în: metode calitative metode cantitative 

Metode calitative 

au ca scop stabilirea categoriei de impact al riscului: sc zut, mediu sau ridicat exemplu de metod calitativ - matricea riscului 
 

metod calitativ folosit uzual const în: încadrarea riscului considerat în cinci clase referitoare la probabilitatea de apari ie (tabelul 1) i în cinci clase privind consecin ele riscului (tabelul 2) consecin ele au fost explicate pentru trei tipuri de nivel: tehnic, program i cost 

Tabelul 1: Clasele de probabilitate de apari ie
Clasa Valoarea estimat a probabilit ilor 1 2 3 (0 ± 10)% (11 ± 40)% (41 ± 60)% Interpretarea probabilit ii foarte pu in probabil ca riscul s se produc pu in probabil ca riscul s se produc chiar probabil ca riscul s se produc probabil ca riscul s se produc foarte probabil ca riscul s se produc Caracterizarea Caracterizarea nivelului probabilitatii foarte mic sc zut modest suficient de prevenit este prevenit se poate preveni cu ac iuni suplimentare nu se poate preveni, se impune o alta abordare nu se poate preveni, nu sunt alternative

4

(61 ± 90)%

mare

5

(90 ± 100)%

foarte mare

Tabelul 2: Clase de consecin e
Clasa 1 Efect neglijabil Definire Dac riscul se produce, atunci nu vor fi efecte, se îndeplinesc toate cerin ele. Dac riscul se produce atunci vor ap rea cre teri minime. Dac riscul se produce, atunci programul va înregistra cre teri modeste. Dac riscul se produce, atunci programul va înregistra cre teri majore. Dac riscul se produce, atunci programul va e ua. Nivel tehnic - minim - f r impact - moderat - reduceri minime - modest - reduceri - reduceri majore Nivel program - minim - f r impact - activit i suplimentare - se pot rezolva -se dep e te termenul cu o lun - impact critic Nivel cost - minim - f r impact - bugetul cre te cu pân la 5% - bugetul cre te între 5 ± 7% - bugetul cre te între 7 ±10%

2

minor

3

moderat

4

serios

5

critic

- inacceptabil - nu sunt alternative

- nu se poate realiza

- bugetul cre te cu peste 10% 

în conformitate cu clasa aleas , se consider o valoare pa pentru probabilitatea de apari ie a riscului determinarea consecin elor riscului se face pe baza experien ei cu aplica ie pentru costurile concrete, respectiv problemele tehnice si de planificare specifice proiectului clasa determinat pentru nivelul probabilit ii de apari ie i clasa consecin elor determin categoria impactului riscului asupra proiectului prin folosirea diagramei riscului - vezi diagrama riscului   

m suri recomandate pentru combaterea/sc derea efectelor riscului analizat în raport cu categoria de impact:
pentru impact sc zut ± se recomand monitorizarea continu pentru impact mediu ± se recomand ac iuni de combatere, inclusiv considerarea alternativelor pentru impact ridicat ± se implementeaz noi procese sau se schimb planul 

 

Metode cantitative 

consider în principal probabilitatea ca riscul s se produce, asociat cu determinarea efectelor economice presupun determinarea unor indicatori:  

riscul ca investitia s se piard (R) poate fi exprimat în raport cu probabilitatea succesului tehnic pt, respectiv cu probabilitatea succesului comercial pc:

R ! 1  pt ™ pc ! 1  ps ps ! pt ™ pc 

probabilit ile pc i pt se pot determina pe baza aprecierilor exprimate de membrii echipei i de c tre al i speciali ti din organiza ia care ofer proiectul 

dac aprecierea specialistului/membrului K este un num r întreg pozitiv cuprins între 0 i 5 inclusiv, i dac se consult N speciali ti /membrii, atunci valoarea probabilit ilor este:
N

§R
pt 

K

sau

pc !

K !1

5™ N

valorile ob inute sunt subiective i con in implicit experien a celor care particip la evaluare 

Indicele de performan
Ip

este utilizat pentru proiecte mici:

B ™ ps CT

B - beneficiul net CT - valoarea costurilor totale ps - probabilitatea de succes a proiectului 

credibilitatea acestui indicator este limitat de luciditatea estim rilor efectuate pentru factorii s i acest indicator poate fi utilizat numai dup ce s-au considerat corespunz toare valorile prognozate pentru beneficiarul B i costul CT  

Coeficientul de risc al proiectului/produsului se ob ine prin înmultirea coeficien ilor de risc C rk determina i pentru riscurile probabile determinate în analiza preliminar
N r


k !1

rk

N - num rul de riscuri considerate rk - coeficientul riscului notat cu indicele k:
rk

! pa ™

i

10

pa - posibilitatea de apari ie a riscului exprimat în unit i relative
Ci - coeficientul de importan

a riscului 

în tabelul al turat sunt prezentate intervale de valori pentru coeficientul de apreciere a importan ei riscului Ci , bazate pe clasele de consecin e în care a fost încadrat riscul valorile pentru probabilitatea riscului difer în raport cu etapa din proiect la care se face analiza

Nivel

Clase de consecin e

Valori pentru coeficientul de importan a riscului {9, 10}

5

risc critic

4

risc major

{7, 8} 

3

risc moderat

{5, 6, 7}

2

risc minor

{2, 3}

1

risc neglijabil

{1} 

Indicele proiectului se exprim în func ie de valoarea de vârf S a vânz rilor preconizate pentru produsul rezultat din proiect:

S ™ ps ™ P I pr ! C ps - probabilitatea succesului proiectului, exprimat în unit i relative
C - valoarea cheltuielilor totale cu fabricarea Äprodusului´ proiectat P - profitul proiectului 

Riscul strategic este utilizat în cazul proiectelor care au ca obiectiv realizarea unui produs cu caracteristici tehnice deosebite. Dac s-au determinat N riscuri care impiedic realizarea în timp a uneia din calit ile produsului, atunci riscul strategic are expresia:
S

!
k !1

pak ™ C sk

pak - probabilitatea ca riscul k s se produc csk - costul asociat pierderii propriet ii k a produsului 

Riscul de a nu termina proiectul la termen ± se poate determina calculând probabilitatea de terminare a proiectului la termen:

Rt ! 1  Z t 

probabilitatea este considerat în unit i relative i este precizat în Anexe

Concluzii ² schema de analiz a riscului

9.3 Gestionarea riscului 

principalele ac iuni de gestionare a riscului: A. asumarea riscului B. tratarea riscului C. evitarea riscului 

una din responsabilit ile managerului de proiect este de reduce la minim riscurile comerciale i fizice deoarece unele dintre aceste riscuri sunt inevitabile, în cadrul ac iunilor de asumare sau tratare a riscurilor poate fi inclus i a patra ac iune ± asigurarea gestionarea riscurilor este un proces permanent care evalueaz riscurile identificate i identific noi riscuri în cazul apari iei unui nou risc, acesta va fi gestionat printr-un plan de urgen   

A. Asumarea riscului 
 

numai pentru riscuri cu impact sc zut asumarea poate fi f cut total sau par ial asumarea total a riscurilor 
 

metod limit în procesul de gestionare a riscului înseamn practic neluarea nici unei m suri explicite privind riscul considerat metod pasiv , inadmisibil din punct de vedere managerial metod semipasiv utilizat în practic nu se iau m suri privind anumite tipuri de riscuri, pe baza unor evalu ri care s indice dac expunerea la risc poate fi acceptat ± vezi figura 12.6 

asumarea par ial a riscurilor 


Gestionarea riscurilor 

Metoda variantelor optimist

i pesimist

const în modificarea estim rilor din varianta de baz în sens favorabil, respectiv nefavorabil pentru a se vedea efectele acestei ac iuni rezultatele se cuantific printr-un factor de ajustare:
E!

Valoarea profitului sigur ( fara risc ) Valoarea profitului asteptat (cu considerar ea unui risc )

valoarea factorului de ajustare difer în raport cu riscul considerat cu acest coeficient se înmul e te valoarea fluxului viitor de venituri în calculele privind analiza financiar a proiectului 

Metoda analizei de sensibilitate
const în schimbarea a numai unei estim ri dintre variabile i calculul senzitivit ii absolute a venitului V:

(V - varia ia venitului în raport cu varianta ini ial (X- varia ia elementului de calcul în func ie de rezultatele ob inute din analiza efectuat , managerul de proiect poate s hot rasc neluarea nici unei m suri privind riscul considerat sau efectuarea unei analize cantitative a riscului în cazul în care s-a hot rât neluarea nici unei m suri, se trece direct la ac iunile privind monitorizarea riscului respectiv

(V S! (X

B. Tratarea riscului 


numai pentru riscurile cu impact mediu se elaboreaz programe de protec ie i control care privesc reducerea efectelor riscurilor prin: 
  

prevenire ± conduce la sc derea expunerii la risc protec ie ± conduce la reducerea agresivit ii riscului redundan a ± presupune dublarea unor sisteme metode dedicate ± se prev d planuri de ac iune pentru situa iile în care apare un anumit risc 

necesit activit i suplimentare pentru echipa proiectului i costuri suplimentare

C. Evitarea riscului 


numai pentru riscurilor cu impact major se elaboreaz noi planuri pentru proiect, modificând, dup necesitate, principiile de execu ie ale proiectului, tehnologiile, parametrii func ionali etc. dac noile planuri ofer o variant acceptabil , atunci se elaboreaz programele de protec ie i prevenire, se modific programul proiectului i se continu execu ia acestuia dac noile planuri nu ofer o variant acceptabil privind costul proiectului, costul produsului sau termenul de finalizare, atunci se renun la proiect este o metod limit i foarte costisitoare de gestionare a riscului    

riscuri ce pot fi asigurate: 


riscuri care trebuie asigurate în mod obligatoriu riscuri care pot fi asigurate la cererea conducerii organiza iei, cu costurile suplimentare corespunz toare 

categorii de riscuri care se asigur :  daune legale: pl i impuse prin lege, obliga ii contractuale i/sau profesionale, compensa ii hot râte în instan a de judecat  pierderea sau degradarea unor bunuri în posesie  pl i legate de probleme de personal  pierderi financiare 

situa ii în care sunt necesare asigur rile contra daunelor legale:  

    

compensa ii acordate persoanelor pentru diverse v t m ri corporale înc lcarea dreptului de proprietate accidente daune realizate de produsele proiectului neglijen profesional disconfort cauzat de lucr ri afectarea mediului 

to i salaria ii cu r spundere în proiect sau organiza iile partenere trebuie s dispun de o asigurare profesional care poate s acopere daunele cauzate de ace tia în decursul exercit rii activit ii asigurarea general ofer protejarea lucr rilor în curs de desf urare, a instala iilor i utilajelor tehnice, a materialelor i utilajelor în tranzit, a amenaj rilor de antier, etc., împotriva incendiilor, daunelor produse de furtuni, calamit ilor naturale sau ac iuni cu rea inten ie pe lâng asigur rile impuse de cerin e legale sau contract se mai pot face, la cerere, asigur ri pentru:   

accidente i îmboln viri pentru persoanele care c l toresc în str in tate asigurarea persoanelor cheie care ofer proiectului o protec ie împotriva pierderilor ce rezult din faptul c o persoan important din proiect este împiedicat s - i exercite atribu iile din cauza bolilor, accidentelor sau a decesului asigur ri pentru defecte latente care acoper daune create de un defect de proiectare, de material sau de construc ie al proiectelor  

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful