Masticaia

BIOMECANICA
MIOMANDIBULARA
Maxilarul

superior
Maxilarul inferior
Relaii funcionale inter-maxilare
relaia de postur
relaia centric
relaia de ocluzie
relaia de intercuspidare maxim
Elementele structurale ale articulaiei temporomandibulare

BIOMECANICA
MIOMANDIBULARA

Muchii mobilizatori ai mandibulei i

aciunile lor
Biomecanica articulaiilor temporomandibulare
Sisteme de prghii osteo-articulare
mandibulare
Micrile condililor mandibulari
(biomecanica miscarilor articulare)
Micri de rotaie
Micri de translaie
Micrile mandibulare
Miscarile masticatorii. Ciclul masticator.
Concluzii

MAXILARELE. ARTICULATIA
TEMPORO-MANDIBULARA
MAXILARUL

maxilla.mov

SUPERIOR

corp
patru apofize:apofiza alveolar, frontala, zigomatica si
palatinal.

Unitate anatomo-funcional particulara- dou tipuri de

os: osul maxilar propriu-zis i osul alveolar.

MANDIBULA

Corp -potcoav :fee (extern, intern), poriuni (superioar - poriunea alveolar, inferioar baza mandibulei), margini (inferioar, superioar); pe marginea superioar (arcada alveolar
inferioar) se afl dinii mandibulari.

Ramuri- lame patrulatere ndreptate oblic n sus i inapoi

ARTICULATIA TEMPORO MANDIBULARA

(ATM este o diartroza

cu mobilitate mare
datrorata
- rotatiilor condililor
mandibulari pe
meniscul articular
- translatiei condililor
pe panta tuberculilor
articulari)

ARTICULATIA TEMPORO
MANDIBULARA

ATM parte a ADM; legatura dintre osul temporal si mandibula;

Rol n :
digestia bucal
fonaie
deglutiie
conturarea fizionomiei

- articulaie condiliana
ATM alcatuire
Elem craniene -cavitatea glenoid
a osului temporal
Elem mandibulare -condilul mandibulei

ELEMENTE CRANIENE
CAVITATEA GLENOIDA-fosa mandibular

CONDILUL MANDIBULEI
extremitatea superioar a apofizei condiliene
forma unui trunchi de con cu baza mare orientat superior;
2 versanti: ant, post

DISCUL ARTICULAR
Spaiul dintre cele dou suprafee osoase ale ATM =
discul articular- formaiune fibro-cartilaginoas (form
de lentil biconcav);

CAPSULA ARTICULARA
Membran conjunctiv, conic, baza mare (baza craniului), vrful la
nivelul colului condilian;
-leag componentele osoase ale articulaiei;
-delimiteaz compartimentele articulare;
-susine membrana sinovial i menine intraarticular lichidul sinovial;
-sediul unor terminaii nervoase;
-asigur continuitatea inseriilor musculare la nivelul discului;
-nu interfer cu micrile articulare.

LIGAMENTE
- lateral

scurt,gros
-mijloc de intarire a capsulei

- medial-inconstant,subtire
- sfenomandibular
- stilomandibular

articulare

RELATII INTERMAXILARE
Rapoartele

intermaxilare sunt evaluate prin

pozitiile de referinta ce le poate avea
mandibula in conditii fiziologice
RELATIA DE

POSTURA

RELATIA DE

INTERCUSPIDARE MAXIMA

RELATIA CENTRICA
RELATIA DE

OCLUZIE

RELATII INTERMAXILARE- RELATIA DE POSTURA

Pozitia

de repaus fiziologic
REPERE:
- inocluzie
distanta dintre dinti 2-3mm
poz de echilibru tonic
pozitia usor anterioara a condililor
FACTORI in realiz RP:
-pres negat din co
-elast+vascozit
-tonusul muscular de repaus permanent
FACTORI care modifica RP

RELATII INTERMAXILARE
RELATIA DE INTERCUSPIDARE MAXIMA

Inchid

maxima a gurii cu AD avand

un numar maxim de puncte in contact
Efectele RIM
-stabilitate si pozitie normala a Mb/ Mx
-condili Mb mentinuti in pozitie normala
-mentine dimensiunea verticala normala
RIM pozitie reflex invatata
- apare dupa eruptia dintilor
- generata de impulsuri ocluzive

RELATII INTERMAXILARE-DIMENSIUNEA
VERTICALA
Distanta in sens vertical dintre Mb si maxil superior

Evaluare: distanta punct mobil mandibular

(GNATION) - punct fix maxilar superior
(SUBNAZAL)
Clasificarea DV
DV IM
DV RC
DV RP
DEFINESTE
Pozitia adecvata a condililor mandibulari
Starea de contractie a muschilor
Rapoartele dintre AD
MODIFICARE
Disfunctionalitati
Proteze
Edentatie

RELATII INTERMAXILARE- RELATIA CENTRICA

condilii mb situati simetric; ocupa pozitia cea mai inalta
si posterioara (nefortata) in cav glenoide
STRICT raporturi Mb-Mx
Cea mai cst pozitie in tp
vietii
Legatura RC-IM
POINT- CENTRIC (10-12%)
LONG-CENTRIC (85-90%)

RELATII INTERMAXILARE- RELATIA DE OCLUZIE

raportul

de contact intre cele 2 AD in cond

statice si dinamice depasind raporturile

stricte dento-dentare isi incadrandu-se in
acelasi timp in domeniul relatiilor
intermaxilare
Platforma

ocluzala-reliefuri neregulate

datorita existentei cuspizilor si fatetelor

intercuspidiene
Planul

de ocluzie supraf virtuala

MUSCHII MOBILIZATORI AI
MANDIBULEI
Ridicare

m. temporal, maseter,
pterig. intern
Coborare digastric (princip),
milo-hioidieni, geniohioidieni,
pielosul gatului
Propulsie pterigoidieni (e,i),
temporal, maseter
Retropulsie temporali,
suprahioidien, maseteri
Lateropulsie dreapta/stanga

MUSCHII MOBILIZATORI AI
MANDIBULEI

Muschiul temporal

Are

trei fascicule, actiunea sa

de ridicator realizandu-se prin
fasciculul mijlociu (cu insertie pe
linia curba temporala de pe osul
parietal)
Cele doua fascicule -> tendon comun
-> apofiza coronoida mandibulara.

Muschiul maseter
EXCLUSIV ridicator
Are 2 fascicule,
antero-extern(superficial)
si profund, ambele se
insera pe fata inferioara a arcadei zigomatice
in partea superioara, dar in locuri diferite, si
au insertii diferite pe mandibula.
In nervul temporomaseterin

Pterigoidianul intern
- ridicator, accesor propulsor al
mandibulei

Inervatie: nervul pterigoidian.

Muschii coboratori ai
mandibulei
Burta

anterioara a digastricului
principal
Accesori

Milohioidieni
Geniohioidieni
Subhiodieni
Suprahioidieni

B.A.D inervatie din trigemen, coboara mandibula si

ridica osul hioid
B.P.D. inervatie din nervul facial, ridica osul hioid si
are si actiune retractoare

Muschii propulsori
Muschii pterigoidieni externi
(cand se contracta simultan)

Muschiul pterigoidian intern sau

muschiul propulsator accesoriu

Muschii pterigoidieni externi

Isi au originea la baza craniului
prin 2 fascicole:
a) Unul superior-SFENOIDAL
b) Unul inferior-PTERIGOIDIAN
Fascicolul sfenoidal se insera
pe fata externa a aripii mari a
sfenoidului ,dedesubtul
crestei sfeno-temporale.
Fascicolul pterigoidian se
insera pe fata externa aripii
externe a apofizei pterigoide
si pe apofiza piramidala a
palatinului.De aici se
indreapta orizontal si se prind
printr-un tendon unic pe
foseta antero interna a colului
condilului mandibular pe
meniscul articular si pe
capsula.

Muschiul pterigoidian intern

Pe fata interna a mandibulei si se

insera superior pe toata groapa
pterigoida ,adica pe fetele aripilor
care privesc spre groapa si pe
fundul gropii(sub foseta scafoida)
si pe apofiza piramidala a
palatinului.
De aici fibrele se indreapta oblic in
joc ,inapoi si inafara si se fixeaza
pe partea inferioara a fetei interne
a ramurei ascendente a mandibulei
si pe fata interna a unghiului
mandibular.

Muschii Diductori (lateralitatea)

DIDUCTIA

miscare complexa pe
care o efectueaza mandibula

Muschii

cu actiune diductoare sunt

pterigoidienii ext (contractie alternativa
stanga/dreapta

BIOMECANICA ATMPARGHII OSTEO-ARTICULARE

Doua

oase vecine ce se
articuleaza printr-o articulatie
mobila ( de tipul diartrozelor)
formeaza un cuplu cinematic in
care unul din cele doua oase
executa rotatii in jurul unor
axe,translatii in anumite planuri
si pe anumite directii.

Daca

cele doua oase sunt legate

Forta

mecanica a parghiilor
osteoarticulare :
Fx1=Rxr

F=forta
1=bratul fortei
R=rezistenta
r = bratul rezistentei

Sistemul parghiilor osteoarticulare

Forta

activa muschiul care se contracta si

mobilizeaza segmentul osos

Forta

de rezistenta greutatea segmentului

osos si sarcina exterioara deplasata

Punctul

de sprijin fix axul biomecanic al

miscarii; aflat in articulatia ce leaga cele
doua oase

Sistemul parghiilor osteoarticulare

Gr. I ( echilibru ) punctul de sprijin la

mijloc
Gr. II ( forta ) - punctul de aplicare a
fortei de rezistenta la mijloc
Gr. III ( viteza ) - punctul de aplicare a
fortei active la mijloc

Sisteme de prghii maxilare (osteo-articulare

mandibulare)

Prghii fiziologice:
- Prghia de ordinul III (R-F-S)
- Prghia de ordinul II (S-R-F)

MISCARILE MANDIBULARE
Planuri

de referinta a misc
mandibul

Directii

(axe)

Biomecanica miscarilor articulare

axe

de rotatie ale
condililor

axul

transversal (bicondilian,
orizontal),care trece prin cei
doi condili mandibulari;

axul

vertical;

axul

sagital,care trece prin

centrul unui condil sau putin
lateral de acesta.

Cele

trei axe de rotatie sunt

perpendiculare unul pe
celalalt si se pot intersecta in
acelasi punct .

Biomecanica miscarilor articulare

Axele

micrilor de
rotaie (transversal, vertical i sagital) ale condililor
mandibulari n articulaia condilomeniscal din ATM

 Rotatia

in axul transversal, bicondilian (ax in balama)

este rotatia bilaterala , simetrica, a condililor mandibulari
pe meniscul articular,care se produce in compartimentul
menisco-condilian.

 Rotatia

in axul vertical permite o miscare in planul

orizontal si pe directie transversala a mandibulei,
realizandu-se miscari de lateralitate, la dreapta sau la
stanga .

Rotatia

se poate produce si in axul sagital,care

trece prin centrul unui condil sau putin lateral de
acesta , perpendicular pe primele doua axe si
prin punctul de intersectie al acestora.

Miscarea

miscare

de translatie -a doua modalitate de

Mandibula poate efectua miscari de:

- coborare
- ridicare
- lateropulsie stg
- lateropulsie dr
- propulsie
- retropulsie
La om miscarile
- sunt complexe
(combinatie a acestor tipuri)
- posibile datorita
- actiunii muschilor masticatori
- articulatiri temporomandibulare

Miscarea de coborare a mandibulei

miscare fundamentala,obligatorie pentru efectuarea
- masticatiei
- deglutitiei
- vorbire
se realizeaza prin comanda voluntara
(deschiderea maxima a gurii =5-6 cm intre
marginile incizale ale incisivilor
frontali superiori si inferiori)

Miscarea de coborare a mandibulei

Se

produce mai nti rotaia n ax

transversal a cond.(pe meniscul articular)
Apoi translaia simetric a cond.mpreun
cu meniscul articular
Cond. Se deplaseaz mpreun cu meniscul art. n jos i
nainte pe panta tuberculilor articulari.
Se

ajunge n poziia de translaie max.

Rotaia se combin cu translaia.
Corespunztor micrii cond.n art mandibula se
deplaseaz n plan sagital pe direcie vertical(descris
ca un arc deschis posterior)

Mic.de coborre - 3 timpi

coborre

lent(3-4 mm) pna la

poziia de repaus
mand.coboar 20-30 mm,iar
mentonul execut o micare de
retragere posterioar
mand.coboar cu 10-20
mm,concomitent cu retragerea
post.max a mentonului.

Micarea de ridicare

ncepe

din poziia de coborre

max prin relaxarea brusc a
muchilor ptrerigoidieni
Mand.e tras n sus i nainte
n final capul cond. adus n
cavitatea glenoid.

Miscarea de ridicare a mandibulei

poate fi voluntara sau reflexa
- se realixeaza prin contractia / relaxarea unor grupuri musculare
- relaxare brusca
pterigoidieni externi
suprahioidieni
- contractia m.ridicatori
pterigoidieni interni
maseteri
temporali

ncepe din poziia de coborre max

prin relaxarea brusc a muchilor
ptrerigoidieni
Mand.e tras n sus i nainte
n final capul cond. adus n cavitatea
glenoid.

Miscarea de propulsie / retropulsie(retruzie)

Se pot efectua cu / fara contact interdentar (cu gura deschisa)
propulsia realizata prin contractia bilaterala simetrica
- pterigoidieni externi
- miscare limitata de ligamentele
- stilomandibulare
- temporomandibulare
retropulsia (retruzia)=
retragere posterioara cu 1-1,5mm din pozitia
de intercuspidare maxima (inchiderea
maxima a gurii cand arcadele
dentare au maximum de puncte de contact)

Miscarea de lateralitate

Deplasare maxima = 18-20 mm

- Miscari in plan orizontal:

- lateropulsia dreapta
- lateropulsia stanga
Se realizeaza prin contractia :
- contralaterala si ipsilaterala a unor muschi

Pterigoidieni
(ext+int)

Temporali
(fibre anterioare)

Temporali
(fb.mijlocii+posterioare)

Maseteri
Suprahioidian

nregistrarea micrilor
maxilarului inferior

Miscarile efectuate de catre mandibula

in timpul masticatiei pot fi inregistrate
prin urmarirea traseului efectuat de
punctul interincisiv inferior
se inregistreaza elipse succesive
cu revenire la punctul de plecare
Traiectoria constituie un ciclu masticator
- Durata unui ciclu masticator < 1sec
Ciclurile masticatorii prezinta variatii
- individuale
- in functie de aliment

ARIA MICRILOR MANDIBULARE

Tehnicile moderne de nregistrare,de rodiocinematografiere sau

din categoria transductoarelor mecanoelectronice,au permis
nregistrarea tridimensional a micrilor mandibulei.
n

timpul masticaiei mandibula execut:

MICRI COMPLEXE
MICRI CICLICE
CICLURILE MASTICATORII
GLISAREA
FINAL LA NIVELUL OCLUZIEI
Un ciclu masticator
structura de baz a
miscarilor funcionale ale mandibulei in
cursul masticaiei
Durata CM=0,5-0,7 sec
Amplitudinea vertical este de cel mult -
din deschiderea maxim
Viteza cu care se executa CM 7,5 cm/sec

Ciclul masticator
Poziia de
repaus
(poziia
iniial)

Prin
micri de
glisare n
plan
orizontal

Se
desfoar
pe o
direcie
predomina
nt
vertical

Schema micrii n plan frontal a unui

CM
1.- faza preparatoare (coborrea
mandibulei),
2.- faza de contact progresiv cu bolul
alimentar (nceputul urcrii mandibulei),
3.- faza de strivire (etapa de urcare a
punctului incisiv nainte de contactul
interdentar),
4.- faza de mcinare a fragmentului
alimentar,
5.- faza de ocluzie centrat (de ncheiere
a ciclului),
6.- faza final de lateralitate prin glisare

Procesul masticator

Masticatiogram: graphical recording of mandibular movement

during an entire masticatory process
I resting state
II food prehension
III preparatory phase
IV masticatory phase
V pre-swallowing phase

Reglarea masticatiei

RSM - rdcina senzitiv mezencefalic a nervului

trigemen
RSP - rdcina senzitiv pontin a nervului trigemen
RSB-S - rdcina senzitiv bulbo-spinal a nervului
trigemen

CMR - centrii masticaiei ritmice

NSCM - nucleu supratrigeminal coordonator al masticaiei din
trunchiul cerebral
NOCM nucleu gamma-oralis coordonator al masticaiei din
trunchiul cerebral