You are on page 1of 78

CURS INTRODUCTIV

Conf. Univ. Dr. Cristina Maria Mihai

PEDIARIA. PUERICULTURA
“Copilul nu este un adult în miniatură”
Pediatria - termen grecesc format din două cuvinte:

pais = copil

iatros = doctor

Pediatria are ca obiect de studiu creşterea, dezvoltarea
și  patologia copilului de la naştere până la vârsta de 18 ani.
Subspecialităţi ale pediatriei generale:

pediatria preventivă (puericultura);

pediatria socială;

neonatologia (copilul nou născut -0-28 zile);

psihiatria infantilă;

cardiologia pediatrică;

pneumologia pediatrică;

boli de nutriţie si metabolism;

oncologia pediatrică;

chirurgia, ortopedia si traumatologia pediatrică.

Puericultura provine din latină:
 pueros = copil;
 cultura = creştere.
Puericultura - ansamblul mijloacelor prin care se
asigură
creşterea şi dezvoltarea normală, somatică şi psihică a
copilului, precum şi ocrotirea lui de la naştere până la
vârsta
adultă.
Puericultura = pediatrie preventivă =
profilaxia îmbolnăvirilor
şi menţinerea sănătăţii copiilor.

alimentaţie. contribuie la creşterea rezistenţei organismului prin mijloace specifice şi nespecifice).Părţi componente ale puericulturii:   preconcepţională (ansamblul de procedee şi măsuri pentru asigurarea dezvoltării adecvate a genitorilor)   prenatală (ocrotirea sarcinii şi protejarea produsului de concepţie)   postnatală (asigură măsurile de îngrijire. . facilitează dezvoltarea psihoafectivă şi somatică a copiilor în familie şi societate.

icterul fiziologic..I.scădere iniţială în greutate. etc. o)adaptarea NN la viaţa extrauterină . . nutriţia. Prima copilărie (0-3 ani) • foarte importante dezvoltarea. criza genitală. fiziologia şi patologia copilului • împărțită în: a)perioada de nou-născut (primele 28 zile de viață): o)primele 7 zile = perioada perinatală.

b) perioada de sugar (1 lună – 1 an) o creştere staturală şi ponderală intensă.înlocuirea alimentaţiei exclusiv lactate cu alimentaţie diversificată. . o apariţia dentiţiei temporare (de lapte) şi dezvoltarea funcţiilor digestive . o nutriţie intensă şi nevoi metabolice crescute.

. digestiv. o mortalitate ridicată. dominată de infecţii ale aparatului respirator. rahitism.o dezvoltarea neuropsihică rapidă cu creşterea perioadei de veghe. o morbiditatea crescută. malnutriţie. dezvoltarea mijloacelor de comunicare şi necesitatea unei atenţii educative permanente. o dezvoltarea imunităţii proprii.

intoxicaţii accidentale. traumatisme prin căderi. completarea dentiţiei temporare. controlul sfincterelor. intensificarea relaţiilor afective. apropiată de a adultului. îmbogăţirea limbajului. . creşterea accelerată a membrelor inferioare. formarea unor deprinderi privind somnul. perfecţionarea funcţiei locomotorii.c) perioada de copil mic (1-3 ani) o o o o o o încetinirea ritmului de creştere. etc. mesele. morbiditatea este dominată de infecţii ale aparatului respirator. alimentaţie variată. boli infecto-contagioase.

II. Copilăria a-II-a (3-6 ani) .

iar metabolismul mai scăzut. .  nevoile nutriţionale sunt mai reduse. apariţia bolilor cu caracter imunologic.  creierul are dimensiunile apropiate de ale adultului. a memoriei şi a puterii de discernământ.  patologia este dominată de: boli transmisibile.  independenţa mai mare faţă de familie. creşterea staturală şi ponderală este mai lentă. necesită afecţiune. limbajul devine gramatical.  jocul are rol educativ. întărită şi prin imunizări(vaccinări). raţionamentul apare la 5 ani.  creşte capacitatea de apărare antiinfecţioasă. prezintă sensibilitate vie.  dezvoltarea complexă a sistemului nervos. a capacităţii de înţelegere. dezvoltă gândirea şi disciplina în colectivitate.  alimentaţia apropiată de cea a adultului.  mortalitatea este scăzută. creşterea posibilităţilor de cunoaştere.

înlocuirea dentiţiei de lapte cu cea definitivă. nefropatii. Copilăria a III-a (6 -16 ani): creşterea lentă staturo-ponderală. accidente. mortalitate redusă. împărțită în: . în funcţie de programul instructiv-educativ la care copilul participă. morbiditate redusă (reumatismul articular acut. tuberculoză). dezvoltarea intelectuală intensă.III.

a) perioada de şcolar mic (de la 6 ani până la 10-11 ani la fete şi 12-13 ani la băieţi) .

b) perioada de şcolar mare /pubertatea cu durată variabilă (11-14 ani la fete şi 13-16 ani la băieţi) .

dezvoltarea intelectuală. sensibilitatea şi rezistenţa mai scăzută la infecţii.Caracterizată prin: creşterea staturală în general mare. apoi lentă. mortalitatea scăzută. apariţia caracterelor sexuale secundare. modificări ale dimensiunilor şi a raportului dintre segmentele corpului. . dar cu o mare labilitate psihică şi vegetativă.

Fete .Băieți vs.

curbura lombară mai puţin accentuată. caractere secundare sexuale: pilozitatea pubiană (12-13 ani) abundentă şi de tip masculin la15-18 ani. pilozitate facială a trunchiului şi a membrelor (16-18 ani). apare acneea.5 cm pe an. toracele se lărgeşte. modificarea vocii (1415 ani). lăţimea umerilor depăşeşte şoldurile la 13 ani. creşterea ponderală este paralelă cu creşterea taliei şi continuă câţiva ani după încetarea creşterii prin sporirea musculaturii.Aspecte specifice la băieţi viteza de creştere maximă la13-14 ani este de 7. apare secreţia sudorala la axile şi picioare. . creste numărul nucleilor de osificare. apare secreţia sebacee la nivelul nasului. bazin îngust.

este minimă la 15 ani şi se opreşte la 16-17 ani. pilozitatea pubiană (în formă triunghiulară) şi vulvară. pilozitatea axilară şi apare menstra. creşte paniculul adipos perimamar. pe coapse şi fese. 10-12 ani: apar pilozitatea pubiană. 13-14 ani: cresc rapid organele genitale externe şi interne. apar proeminenţa mamelonului şi lărgirea bazinului. scade după apariţia menstrelor.6 cm pe an). creşterea staturală este maximă între 10-12 ani (câte 6. creşterea sânilor (iniţial asimetric). . pigmentarea areolei mamare.Aspecte specifice la fete 9-10 ani: cresc uterul şi ovarele.

sânilor.hormonii estrogeni (ovar) ce produc creşterea şi maturarea uterului. labiilor mici. scăderea secreţiei S. Progesteronul apare după ovulaţie. secreţia hormonilor sexuali (androgeni şi suprarenali la ambele sexe). vaginului.Mecanismul pubertății factorul declanşator = gonadotrofinele hipofizare (hormoni fără specific de sex) .T. la sexul feminin .H. . şi creşterea tiroidei şi a secreţiei acesteia caracterizează sfârşitul pubertăţii. maturaţia gameţilor. la sexul masculin .produc creşterea gonadelor.androgenii gonadici ce imprimă tipul masculin al pilozităţii.

desăvârşirea funcţională a tuturor organelor în paralel cu maturizarea sexuală începută la pubertate. Adolescenţa (16-18 ani la fete si 16-21 ani la băieţi): oprirea creşterii staturale şi osificarea cartilagiilor de creştere. dezvoltarea ţesutului muscular şi adipos subcutanat.IV. .

Dezvoltarea cuprinde procesele calitative de modificare morfofuncţionale a organelor şi aparatelor pentru adaptarea la condiţiile de viaţă şi la activităţile fizice şi intelectuale. prin multiplicare celulară şi creşterea volumului celular. . ţesuturilor şi a organelor corpului.CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA  Creşterea = mărirea cantitativă a celulelor.

organe cu creştere rapida în cursul copilăriei. organe a căror dimensiune atinge dimensiunile adultului la sfârşitul primului an de viaţă – creier. dar care descresc ulterior – timus. organe cu creştere lentă. ganglioni limfatici. . aparatul respirator şi digestiv. muşchii. intensă la pubertate – organe genitale. organe de simţ. rinichii şi marile vase.Tipuri de organe după ritmul de creştere şi dezvoltare: organe cu creştere rapidă în primul an de viaţă şi la pubertate – scheletul.

crește continuu până la vârsta de adult (43%) a) )K+ crește în raport cu vârsta din perioada de sugar până la adolescenţă )Calciul şi fosfaţii anorganici cresc constant din perioada de nou născut până la adolescenţă . la 50-65% la vârsta de adult.scad proporţional cu apa totală.Mecanismele cresterii : La nivel biochimic: )conţinutul în apa totală corporală scade în mod continuu de la naştere .p. cea mai rapidă scădere .70-75% din greutatea corporală. cu a apei: musculatura la naştere reprezintă ~25% din greutatea corporală.la vârsta de sugar )electroliţii extracelulari Na+ şi Cl. )substanţele solide evoluează pe o curbă i.

. )diferenţierea celulară.La nivel celular: )hiperplazie sau multiplicare celulară )hipertrofie (mărirea de volum a celulelor): sinteza proteică ce are loc în ribozomii din citosoli sub acţiunea ADN-ului nuclear. b) Multiplicarea celulară = diviziunea celulară în care se realizează o distribuire a materialului genetic la celulele fiice.

rezultă celula fecundată cu 46 cromozomi. miocard) ţesuturi cu o capacitate redusă de a se divide. epiteliul mucoasei digestive) ţesuturi ale căror celule au pierdut capacitatea de a se divide (sistem nervos. .După perioada de timp în care ajung la propria diviziune. fără sinteză de ADN între ele → spermatozoidul şi ovulul au material genetic redus la jumătate. epidermul. celulele se împart în: ţesuturi cu o mare capacitate de diviziune (măduva hematogenă. Meioza cuprinde două diviziuni succesive indirecte. dar care în condiţii speciale se divid rapid. Din unirea unui spermatozoid cu un ovul. Celulele sexuale se multiplică prin meioză în care celula fiică are jumătate din numărul cromozomilor celulei mamă.

Diferenţierea celulară se realizează treptat. Celulele rezultate din primele diviziuni au potenţial mai mare de diferenţiere = celule pluripotente care sub acţiunea factorilor externi evoluează spre celule specializate. . pornind de la o bază materială determinată genetic aflată în legătură cu mediul extern.

taurina) accelerează creşterea staturoponderală în primele 6 luni . a) •) •) •) •) Factorii exogeni sau de mediu: Alimentația: elementul cardinal al acestui proces subnutriţia intrauterină determină feţi şi nou născuţi cu greutate şi talie mică aport proteic şi energetic insuficient în primele luni de viaţă poate determina reducerea definitivă a taliei laptele uman prin modulatorii creşterii (factorul epidermal. factorul de creştere al nervilor. sulfihidroxilaza. factorul de stimulare al limfocitelor B.Factorii de creștere I.

subnutriţia de durată afectează creşterea în lungime a oaselor şi. carenţa de minerale influenţează procesul de mineralizare osoasă. supraalimentaţia precoce produce tulburări de digestie. obezitate şi boli digestive prin hipertrofia adipocitelor. carenţele vitaminice influenţează multiplicarea şi diferenţierea celulară. de enzime. enzimele celulare. de hormoni şi hipoproteinemie cu edeme. în mai mică măsură osificarea cartilagiilor de creştere carenţa proteică severă produce deficitul factorilor coagulării. .

Creşterea staturoponderală postnatală este mai lentă la altitudinea de peste 1.cea mai favorabilă Clima alpină sau de deşert se corelează cu talia mică.b) Mediul geografic înconjurător Influențează creșterea mai ales în primii 5 ani de viaţă. Creşterea taliei este mai mare primăvara.500 m datorită hipoxiei prin diminuarea funcţiei respiratorii şi a oxigenării arteriale. Clima temperată . . iar în doze mari o opresc. Razele ultraviolete şi razele X în doze mici stimulează creşterea. creşterea ponderală este mai accelerată toamna.

orientarea spre sud.  Carenţa afectivă limitează posibilităţile de adaptare socială a copilului. .  Adaptarea şcolară a copiilor care au frecventat grădiniţa este mai promptă. însorită cu confort tehnic şi umiditate adecvată  Media înălţimii şi greutăţii > la copiii din mediul urban decât la cei din mediul rural.exemplul fraţilor mai mari). d) Factorii afectiv-educativi  Microclimatul social are cea mai mare importanţa în primii 3 ani  Dezvoltarea intelectuală este mai mare şi mai rapidă în familie (în familiile numeroase .c) Factorii socio-economici  Camera individuală.

T. )hormonii tiroidieni (tiroxina şi triiodotironina) acţionează asupra cartilajului de creştere al osului (mineralizare osoasă). II. Factori endogeni: genetici și hormonali Factorii hormonali )hormonul somatotrop hipofizar (S.) produce proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea în lungime a oaselor. hipofuncţia = nanism armonic fără retard mintal.H. Excesul de secreție = hipertitoidie. supra creierului şi în maturaţia dentară. . hipofuncţia = nanismul dizarmonic şi cretinismul. Hiperfuncţia hipofizară = gigantism.e) Exerciţiile fizice • foarte importante în primul an de viaţă • înotul dezvoltă cel mai armonios organismul.

hormonii androgeni produşi de corticosuprarenală şi gonade. intervine în calcificarea scheletului. activează iniţial creşterea iar în final o limitează. favorizând maturarea enzimatică . insulina are efect pozitiv asupra proceselor de creştere.parathormonul controlează homeostazia calciului. facilitând sinteza proteinelor. cortizonul scade numărul de celule și efect pozitiv în procesele de dezvoltare. a acizilor graşi şi a glicogenului. accelerând maturaţia scheletică.funcţionalitatea celulelor. . estrogenii şi progesteronul favorizează calcificarea cartilajului de creştere al osului.

grosimii pliurilor cutanate şi a indicatorilor antropometrici. iar pe cea descendentă variaţiile în plus. PC. Metoda clasică 2.în vârful clopotului.Metode de evaluare a indicatorilor de creştere determinarea periodică a G. numerele care variază în jurul normalului tind să se adune în jurul valorii medii . . 1. Metoda gaussiană )reprezentarea grafică a valorilor desenează o curbă care teoretic are formă de clopot. L / T. circumferinţei braţului. Pe ramura ascendentă a curbei se află punctele valorilor în minus.

•.III. indică statusul unui copil în relaţia cu alţi copii de aceeaşi vârstă şi reflectă o dinamică normală sau anormală a potenţialului individual de creştere. Metoda modernă: •. exprimă limitele normalului prin precizarea deviaţiei standard (DS) faţă de media vârstei sau prin percentile. .

0 DS se măsoară T copilului și se calculeză Scorul Z cu formula: valoarea antropometrică – valoarea medie de referință _____________________________________________________________________________________________________ DS . cu variaţii între +2.a) Metoda DS se bazează pe distribuirea datelor peste şi sub valorile medii normale.0 şi -2.

.

.

.

.

.

42)/ 5.64 = .Exemplu: Fetiță de 10 ani.49 DS . T= 130 cm Scor Z = (130 cm – 138.1.

10.b) •) Metoda percentilelor percentilele sunt cele 99 de valori care permit împărţirea populaţiei studiate în 100 de grupe conţinând acelaşi număr de subiecţi. •) graficele conţin numai câteva percentile: 3. . 97. 75. •) Mediana sau percentila 50 este valoarea variabilei (T / G ) care împarte populaţia dată în două părţi egale. 25. 90. 50.

Grafice de creștere pentru 0-36 luni .

Grafice de creștere pentru vârste până la 20 ani .

Grafice de IMC până la 20 ani IMC = indice de masă corporală IMC = G (kg) / T² (m) .

.

sub percentila 5%  hipotrofie staturoponderală • .Exemplu de grafic de creștere baiat (0-36 luni): evaluare a G și L între 0-13 luni • curbele ponderală și staturală menținute. aproape constant.

5 ani și 15 ani • curba ponderală ascendentă dar cu valoare sub medie curba staturală menținută sub percentila 10 %. • .Exemplu de grafic de creștere baiat: • evaluare a G și T între 8.

Exemplu grafic de IMC baiat: • evaluare în intervalul 915 ani • valori < percentila de 50% între 11.5 – 14 ani • valori normale ale IMC la ultimele masuratori (14-15 ani) .

care reprezintă 8-10% din greutate la naştere.formule: • 3-12 luni: G (kg) = [vârsta (luni) + 9] / 2 1-6 ani: G (kg) = vârsta(ani)x 2 + 8 6-12 ani: G (kg) = [vârsta(ani)x7 – 5] / 2 .Greutatea: în primele zile după naştere. Aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vârste . greutatea de la naştere este atinsă iar la vârsta de 10 zile. apare scăderea fiziologică în greutate.

creşterea în primul an de viaţă se face cu 25 cm: 5 cm în L1. . 3 cm în L2.Lungimea / înălțimea: la naştere.formula Geldrich în cm = 80 + 5 V (V = vârsta în ani) .formula Weech în cm = 77 + 6 V. După vârsta de 1 an valoarea medie aproximativă a înălţimii (cm): . L cuprinsă între percentilele 10 şi 90 este de 48-54 cm. câte 2 cm /lună între 3-7 luni şi câte 1 cm/lună între 8-12 luni.

la 5 ani 50. .4 cm.50. la 1 an 45. deoarece utilizează repere osoase • la naştere PC=34.48.Perimetrul cranian (circumferinţa fronto-occipitală) • uneşte bosele frontale cu protuberanţa occipitală şi reprezintă un indicator antropometric fidel.8 cm. la 2 ani . la 4 ani .6 cm. • la 6 luni este de 42.4 cm.1 cm. la 3 ani 49.3 cm pe percentila 50.3 cm.

Grefice de perimetru cranian (0-36 luni) .

.Exemplu de grafic de perimetru cranian fete: • • evaluare a PC în interval 0-12 luni curba este constant ascendentă d. cu vârsta și în limitele normalului.p.

.

.

.

FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ GENERALĂ Cuprinde:  datele personale ale pacientului  data și ora internării și externării. zile spitalizare  grup sanguin ± alergii (cu roșu)  diagnostic de internare ± la 72 ore. externare . nr.

data si ora internării și externarii. numărul de zile de spitalizare Starea la externare Tipul externării .În josul paginii se completează: • • • Secția. diagnosticul.

Consimțământul informat obligatoriu semnat de către aparținătorul copilului !! .

FIȘA UPU .

Cuprinde: • • • • • date personale ale pacientului starea pacientului la primire anamneză + ex. . obiectiv investigații ± consultații efectuate în UPU diagnostic de internare.

Anamneza se completează de la aparținătorul copilului și cuprinde: • motivele internării • AHC • APF și APP • condiții de viață și muncă • consum de tutun. etc. durata. alcool • medicația primită • Istoricul bolii (debutul. simptomatologia.) .

Exemplu de anamneză în pediatrie .

suferind. supra. cianotice. comă) • Facies (necaracteristic. L / T • Starea de nutriție: normoponderal / eutrofic. obez / paratrofic. obnubilare. modificată. caracteristic unui sindrom – se descrie) • Tegumente și mucoase: normal colorate.Examenul clinic general • Starea generală (bună. încercănat. etc) • Fanere: normal implantate. palide. aspecte caracteristice . somnolență. palid. G. vultuos. cianotice. influențată) • Temperatură. satisfăcătoare. palide. erupții sau leziuni inflamatorii./ subponderal (distrofic) • Starea de conștiență (agitație.

cu cifoză/ scolioză. suturile (dehișcente /încălecate / osificate). picior strâmb. bombare / deprimare). mobilității. diametrul. -trofic. globulos. platfus . -kinetic  Sistemul osteo-articular: craniul – fontanele (închise / deschise. toracele – normal conformat/ aspect în carenă. căldurii locale. consistenței. membrele – eventuale îngroșări epifizare/ diafizare. prezenței durerii  Sistemul muscular: normo-/ hiper-/ hipo-/ a -ton. Tesut conjunctivo-adipos: normal /slab/ foarte bine reprezentat  Sistem ganglionar: prezența / nu a adenopatiilor cu precizarea localizării. curburi anormale. piramidal.

amplianța respirațiilor (simetrice. Aparat respirator: aspectul toracelui. palpare:soc apexian. aprecierea tonalitatii si intensitatii lor. spatiu 5 ic stg pe LMC). raluri bronșice. tuse). auscultația (MV prezent/ diminuat/ absent bi-/ unilateral.masurat pe 15 s.ronflante. obstrucție nazală. inspectia:aspectul regiunii precordiale si vizibilitatea socului apexian(spatiu 4 ic la 1-2 cm lateral de linia mediala . tiraj. freamat precordial. ausculatatie: AV . . percutie(delimitarea matitatii cardiace). prezența simptomatologiei afectării CRS (rinoree. crepitante)  Aparat CV: frecventa si caracterul pulsului. FR. puls periferic la femurala. radiala.la sugar. TA. dispnee. matitate pulmonară prezentă/ absentă. diminuate). cornaj. în cazul zgomotelor sau suflurilor supraadaugate este necesara localizarea focarului si directiei lor de propagare. coriză. sibilante sau subcrepitante.in toate focarele. caracterul si ritmul zgomotelor cardiace .

auscultația. percuția (timpanism sau matitate). inspecția abdomenului (meteorizat.± splenomegalie). organe de simț: cefalee. dureri în fosele iliace. diureză. puncte ureterale dureroase/ nu. circulație colaterală). secreții genitale anormale. redoare de ceafă. glob vezical. Orientare temporo-spațială și reflexe prezente. palparea (localizarea durerii. hepato . endocrin. aspect scaun. starea turgorului. apărare musculară. Sistem nervos. nas. diminuate sau absente. malformații. manevra Giordano +/-. Aparat uro-genital: rinichi palpabili/ nu în flancuri. . aspect ochi. urechi.Aparat digestiv: aspect cavitate bucală. aspect cicatrice ombilicală.

Investigațiile efectuate și consemnarea lor prin coduri de proceduri .

Epicriza pacientului și fișa de circuit .

Fișa de tratament .

Foaie de evoluție și tratament: • se trec data și ora fiecărei consemnări și tratamentul efectuat zilnic. .

Foaie de temperatura .

Exemplu de anamneză, istoric, examen
obiectiv
Pacient

P.O. , sex feminin, vârstă 5 ani 6

luni
Motivele internării :
- febră, tuse seacă, rinoree, apetit diminuat
Istoricul bolii :
Debutul bolii cu tuse seacă și rinoree de 2
zile la care se adauga în ultimele 24 ore febra (39 ºC) și stare generală modificată,
motiv pentru care se decide internarea.

APF:

al-II-lea copil, născută la termen, operaţie
cezariană, GN =2900 g, LN= 50 cm, APGAR
=9, alimentată natural 3 săpt. apoi lapte praf
Humana, dieversificată la 4 luni (gluten
introdus la 4-5 luni), dezvoltare psiho-motorie
bună în perioada de sugar, vaccinată conform
schemei MS, profilaxia rahitismului efectuată
cu Vitamina D3 picături orale soluţie 20000
UI/ml – 2 pic/zi până la 2 ani.
APP: nu a mai fost internată .
AHC:
- mama – 35 ani, tata – 35 ani, sora- 12 ani →
sănătoşi clinic
- bunicul matern dignosticat cu diabet zaharat
la vârsta de 56 ani.
Condiţii de viaţă : bune.

Examenul clinic la internare :
Febrilă

(39 °C), G =19 kg ( G ideală = 20
kg) , T = 117 cm ( T ideală = 110 cm),
IMC = 13,97 kg/m² → p 10%
Stare generală bună
Facies încercănat
Tegumente calde, discret palide
Fanere trofice, normal implantate
Ţesut conjunctiv-adipos slab reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil superficial
Sistem muscular : normoton,
normokinetic, normotrofic

SaO298%. depresibil. tuse seacă. nedureros. fara deficit motor. puncte ureterale nedureroase . Aparat digestiv: faringe discret congestiv. stetacustic pulmonar nu se percep raluri. articulaţii mari mobile Aparat respirator : torace normal conformat.fara sufluri patologice. bine batute . urini normocrome Neurologic: fara semne de focar. rinoree Aparat cardio-circulator: zgomote cardiace ritmice.Sistem osteoarticular : aparent integru morfofuncţional. abdomen suplu.. Fara hepato-splenomegalie Rinichi nepalpabili. diureză prezentă. ROT și RFM prezente Fara semne de iritatie meningeala . scaun afirmativ normal. apetit diminuat. artere periferice pulsatile. AV=103 b/min.

Cum influențează creșterea hormonii tiroidieni ? 4. Enumerați organe cu creştere rapidă în primul an de viaţă şi la pubertate . Care este statutul ponderal al unui copil cu IMC la nivelul percentilei 90% ? . Care este perioada de sugar și ce caracteristici întrunește ? 2.CHESTIONAR 1. 3.