You are on page 1of 27

Cuprins

 Noţiune şi categoriile de drepturi ecologice ale cetăţenilor şi organizaţiilor
neguvernamentale de mediu din Republica Moldova.
 Formele şi metodele de apărarea drepturilor ecologice ale cetăţenilor şi
organizaţiilor neguvernamentale de mediu.
 Obligaţiunile ecologice ale cetăţenilor
Acte normative
•Convenţia de la Arhus privind accesul la informaţie, justiţie şi
participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului
25 iunie 1998, ratificată 18 aprilie 1999 prin Legea RM;
•Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 515-XII din
16.06.93, MO nr. 10/283 din 30.10.1993
•Legea Republicii Moldova privind accesul la informaţie nr.982-XIV
din 11.05.00
•Legea privind transparenţa în procesul decizional nr. 239-XVI din
13.11.2008 MO din 05.12.2008
•Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice Nr. 10 din
03.02.2009, MO 03.04.2009 Data intrarii in vigoare : 03.05.2009
•HG privind aprobarea Regulamentului privind antrenarea publicului
în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu, aprobat prin Hotărârea
Guvernului R.M. nr. 72 din 25. 01. 2000.
1

Un drept al omului este o revendicare atribuită prin simpla condiţie de a fi fiinţă umană. La
baza drepturilor omului stau valorile fundamentale: demnitatea umană, egalitatea,
existenţă interpersonală şi interstatală în mod practic. De exemplu: libertatea, respectul
pentru celălalt, nediscriminarea, toleranţa, dreptatea, responsabilitatea.

Comunitatea internaţională a stabilit că drepturile omului sunt:
• inalienabile (nimeni nu le poate pierde, deşi în unele circumstanţe ele pot fi
suspendate sau restricţionate);
• indivizibile, interdependente şi interrelaţionate (nu pot fi abordate izolat
unele de altele);
• universale (se aplică în mod egal pentru toate persoanele, indiferent de rasă,
culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de alt gen, origine naţională,
origine socială sau alt tip de statut).
2

a războaielor şi sărăciei.de ex. dreptul la sănătate şi la educaţie.promovează o categorie nouă de drepturi. la pace sau la un mediu sănătos. dreptul la viaţă. există Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 3 . dreptul la asociere. de ex. care se ocupă cu protecţia drepturilor omului şi veghează ca statele să-şi îndeplinească obligaţiile conforme legislaţiei drepturilor omului. dreptul de participare la viaţa politică a societăţii şi aşa mai departe. există tratate. dreptul la muncă. drepturile sociale. dreptul la judecată dreaptă. În Europa. fenomene care au atras atenţia omenirii asupra dreptului la dezvoltare. dreptul la o viaţă decentă. declaraţii sau convenţii. drepturi (solidaritate) ... economice şi culturale . Acestea au apărut ca urmare a dezastrelor ecologice. drepturile civile şi politice. aflate încă în curs de recunoaştere: drepturile "colective" ale societăţii sau ale persoanelor. libertatea de expresie. dreptul de a se asocia într-un sindicat. care recomandă norme de conduită pentru state şi semnifică angajamentul statelor respective de a proteja drepturile indivizilor.Evoluţia drepturilor omului este descrisă în literatura de specialitate prin trei "generaţii". acorduri. la asistenţă umanitară. La nivel internaţional.

participarea publicului şi accesul la justiţie în materie de mediu. 4-9). (art.  Dreptul la acces la justiţie în materie de mediu.  Dreptul la apă şi sanitaţie. 37. 40.  Dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit. 57 Convenţia despre accesul la informaţie.  Dreptul la informaţia de mediu. ( vezi slide -ul 1) 4 . Dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct ecologic pentru viaţa şi sănătate. de vedere Actele normative care prevăd aceste drepturi: Constituţia RM (1994) art.  Dreptul la participare în luarea deciziilor de mediu.  Dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale. 41. Arhus 25 iunie 1998. 20.

Este un drept ce-a derivat din dreptul la viaţă. ceea ce se referă la un mediu ecologic raţional. Declaraţia de la Stockholm 1972 prevede prin mediu neprimejdios: ” mediu al cărui calitate să-i permită omului să trăiască în demnitate şi bunăstare”. la existenţă etc.  Echilibrat – se referă la dimensiunea naturală.”  Termenul sănătos – face referinţă la un mediu nepoluat. proprii dezvoltării fizice şi intelectuale ale omului. Urmăreşte apărarea integrităţii fizice şi spirituale a acestuia. La fel prevede că “omul este.  Neprimejdios . sociale şi spirituale. morale.se referă la acele limite admisibile care le-a stabilit legislatorul pentru a menţine calitatea mediului. . în acelaşi timp creaţia şi creatorul mediului său înconjurător care îi asigură existenţa fizică şi-i oferă posibilitatea unei dezvoltări intelectuale. 5 .

 Sistema de cotare şi normare a folosirii resurselor naturale. încetarea activităţii care are drept efect poluare nocivă.ISO.implică dreptul fiecăruia de-a preveni poluarea. RN şi peisaje etc. Colectivă – obligaţii statului de-a coopera în vederea prevenirii şi combaterii poluării.Acest drept poate fi înţeles sub două dimensiuni: Individuală . protejarea mediului natural la nivel regional şi internaţional Dreptul la un mediu sănătos este asigurat prin:  Sistemul de standardizare (STAS.CEN. 6 . repararea pagubei suferite în urma aceste poluări.  Asigurarea calităţii estetice a mediului – adică menţinerea a cât este posibil a mai multor feluri de specii.SNIP).

Pământului. care au sau pot avea un impact negativ asupra elementelor mediului. activităţi. Apei. măsuri administrative. Landşaftului şi obiectelor naturale. Biodiversităţii şi componentelor ei. Starea obiectivelor de cultură. C) Starea sănătăţii omului şi securităţii sale. La informaţia ecologică poate fi atribuită orice informaţie ce conţine: A) Starea elementelor mediului înconjurător: Aerului şi atmosfere. inclusiv mutaţiile genetice şi interacţiunea acestor elemente B) Orice informaţie despre factori. Starea caselor de locuit Proiectul Legii privind accesul la informaţie de mediu 7 . Starea condiţiilor sale de viaţă. Solului.

companii care prejudiciază mediului. instituţii sau companii private. universităţii. precum şi mediul înconjurător. familiile lor.Cetăţenii au dreptul să obţină informaţie care:  Îl vizează direct sau indirect.  Într-un fel sau altul influenţează sau poate influenţa viaţa şi sănătatea oamenilor.  Vizează probleme care prezintă interes public. raionul unde trăiesc. companii de TV. sau care monitorizează starea mediului) 8 . Deţinătorii de informaţie sunt: Diferite organizaţii care se ocupă cu protecţia mediului şi care sunt investiţii cu funcţii administrative de stat. Orice alte organe ale puterii. care nu-s organizaţii ecologice care şi-au asumat anumite obligaţii sau funcţii de prestare a serviciilor legate de mediu (laboratorul.

16) prevede nu mai mult de 15 zile lucrătoare. pe când Legea (art. web etc. Posibilitatea de prelungire a termenului cu o lună (C A). 9 .Difuzarea pasivă . Prelungirea poate avea loc dacă:  Cererea este incompletă sau ne exactă şi sunt necesare anumite precizări. rapoarte.  Sunt necesare consultaţii Informarea despre prelungirea termenului de răspuns se face la fel în 5 zile conform Legii.) Termenele de prezentare a informaţiei: în termen foarte scurt – nu mai târziu de o lună de zile (C A).art. 4 al Convenţiei de la Arhus (CA). pe când Legea prevede 5 zile.adică acordarea informaţiei ca răspuns la cerere – la solicitarea publicului Difuzarea se face pe cale activă (art.  Se referă la un volum mare de informaţie sau prelucrarea unui volum mare de documente pentru identificarea informaţiei solicitate. 5) – adică structura de sta îndeplinindu-şi atribuţiile sale difuzează de sine stătător informaţia necesară (publicaţii.

• Info despre relaţiile internaţionale. • Info de la OOND (în timpul anchetării. • Informaţii despre specii rare.• Nu dispune de informaţia solicitată. securitate naţională. • Date personale. • Interesele terţei părţi. • Cererea este foarte general formulată sau neîntemeiată. 10 . • Materialele se afla la etapa de definitivare. • Dacă afectează dreptul de proprietate intelectuală. • Solicitarea se referă la documentaţia internă a autorităţilor. Sunt furnizate oral. Conform art. securitate publică. 38. sau examinării cazurilor judiciare). comercial şi economic (dacă este legitimat în stat). sau solicitantul le studiază la sediul autorităţii. • Dacă este secret de stat. Prin furnizare contribuie la sporirea transparenţei a instituţiilor publice. Se referă la probleme de interes public.4 al Legii informaţia se furnizează gratis dacă: Afectează drepturile şi interesele solicitantului.

Actele normative care prevăd implicarea publicului: Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Legea privind transparenţa în procesul decizional Hotărîrea Guvernului RM despre aprobarea Regulamentului privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu 11 . Legea cu privire la acces la informaţie.

pe de altă parte. care le vor influenţa viaţa. calitatea deciziilor politice şi administrative se poate îmbunătăţi. pe de o parte. propunerile publicului sunt luate în consideraţie la adoptarea deciziilor oficiale. responsabile de luarea unor decizii importante în domeniul mediului. conform drepturilor şi intereselor acordate. Prin Participarea publicului se subînţelege – este un proces de colaborarea dintre organizaţiile.  Datorită antrenării active în procesul de luare a deciziilor a cercurilor largi ale populaţiei. la exprimarea opiniilor cu privire la adoptarea şi realizarea proiectelor de acte legislative şi a documentaţiei de proiect privind obiectele şi activităţile economice preconizate. i se asigură dreptul şi accesul la luarea deciziilor. 2 CA) Antrenarea publicului în procesul elaborării şi adoptării deciziilor de mediu este actul social prin care. ce influenţează sau pot influenţa starea mediului înconjurător.Concepţia participării publicului este bazată pe două premise:  Oamenii au dreptul să participe la elaborarea unor decizii fundamentale. opiniile. şi public. 2 Hotarîrea Guvernului) 12 . (pct. Datorită acestui proces. (art. poziţiile.

în sensul acestei definiţii ONG. (art. care contribuie la protecţia mediului şi corespund oricărei cerinţe. precum şi ONG şi alte asociaţi şi grupuri. 2 CA) 13 . prevăzute de legislaţia naţională. 2 CA) Sau altfel formulând Public înseamnă orice persoană fizică indiferent de vârstă. create în conformitate cu legislaţia naţională. (art. Prin public interesat se înţelege publicul. organizării sau grupării lor. care poate fi implicat sau care este implicat în procesul luării deciziilor de mediu sau care este cointeresat în acest proces.Prin Public se înţelege una sau mai multe persoane fizice sau juridice. apartenenţă naţională. sau cetăţenie. care corespund legislaţiei naţionale sau practicii asocierii. loc de trai. se consideră organizaţii interesate.

Principiile participării publicului 14 .

Conform art. 9. dar ea este incompletă şi.  Refuzul n-a fost expediat în termenul stabilit (15 + 5 zile ).  Cererea de solicitare a informaţiei este refuzată (în întregime sau parţial).  E imposibil de a primi informaţie mai amănunţită despre proiect.  Mijloacele de înştiinţare nu sunt suficiente pentru ca aceasta să ajungă la adresat.  Autoritatea de stat cere ca cererea să fie argumentată. A fost încălcat dreptul la participare (art. 9 CA)  Informaţia este prezentată.  Înştiinţarea e prezentată în stadiul final al procedurii (art.6).  Înştiinţarea nu conţine minimum de informaţie (art.6.6.2 CA)  Înştiinţarea cu privire la procedura de luare a deciziei n-a fost prezentată. program sau plan (art.6. ori nu are nici o legătură cu cererea.2). 15 .2). 9 CA poţi să aperi drepturile lezate dacă: A fost lezat dreptul de acces la informaţie (art.

6.).  Decizia n-a fost publicată (art. şi decizia luată nu conţine explicaţii motivate şi considerente pe care este întemeiată decizia (art. Legile despre protecţia mediului nu sunt respectate (art.) pot fi considerate:  Acţiunile sau inacţiunile persoanelor particulare.6.3.9. 6.).). care încalcă prevederile legislaţiei privind mediul.  Procedura nu prevede termene raţionale la diferite stadii ale sale cu privire la studierea situaţiei şi pregătirea comentariilor de către public (art.  De comentarii nu se ţine cont în modul cuvenit.3.  Acţiunile sau inacţiunile autorităţilor statale. 16 .9. Procedura nu prevede nici un fel de comentariu (art.).7.6.9. care încalcă prevederile legislaţiei privind mediul.

 Trebuie de demonstrat că prin acţiunile reclamatului a avut de suferit sănătatea reclamantului. dreptul la proprietate sau alte bunuri materiale.  A fost primit un răspuns care contravine CA.2 CA)  Trebuie să facă parte din public interesat.În caz de lezare a dreptului de acces la informaţie (art.  De-a acţiona în scopul de-a apăra dreptul ecologic sau civil al oamenilor. În caz de lezare a dreptului la participare (art.  Sau nu a fost primit nici un răspuns. 9 CA)  A fost trimisă cererea. cazuri legate de despăgubire. 17 . 9.

Asociaţiile obşteşti: Au un statut special privitor la acţiunile legale de participarea publicului.) 18 .  Acţionarea în instanţa de Judecată (Codul de Procedură Civilă).  Asociaţii obşteşti de mediu. Să înceapă procedura de apărare a drepturilor ecologice lezate poate:  Persoana fizică sau juridică care consideră că i-a fost lezat un drept ecologic.  Înaintarea unei reclamaţii Avocaţilor Parlamentului (ombudsmanului) Legea cu privire la Avocaţii Parlamentului. unul din obiective să fie protecţia mediului. Este recunoscut drept public interesat. Trebuie să corespundă criteriilor (înregistrate conform legislaţiei.  Depunerea unei reclamaţii la Procuratură (legea RM cu privire la Procuratură). indiferent dacă a fost sau nu lezate drepturile sau nu. Atacarea deciziei Autorităţii statale la organul ierarhic superior (procedura Contenciosului Administrativ).

Legea cu privire la aerul atmosferic etc.  Nu urmăreşte atingerea scopului de profit economic şi numai satisfacerea necesităţilor vitale.  Apare fără sistema de permise.Totalitatea împuternicirilor pe care le are persoana de-a folosi resursele naturale pentru aşi satisface necesităţile vitale.  În cazuri de protecţie a sănătăţii sau a mediului poate fi limitat. Dreptul de beneficiere general se caracterizează prin:  Apare de la momentul naşterii. numai conform legislaţiei. Legea Apelor Legea Regnului Animal. Dreptul de beneficiere se divizează în beneficiere generală şi beneficiere specială. Actele normative care prevăd acest drept: Codul Silvic. 19 .  Este gratis.

U.U. La 23 decembrie 2003. Kofi Annan la şedinţa de aprobare a Rezoluţiei din 22 decembrie 2004. cât şi cea psihică a tuturor oamenilor. anul Apei Pure. „Accesul la apă calitativă este o necesitate fundamentală a omenirii.N. Dreptul la apă oferă pentru orice persoană accesul la apă suficientă. accesibilă fizic. Ea este ca o insultă în adresa demnităţii umane” .N. 20 . celebrat în întreaga lume la 22 martie.Anul 2003 a fost declarat de O. Adunarea Generală a O.N.U.Secretarul Generala al O. Apa contaminată pune în pericol atât sănătatea fizică. acceptabilă din punct de vedere al calităţii. astfel fiind un drept fundamental al omului. Ex. a declarat perioada 2005–2015 drept deceniul internaţional al programului „Apă pentru Viaţă”.

curate. 21 . care este esenţial pentru respectarea deplină a vieţii şi a tuturor drepturilor omului. ca drept al omului. în special pentru ţările în curs de dezvoltare. şi sanitaţie. accesibile şi la preţuri adecvate şi sanitaţiei pentru toţi. la fel care solicită statelor şi organizaţiilor internaţionale asigurarea cu resurse financiare. consolidarea capacităţilor şi transferul de tehnologie. în amplificarea eforturilor pentru furnizarea apei potabile. La 28 iulie 2010 Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care recunoaşte dreptul la apă potabilă sigură şi curată.

care ar corespunde necesităţilor umane esenţiale. ce a avut loc în 1977 la Mar del Plata.Cantitate suficientă. a fost elaborat conceptul cerinţelor de bază înaintate faţă de calitatea şi cantitatea apei. 22 . privind Apa. reieşind din resursele locale.1. Brazilia.U. şi 1700 m3 pe an.  Conform Raportul Naţional „Starea mediului în Republica Moldova în anul 2006 unui locuitor din Republica Moldova îi revin circa 330 m3 de apă pe an.N.  Aceste cerinţe au fost reafirmate la Conferinţa Mondială Mediu şi Dezvoltarea Durabilă din 1992 de la Rio de Janeiro.  La Conferinţa O. când se ia în calcul volumul cotei-parte de apă din râurile transfrontaliere.  Conceptul dat este reflectat şi în sistemul de standarde aplicat pentru apă în Republica Moldova. Argentina.

M.  Legea cu privire la producţia agroalimentară ecologică. Apa şi serviciile legate de apă trebuie să fie accesibile tuturor fără discriminare. apa trebuie să fie nepericuloasă.2. Ea trebuie să fie acceptabilă din punctul de vedere al culorii şi mirosului. Fiecare persoană trebuie să aibă acces liber la servicii adecvate necesităţilor sale. inclusiv acces liber la apă.  Legii R. Pentru a putea fi utilizată în consumul intern şi în gospodărie.  Legea apei 3. Apa potabilă trebuie să fie pură. să nu conţină microbi şi paraziţi. în cadrul sistemului juridic naţional 23 . Siguranţă (nepericuloasă) şi acceptabilă. accesibilitate. astfel încât persoanele să aleagă anume această apă şi nu alternativele ei poluate. cu privire la apa potabilă. fizice şi radiologice care ar pune în pericol sănătatea persoanei. substanţe chimice. care pot arăta mai atractiv.

 Accesibilitatea informaţiei: presupune dreptul de a căuta. Apa. inclusiv celor mai vulnerabile pături ale societăţii. de a primi şi de a răspândi informaţii privind toate subiectele ce ţin de apă. Costurile directe şi indirecte ce însoţesc siguranţa apei trebuie să fie accesibile şi nu trebuie să compromită sau să pună în pericol realizarea drepturilor prevăzute de legislaţie. Accesibilitate fizică: apa. facilităţile şi serviciile legate de apă trebuie să fie accesibile fizic pentru toate grupurile de populaţie.  Accesibilitate economică. Apa. fără nici o discriminare. 24 . facilităţile şi serviciile legate de apă trebuie să fie accesibile tuturor.  Nediscriminare. facilităţile şi serviciile legate de apă trebuie să fie accesibile tuturor.

ar însemna cooperarea între toate statele care împart cursul unei ape şi este necesară pentru reconcilierea diferitor şi posibile interese conflictuale şi necesităţile de apă pentru statele în cauză.4. igienă. Lipsa sistemelor de tratare ecologică a apelor reziduale şi lipsa mecanismelor de folosire raţională a apelor date creează riscuri mari pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Acumularea reziduurilor – se refere la condiţiile de acumulare a reziduurilor de apă folosite pentru necesităţi casnice. pentru acumularea apei de ploaie şi zăpada. inclusiv pentru agrement. Disponibilitate. Din nou trebuie de dat prioritate consumului uman de apă. pregătirea hranei. 25 . 6. Acestea două fiind resurse naturale. trebuie să fie protejate ca şi apele de suprafaţă sau din subsol. necesităţi personale de igienă casnică şi de recreare şi irigare” 5. „O cantitate adecvată de apă sigură este necesară pentru a preveni moartea multora din cauza deshidratării. Cooperarea transfrontalieră . pentru a reduce riscul răspândirii unor boli transmisibile prin apă şi pentru a aproviziona cu cantitatea suficientă pentru consum. Condiţiile ce trebuie să fie garantate de stat.

” Prin obligaţie ecologică se poate de înţeles – cerinţe ecologice larg expuse întrun act normativ anumit.. Instituţiile. 2. trebuie să i-a masuri adecvate de prevenire a poluării mediului. conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi culturale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean. dezvoltarea durabilă este o modalitate de dezvoltare a societăţii umane. trebuie să folosească raţional resursele atribuite. Importanţa obligaţiei ecologice reiese din necesitatea Dezvoltării Durabile a societăţii. Proprietarii. destinaţiei şi scopurilor prevăzute resursele funciare. care asigură satisfacerea necesităţilor generaţiei actuale fără a afecta nivelul şi calitatea vieţii generaţiei viitoare. 1. pas luat după conferinţa de la Rio de Janeiro in 1992 “.Conform Articolul 59 al Constituţiei RM Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor Protecţia mediului înconjurător. 26 . deoarece acestea trebuie să fie respectate de un cerc larg de cetăţeni. întreprinderile etc trebuie să respect regimul de exploatare a tehnologiilor ce au impact asupra mediului. arendaşii de terenuri trebuie să folosească conform cerinţelor tehnice..

comercializare. Legislaţia stabileşte obligaţii speciale în dependenţă de modul de utilizare şi protecţie a resurselor naturale: Obligaţii în domeniul folosirii resurselor funciare. Cetăţenii sunt obligaţi să asigure procesul de producere unde sunt utilizate microorganismele ca acesta să fie nepericulos şi ecologic. utilizare şi exploatare pentru a evita depăşirea limitelor admisibile a fonului de poluare. Obligaţii în domeniul folosirii resurselor silvice. În lucru cu substanţele radioactive persoanele trebuie să respecte regulile de depozitare. Obligaţii în domeniul folosirii regnului animal . Cetăţenii şi persoanele juridice trebuie să evite depăşirea limitelor admisibile stabilite pentru zgomot. 4. la fel şi aplicarea măsurilor de protecţie a vieţii sănătăţii oamenilor şi mediului înconjurător.3. trebuie să elaboreze măsuri de protecţie. 6. etc 27 . vibraţie în zonele de locuit. Obligaţii în domeniul folosirii resurselor acvatice. la fel ca şi evitarea altor consecinţe negative. 5. terenurilor. adică trebuie să menţină echilibrul apei. transportare. Obligaţii speciale sunt atribuite persoanelor ce se ocupă cu ameliorarea. de lichidare a consecinţelor de scurgere a acestora. transportare. folosirea raţională a apelor. folosirea şi distrugerea a microorganismelor şi substanţelor biologice. să respecte regulile de depozitare. plante etc de la desecare sau inundări. industriale de agrement.