You are on page 1of 27

Sistemul

hipotalamo- hipofizar
Larisa Zota

Conf. universitar
USMF “N. Testemiţanu”
Chişinau 2016

Endocrinologia
Endocrinologia (din grecescul endon –
“înăuntru”, krino – ”a elimina” şi logos –
“ştiinţa”) este ştiinţa ce studiază structura şi
funcţia sistemului endocrin, precum şi
biosinteza, acţiunile şi metabolismul
hormonilor, secreţia acestor hormoni în
normă şi în dereglările funcţiei glandelor
endocrine, afecţiunile ce apar în caz de
dereglări.

cu secreţie internă. denumite glande endocrine “tradiţionale”. C.funcţionale înalt specializate în complexul proces de sinteză hormonală. Produsul de secreţie al fiecărei glande endocrine “clasice” – hormonuul este caracteristic În cazul sistemului neuroendocrin celular difuz există variaţii secretorii conjuncturale . să-i decarboxileze şi să să producă hormoni “amine precursor uptake and decarboxylation” – APUD cu originea neuroectodermală . Glandele endocrine “tradiţionale” şi sistemul celular endocrin difuz Hormonii Căile de transport Receptorii hormonali Glandele endocrine – sunt structuri anatomo .Pears 1966) sau pot fi reprezentate de celule organizate în organe funcţionale distincte anatomic. Ele pot fi reprezentate printr-o simplă celulă (sistemul celular endocrin difuz – capabil să capteze precursori aminici circulanţi. B. D.Sistemul endocrin Componentele sistemului endocrin sunt: A.

Sistemul endocrin. Hormonii activează un sistem celular enzimatic care în afara acţiunii hormonului este în repaus. cu care interacţionează specific şi traduc informaţia adusă de hormon în “evenimente” post-receptor prin care celula ţintă se conformează mesajului. Acţiunea hormonilor este mediată de receptori. “a stimula”. eliberaţi în mediul extern şi transportaţi spre alte ţesuturi unde îşi exercită efectele biologice. pot acţiona: În vecinătatea locului în care au fost sintetizaţi (acţiune paracrină) Pe celula juxtapozată (vecină) celulei care i-a produs (acţiune juxtacrină) Chiar pe celula care i-a produs (acţiune autocrină) . “a activa”. sau induc o sinteză enzimatică Acţiunea lor se poate exercita la distanţă de locul secreţiei (acţiune endocrină). citoplasmatice sau genomice. structuri macromoleculare membranare. dimpotrivă. ajungând la celulele ţintă pe cale circulatorie sau. Hormonii Cuvântul hormon provine din limba greacă (hormao – “a excita”. iar introducerea sa în vocabularul medical îi este atribuită lui Ernest Henry Starlig. în anul 1905 Hormonii sunt mesagerii informaţiei sistemului endocrin şi sunt secretaţi în cantităţi extrem de mici de glande endocrine sau de alte ţesuturi specializate . “a pune în mişcare”.

tromboxanii. Structural se disting 4 grupe principale: 1. acţionând paracrin sau autocrin. Hormonii steroizi sunt sintetizaţi plecând de la colesterol – steroizii suprarenalieni şi gonadali. hormonii sunt caracterizaţi drept: 1. 4.B.acidul arahidonic). 2.penetrează membrana celulei ţintă şi acţionează asupra unor receptori citoplasmatici sau nucleari. hormonii tiroidieni. b) Fizico – chimic . Hormonii: clasificare a.hormonii tiroidieni şi steroizi . Aceşti mproduşi sunt sintetizaţi de majoritatea celulelor. . noradrenalina. 3. leucotrienele. cuprinzând de la mici peptide cu câţiva aminoacizi (hipotalamic) până la macroproteine – STH 191 aminoacizi Hormonii derivaţi din aminoacizi sunt substanţe monoaminice – adrenalina. sunt stocaţi şi apoi eliberaţi. dopamina. 5. 2. Hidrosolubili – hormonii peptidici şi monoaminici – interacţionează cu receptorul membranar al celulei ţintă Liposolubili . Eicosanoizii sunt compuşi derivaţi din acizi graşi polinesaturaţi ( important . cuprinzând prostaglandinele. Hormonii peptidici sunt un grup heterogen ca structură .

Adaptarea organismului în condiţii neobişnuite ca natură şi intensitate (de stres) Funcţionalitatea imună.Sistemul endocrin controlează:  Creşterea şi dezvoltatrea pre . . Transformarea malignă şi promovarea creşterii unor tumori etc.      glucidic.  Menţinerea homeostazei mediului intern . lipidic.şi postnatală. Comportamentul sexual. hidro-electrolitic) Reproducerea.  Metabolismele intermediare (proteic.

Sistemul endocrin Sistemul nervos şi cel endocrin asigură transmiterea informaţiilor între celule şi ţesuturi. asigurându-se reglarea tuturor funcţiilor organismului şi funcţionarea acestuia ca un tot unitar .

cu efect paracin şi modulează local informaţia  Neurotransmiţători – sunt monoamine produse neuronal şi eliberate în sinapsele inteneuronale sau neurotisulare (nu pătrund în circulaţie).arcuate - ventro-mediale periventruculare retrohiasmatice supraotic paraventriculari Secretă:  neurohormoni hipofizotropi  Neurohormoni neurohipofizari  Neuromodulatori – ciberine . Dopamina. Serotonina. Histamina. Glutamina . cu scopul transmiterii influxului nervos în spaţiul sinaptic: Norepinefrina. Acetilcolina.Hipotalamusul endocrin cu nucleele: .

ovare . 2. 5. 7. 8. Hipofiza – glanda pituitară Epifiza – Glanda pineală Glanda tiroidă Glandele paratiroide ≈ 4 Timusul Pancreasul endocrin Suprarenalele Gonadele : masculine – testicule feminine . 6. 3.Sistemul endocrin tradiţional este reprezentat de 8 glande: 1. 4.

.

Superior – de talamus.Hipotalamusul Integrează funcţiile senzitive. Inferior – la nivelul eminenţei mediane se implantează în tija hipofizară L = 15 mm. Delimitat: Anterior – de hiasma optică. vegetative şi endocrine Controlează secreţia hipofizei transformând informaţia nervoasă în informaţia endocrină – “placa turnantă” dintre sistemul endocrin şi cel nervos Hipotalamusul se găseşte la baza creerului formîn podeaua şi pereţii laterali ai ventriculului III. Posterior – de marginea posterioară a corpilor mamilari. motorii. Lăţime = 13 mm Sistemul neuroendocrin hipotalamic cuprinde sistemul neuronilor parvocelulari şi sistemul neuronilor magnocelulari .

Sistemul hipotalamohipofizar .

Oxitocina  Sistemul port hipofizar .Liberine .Statine  Sistemul neuronilor magnocelulari sintetizează .Sistemul hipotalamo-hipofizar  Sistemul neuronilor parvocelulari – sintetizeză .Vazopresina ADH .

stimulează celulele adenohipofizei secretoare de hormon melanotrop MSH . Gonadoliberina (GnRH) – stimulează celulele adenohipofizei secretoare de hormoni foliculostimulant FSH şi luteinizant LH 3.Sistemul neuronilor parvocelulari – sintetizează A.stimulează celulele adenohipofizei secretoare de hormon somatotrop STH 5.stimulează celulele adenohipofizei secretoare de hormon tireotrop TSH şi nespecific celulele lactotrope ce secretă prolactină PRL 2. Corticoliberina (CRH) – stimulează celulele adenohipofizei secretoare de corticotropină ACTH 4. Tireoliberina (TRH) . Melanoliberina (MRF)) . hormoni Liberine: hipofizotropi 1. Somatoliberina (GRH) .

hormoni Statine: hipofizotropi 1.Sistemul neuronilor parvocelulari – sintetizează B. TSH (şi stimulează eliberarea gonadotropinelor) 3. Dopamina (prolactostatina. PIF) – inhibă eliberarea PRL. Melanostatina – inhibă eliberarea melanotropinei . Somatostatina – inhibă eliberarea de STH şi TSH 2.

Hipofiza Greutate – 0.8 gr.5 – 0. Dimensiuni: 6 x 8 x 15 mm .

Liberine .Vazopresina ADH .Statine  Sistemul neuronilor magnocelulari sintetizează .Oxitocina  Sistemul port hipofizar .Sistemul hipotalamo-hipofizar  Sistemul neuronilor parvocelulari – sintetizeză .

TSH – Hormon tireotrop 5. LH – luteinizant (numit la bărbaţi HSCI) . STH (GH) – Hormon somatotrop 2. ACTH – Hormon adrenocorticotrop 4.HIPOFIZA Hormonii adenohipofizari 1. Hormoni gonadotropi: FSH foliculostimulant. PRL – prolactina 3.

la om fiind activ doar cel uman (produs de hipofiză. creşterea secreţiei glandelor sudoripare . creşterea cartilajului şi osului. stimulează creşterea părului. dar şi prin inginerie genetică). viscerelor.STH – GH polipeptidă cu 191 aminoacizi Are specificitate de specie. Are un ritm circadian de secreţie cu maxim in timpul somnului de noapte Exercită acţiuni directe şi acţiuni mediate de Somatomedina C . denumită IGF – 1 (Insulin – like grwth factor 1).peptidă hepatică asemănătoare proinsulinei . STH stimulează anabolismul proteic. Prin intermediul IGF-1. ţesuturilor moi. proliferarea celulară.

stimularea celulelor .STH – acţiuni directe Metabolismul glucidic – efect hiperglicemiant prin: .creşterea activităţii insulinazei hepatice .reducerea captării hepatice a glucozei .stimularea glicogenolizei .inhibarea hexochinazei şi reducerea sensibilităţii ţesuturilor la insulină .α a insulelor pancreatice .

STH – acţiuni directe Metabolismul lipidic – lipoliză Metabolismul fosfo .calcic – creşte absorbţia intestinală a Ca şi stimulează eliminarea lui renală Retenţie de sodiu şi apă .

Blochiază acţiunile FSH şi LH la nivel gonadic şi este cauza frecventă a infertilităţii .Prolactina  Stimulează creşterea glandelor mamare  Induce şi menţine secreţia lactată pe glanda mamară  Hiperprolactinemia inhibă secreţia de gonadoliberine şi scade gonadotropii hipofizari.PRL .

Stimulează sinteza melaninei în melanocite β –lipotropina . α-MSH. β – lipotropina. 00 – 9.ACTH – hormonul adrenocorticotrop familia proopiomelanocortinei (ACTH. endorfine)  Are un ritm circadian de secreţie cu maxim matinal (6. hiperplazie şi de hipersecreţie) în special asupra zonei fasciculate si reticulate ale corticosuprarenalelor care secretă glucocorticoizi (Cortizol.Stimulează sinteza corticosteroizilor prin intermediul receptorilor . Corticosteron) şi respectiv sexoizi  Stimulează sinteza melaninei în melanocite α-MSH . Cortizon.00) şi minim la miezul nopţii  Are efect morfogenetic (hipertrofie.

formarea corpului galben şi secreţia de progesteron Testicul .TSH .acţionează la nivelul celulelor Sertoli.hormonul tireotrop  Controlează morfogeneza tiroide şi toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni  În hipersecreţii – produce edem mixedematos FSH – hormonul foliculo stimulant Ovar – acţionează la nivelul celulelor granuloase foliculare şi stimulează creşterea şi maturizarea foliculară. la bărbaţi – este .acţionează la nivelul celulelor Leydig şi producerea de androgeni Secreţia la femei este ciclică cu peak ovulator. secreţia estrogenilor Testicul . controlează spermatogeneza LH – hormonul luteinizant Ovar – stimulează împreună cu FSH ovulaţia.

controlează spermatogeneza LH – hormonul luteinizant Ovar – stimulează împreună cu FSH ovulaţia.acţionează la nivelul celulelor Leydig şi producerea de androgeni. formarea corpului galben şi secreţia de Progesteron Testicul .acţionează la nivelul celulelor Sertoli.Testosteron Secreţia la femei este ciclică cu peak ovulator. secreţia estrogenilor -Estradiol Testicul .TSH . la bărbaţi – este .hormonul tireotrop  Controlează morfogeneza tiroide şi toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni – T3 și T4  În hipersecreţii – produce edem mixedematos FSH – hormonul foliculo stimulant Ovar – acţionează la nivelul celulelor granuloase foliculare şi stimulează creşterea şi maturizarea foliculară.

Hormonii hipotalamici neurohipofizari ADH – hormonul antidiuretic (nucleul supraoptic)  Favorizează resorbţia facultativă a apei în partea distală a nefronului  Intervine în producerea senzaţiei de sete.oxitocina (nucleul paraventricular)  Efect stimulator asupra musculaturii uterine  Stimulează ejecţia laptelui prin contracţia canalelor galactifere . coronarospasm Reglarea – osmolaritatea plasmatică. diminuează secreţiile digestive. secreţia sudoripară. volumul sângelui circulant OXT . intervine în procesele de învăţare şi memorie  În doze farmacologice produce vasoconstricţie arteriolară cu creşterea TA.

Sistemul hipotalamo-hipofizar  Sistemul port hipofizar  Reglarea .