You are on page 1of 28

MODALITĂŢI DE REALIZARE A

EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Conf. univ. dr. Constanţa Dumitriu
CANDIDAT: Inst. Nistor Silvia- Lucica
Şcoala cu clasele I-VIII Pustiana
BACĂU 2009

,, Învăţaţi-i pe copiii voştri, ceea ce i-am învăţat noi pe ai
noştri : că pământul este mama noastră. Tot ceea ce i se
întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor
acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine
omului, ci omul aparţine pământul. Omul este firul care ţese
drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi face lui însuşi.”
(Lieux Seattle)

mijloc de învăţământ Descrierea principalelor metode şi procedee didactice utilizate în vederea realizării obiectivelor educaţiei ecologice . ocrotirea şi protejarea mediului înconjurător Obiectivele şi conţinutul educaţiei ecologice în învăţământul primar Particularităţile dezvoltării psihice a şcolarului mi c • Capitolul II : STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR 2. Educaţia şi provocările lumii contemporane Rolul şcolii în pregătirea copilului pentru cunoaşterea.4. Delimitări conceptuale . 2.2. metodă.strategie.3.• Argument • Capitolul I: ASPECTE ŞTIINŢIFICE. PSIHOPEDAGOGICE ALE EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR 1.1. 1. 1.1 1. procedeu. 2.

Metodica cercetării    Eşantionul caracterizare Etapele cercetării Metodele şi tehnicile de cercetare folosite 3.1.3. Activităţi extracurriculare CAPITOLUL IV: ANALIZA. Strategii didactice interactive utilizate pentru educaţia ecologică a elevilor • • • • • • • • 3..Ciorchinele” Metoda cubului Metoda .2.2.3. Cunoaşterea mediului Observarea Convorbirea Exerciţiul Jocul didactic Brainstormingul Tehnica .PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR BIBLIOGRAFIE ANEXE .3. Ipoteza şi obiectivele cercetării 3.1.. Floare de lotus” 3.• Capitolul III : CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ A ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR 3.

deci viitorul cetăţean. atitudini. prin cunoaştere. • Aşadar. motivaţia. le formează structuri de asimilare şi adaptare la mediu. • Copiii trebuie să dobândească cunoştinţe. • Prin obiectivele. individual sau în grup. angajarea şi instrumentele necesare pentru a acţiona.• Educaţia ecologică îşi propune să-l conducă pe copil. urmărind dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a sistemului de responsabilităţi faţă de mediu şi problemele lui. morale şi estetice ale copiilor. . în vederea soluţionării problemelor actuale şi prevenirii apariţiei unor noi probleme. educaţia ecologică reprezintă calea de a ajunge. spre formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realităţii. la înţelegerea şi respectarea naturii. conţinutul şi modul lor de organizare. activităţile de educaţie ecologică pun bazele formării intelectuale. a mediului din care face parte.

DE CE EDUCAŢIA ECOLOGICĂ? Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală. aşa cum ne îngrijim de educaţia tehnică şi profesională. de dezvoltarea aptitudinilor şi sentimentelor. . este momentul să ne ocupăm şi de educaţia ecologică prin care să-i învăţăm pe copii de ce şi cum trebuie protejată natura. de educaţia voinţei. de cea morală şi estetică.

CAP.1. • educaţia economică şi casnică modernă. • educaţia demografică.PSIHOPEDAGOGICE ALE EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR 1.Noile educaţii” sunt răspunsuri ale educaţiei la cerinţele dezvoltării lumii contemporane: • educaţia ecologică. Educaţia şi provocările lumii contemporane .I ASPECTE ŞTIINŢIFICE. .oameni-mediu). • educaţia pentru schimbare şi dezvoltare. • Educaţia relativă la mediu ( educaţia ecologică) îşi propune să-l conducă pe elev. Acest deziderat poate fi îndeplinit cu succes dacă acest tip de educaţie este iniţiat încă din primii ani de şcoală. • educaţia pentru comunicare şi mass-media. • educaţia pentru timpul liber. • educaţia interculturală. • educaţia pentru pace. să-l incite la participare. • educaţia pentru participare şi democraţie. spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realităţii (al cărei fundament e relaţia om. devenind conştient de viitor. etc..

care se realizează în cadrul educaţiei şi contribuie la realizarea laturilor acestuia. Rolul şcolii în pregătirea copilului pentru cunoaşterea. educaţia morală.Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte. de formare şi dezvoltare a personalităţii umane prin intermediul valorilor ştiinţifice şi umaniste. • Înţeleasă adesea ca . . educaţia intelectuală creează premisele informative necesare pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educaţiei (Gh. educaţia fizică) reflectă conţinutul activităţii de formare a personalităţii umane.educaţie ştiinţifică”. . educaţia estetică. Dumitriu 2004).2.1. ocrotirea şi protejarea mediului înconjurător... • Cele cinci dimensiuni ale educaţiei (educaţia intelectuală. educaţia tehnologică. (Helvetius) • Cunoaşterea mediului înconjurător şi protejarea acestuia este un proces complex.

educaţia ecologică vizează formarea conştiinţei şi conduitei ecologice. proiectat şi realizat atât la nivel teoretic cât şi la nivel practic.• 1. formarea conduitei ecologice vizează formarea deprinderilor şi obişnuinţelor de comportament ecologic. a profilului ecologic al subiectului uman. Obiectivele educaţiei ecologice vizează: • • formarea conştiinţei ecologice cu cele două componente: cognitivă şi afectivă. .3. Obiectivele şi conţinutul educaţiei ecologice în învăţământul primar Din perspectivă pedagogică.

1.4 Particularităţile dezvoltării psihice a şcolarului mic Se perfecţionează: • procesele senzorial-perceptive • reprezentările • dezvoltarea intelectuală • dezvoltarea limbajului • dezvoltarea imaginaţiei • manifestările afective • imaginaţia .

CAP.prin problematizare euristică. . procedeu Strategie didactică -ca adoptare . • Delimitări conceptuale-strategie. experimental faptică . metodă. .asupra modului de combinare a metodelor.ca opţiune . II : STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR 2. mijloacelor şi formelor de organizare a actului didactic .1.

2.2. Descrierea principalelor metode si procedee didactice utilizate în vederea realizării obiectivelor educaţiei ecologice • • • • 2.2. sistematizarea. 2. metoda florii de lotus.2.2.3. aprofundarea. Jocurile didactice-prin introducerea jocului se realizează una dintre cele mai importante cerinţe ale educaţiei. aceea de a-i învăţa pe copii destul de multe lucruri îmbinând elementele instructive cu cele educative şi distractive. despre succesiunea anotimpurilor.4.Prin observări. despre unele elemente ale mediului social şi cultural. Metode interactive adecvate educaţiei ecologice-brainstormingul. precizarea. 2. metoda cubului. vocabularului şcolarului mic. despre plante şi animale. . 2. etc.Convorbirea contribuie la rezolvarea unor sarcini de bază ale cunoaşterii mediului înconjurator şi implicit ale educaţiei ecologice şi anume fixarea.2. despre mediul înconjurător şi protejarea lui. verificarea cunoştinţelor.1 Observarea. şcolarii mici dobândesc cunostinţe elementare despre unele fenomene din natură. 2. ciorchinele.

vom contribui la formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor. . Ipoteza şi obiectivele cercetării Ipoteza cercetării Dacă vom proiecta şi desfăşura sistematic activităţi de educaţie ecologică prin utilizarea unor strategii interactive de grup adecvate colectivului de elevi şi respectând ritmul de lucru al fiecăruia.CAPITOLUL III: CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ A ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR 3.1.

diagnosticarea nivelului de dezvoltare a proceselor senzoriale şi intelectuale ale elevilor. formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor în urma utilizării preponderente a unor strategii interactive. mi-am propus următoarele obiective: cunoaşterea nivelului de cunoştinte despre mediu al elevilor prin evaluare iniţială. evaluarea finală ca rezultate şcolare şi înregistrarea progreselor. . proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de cunoaştere si protejare a mediului (educaţie ecologică) prin utilizarea unor strategii interactive de grup (metode şi procedee activ participative).Obiectivele cercetării a) b) c) d) e) Pe baza ipotezei de mai sus formulate.

Cunoaşterea mediului” în cadrul căreia ca un ultim capitol (modul) a fost abordată .Cercetarea s-a desfăşurat pe un lot format din 12 elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Pustiana. . • Mi-am propus realizarea unei cercetări aplicative prin utilizarea următoarelor metode psihopedagogice: observaţia. analiza produselor activităţii. • Experimentul s-a desfăşurat la disciplina .. să contribui la dezvoltarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor.Educaţia ecologică” a elevilor. prin modalităţi de instruire moderne (strategii interactive de grup).Protejarea mediului” sau . convorbirea. clasa experimentală fiind clasa I.3..2.. Menţionez că metoda de bază a fost experimentul psihopedagogic. Metodologia cercetării • Am urmărit în mod deosebit. experimentul.

2. Eşantionul caracterizare. S-au utilizat strategii interactive de predare-învaţare în cadrul orelor de cunoaştere a mediului. în mare parte probe după aceleaşi criterii ca şi evaluarea iniţială. În această etapă am aplicat. Etapele cercetării Etapa constatativă (initială ) s-a desfăşurat la începutul anului şcolar. perioadă în care s-a realizat aplicarea unei probe privind cunoasterea mediului si protejarea acestuia. în perioada 15 septembrie-30 octombrie.3.protejarea mediului”. Etapa evaluării finale s-a realizat în perioada 1 iunie-15 iunie. cât şi în cadrul modulul .anul şcolar 2008-2009. După evaluarea iniţială şi înregistrarea datelor obţinute. clasa I.2.2.. 12 elevi 3. Etapa formativ-ameliorativă. am procedat la introducerea factorului de progres (strategii interactive de educaţie ecologică şi activităţi extracurriculare) la clasa experimentală.1. .

Metode şi tehnici de cercetare utilizate • • • • observaţia convorbirea analiza produselor activităţii experimentul . în cadrul clasei de elevi.3..cunoaşterea mediului”.3. . înregistrarea datelor a presupus utilizarea unor fişe de evaluare structurate (ca itemi) pe obiectivele de referinţă ce ţin de protejarea mediului la disciplina .2.forma principală de desfăşurare a fost cea naturală.

Evaluarea iniţială Am aplicat la începutul anului şcolar 2008/2009 testul de evaluare iniţialărezultatelor a şcolarilor din clasa I unde am avut în Reprezentarea prin intermediul diagramei areolare şi a vedere evaluarea nivelului de cunoştinţe dobândite în timpul histogramei preşcolarităţii referitoare la cunoaşterea şi protejarea Reprezentarea rezultatelor prin intermediul Procentajul realizării obiectivelor este Poligon de mediului diagramei areolare: exprimat în următoarea histogramă: frecventa datelor a .CAPITOLUL IV: ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR 4.1.

• Strategiile didactice specifice învăţării active. mi-am organizat activitatea pe parcursul întregului an şcolar în scopul eficientizării demersului didactic şi al optimizării rezultatelor şcolare privind cunoaşterea şi protejarea mediului. brainstorming-ul. cubul. alternarea formelor de organizare a colectivului de elevi (frontal. nou apărute în sistemul de predare-învăţare. .• Pornind de la aceste date. în perechi. În acest scop. ciorchinele. activităţi extracurriculare. am încercat să le aplic în lecţiile de cunoastere si protejare a mediului. am optat pentru folosirea metodelor activ – participative. pe grupe).

. Se distrug spaţiile verzi. Sunt prea multe maşini. Apele sunt murdare şi peştii mor. Pentru că se taie copacii. Nu se plantează pomi. Pentru că aerul este poluat.Metoda brainstorming Exemplu: Se solicită ca elevii să spună. . timp de 3 minute.De ce suferă Pământul? Se vor scrie pe tablă toate răspunsurile date de elevi: Din cauza deşeurilor aruncate peste tot. tot ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la întrebarea .

?). negative ale copiilor). cu animalele planetei dacă nu vom avea grijă să protejăm natura? Cum credeţi ca va arăta natura din jur când veţi fi mari?). .(Este bine sau nu să aruncăm deşeuri în apă / să avem fabrici şi uzine/ să avem multe maşini..Să protejăm natura”): Descrieţi:(Ce vedeţi în aceste imagini?-acţiuni pozitive. Aplicaţi:(Cum putem contribui la protejarea naturii.Metoda cubului am folosit-o pentru a dezvolta elevilor competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare cu privire la problemele mediului • • • • • • • Indicaţiile extinse pentru cele şase feţe ale cubului sunt (Lecţia . Asociaţi: (Ce simţiţi sau la ce vă gândiţi când vedeţi aceste imagini? Aţi observat acţiuni similare ale copiilor/adulţilor din localitatea noastră?) Analizaţi:( De ce trebuie să protejăm natura? Ce se va întâmpla cu oamenii.etc.la salvarea ei? Daţi exemple de acţiuni concrete. Comparaţi:(Acţiunile copiilor din localitatea noastră prin ce se aseamănă sau diferă de acţiunile copiilor din imagini?).) Argumentaţi:pro sau contra.

sticle. Echipa care reuşeşte în cel mai scurt timp să completeze petalele florii de lotus este cea câştigatoare. florile. nici măcar o frunză! Protejează gardurile vii! Nu lovi animalele şi păsările! Totdeauna într-o excursie nu lăsa nimic în urma ta! Îngrijeşte şi iubeşte plantele şi animalele! Plantează un pomişor! Reciclând hârtia. pornind de la o tema centrală.Tehnica florii de lotus • • • • • • • • • • • • Tehnica florii de lotus am folosit-o pentru a obişnui elevii în a face conexiuni între idei. Exemplificare:Lecţia . Îndemnuri ecologice: Nu arunca nimic.. ambalaje. ci numai la coşul de gunoi! Nu rupe iarba. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu în lecţiile viitoare. salvezi pădurea! .Să protejăm natura”. absolut nimic pe jos! Nu arunca oriunde pungi. Elevii vor fi grupaţi în doua echipe. Sarcina de lucru: fiecare echipă va încerca să scrie pe petalele florii de lotus cât mai multe îndemnuri pentru a ocroti natura.

menţinerea integrităţii arborilor şi florilor. pe strazile satului. . este necesară trecerea la partea practică. Acest lucru s-a realizat prin includerea elevilor în diverse activităţi de protejare şi igienizare a mediului: păstrarea curăţeniei în sala de clasă. în păduri. în şcoală. de puieţi.Activităţi extracurriculare • În educarea deprinderilor de educaţie ecologică. în curtea şcolii. plantare de flori.

Evaluarea formativă a elevilor • Obiectivele au fost realizate în proporţie de 70 % . dat fiind aportul de strategii interactive utilizate pentru cunoaşterea şi protejarea mediului. • Aceasta înseamnă nu numai un spor în cunoştinţele elevilor despre mediu.2.4. ci şi în formarea lor intelectuală. care corespunde protejării mediului. ceea ce ne arată că elevii şi-au însuşit cunoştinţele prevăzute în această secvenţă de instruire. Se observă un procent mai mare de realizare a obiectivului 5. .

am aplicat testul de evaluare finală Am realizat estimarea de ansamblu a calificativelor obţinute.3.4. pentru a putea face o comparaţie cu cea de la testarea iniţială . Evaluarea sumativă La sfârşitul anului şcolar.

prin scăderea numărului de calificative „Insuficient” şi creşterea numărului debine” calificative „Foarte • Procentajul calificativelor . Grafic (în procnte) preivind realizarea rezultatelor testului inţial şi final : Analiza comparativă a rezultatelor la testul iniţial şi final prin calificative: .Analiza comparativă a rezultatelor la testul iniţial şi final • Prin comparaţie. de consolidare şi evaluare au avut o mare eficienţă.foarte de la 23% la 50% bine”.. se poate observa o îmbunătăţire semnificativă a rezultatelor de la evaluarea finală. comparativ cu cea iniţială. indică faptul că strategiile didactice interactive aplicate în lecţiile de învăţare.

. atitudini pozitive şi adaptabilitate. care prin caracterul lor activ stimulează acţiunile elevilor care favorizează gândirea critică.respectiv însuşirea de către copii a unor cunoştinţe despre mediul înconjurător. responsabilitate şi implicare. capacitatea de comunicare şi cooperare. În acest sens lucrarea a pus în evidenţă ideea ce confirmă ipoteza de la care am plecat şi anume că formarea conştiinţei şi conduitei elevilor se datorează în mare parte strategiilor interactive utilizate. creativă. Consider că scopul propus a fost realizat iar ipoteza lucrării a fost confirmată. voi contribui la formarea conştiinţei ecologice. alegând strategiile interactive de grup adecvate colectivului de elevi si respectând ritmul de lucru al fiecărui elev. stimularea unor emoţii şi sentimente de protejare a mediului înconjurator şi a unor convingeri faţă de mediu.CONCLUZII • • În elaborarea lucrării am plecat de la premiza că.

vizitele şi excursiile. ca şi prin acţiunile concrete de ocrotire a unor plante şi animale. .• Prin activităţile la clasă proiectate şi desfăşurate conform modelului cuprins în lucrare. declanşarea unor trăiri pozitive faţă de acestea . micile incidente i-au pus pe elevi în situaţii diverse de rezolvare a problemelor. adaptabilitatea fiind o condiţie esenţială pentru omul modern. prin activităţile extracurriculare organizate cu elevii în vederea cunoaşterii elementelor componente ale mediului înconjurător. de înfrumuseţare şi îmbogăţire a unor colţuri din natură. formarea unor premise ale conduitei adecvate faţă de tot ce este în jur. de adaptare. am contribuit la stimularea receptivităţii elevilor faţă de natura înconjurătoare. Plimbările .