SISTEMUL SOLAR

Sistemul solar este constituit dintr-o stea numita Soare si obiectele din jurul lui.

Sistemul solar este alc tuit din Soare i ansamblul de corpuri cere ti

legate de acesta prin for a gravita ional : cele opt planete, cei 162 de sateli i naturali ai acestora, trei planete pitice, i alte corpuri mai mici (care includ asteroizi meteori i, comete, praf, obiectele centurii Kuiper etc.). În centru se afl Soarele, iar celelalte astre orbiteaz în general în jurul acestuia. În sens general, o stea împreun cu alte obiecte cere ti ce graviteaz în jurul s u se nume te sistem stelar, termenul "solar" referindu-se strict la steaua numit "Soare" .

Cand s-a format sistemul nostru solar? Sistemul nostru solar s-a format acum 5 miliarde de ani dintrun nor imes de gaze si praf cosmic numit nebuloasa solara.

Cum functioneaza sistemul nostru solar? Forta gravitationala a Soarelui face ca planetele sa se roteasca in jurul lui pe drumuri numite orbite. Aceste orbite au forma foarte apropiata de un cerc, forma numita elipsa, care seamana cu un cerc mai mult sau mai putin turtit. Tot gravitatia tine anumite corpuri mai mici, numite sateliti, in jurul planetelor lor. Pe langa miscarea de revolutie in jurul Soarelui, orice obiect din Sistemul Solar se roteste in .

Care sunt planetele din sistemul nostru solar? Planetele din sistemul nostru solar, in functie de cat de aproape sunt de Soare, sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Pana nu demult, mai era si a noua planeta, Pluto.

Soarele este steaua aflat în centrul
sistemului nostru solar. P mântul, toate celelalte planete, asteroizii, meteori ii , cometele precum i cantit ile enorme de praf interplanetar orbiteaz în jurul Soarelui, care totu i, prin m rimea sa, con ine mai mult de 99% din masa întregului sistem solar. Energia provenit de la Soare face posibil întreaga via de pe P mânt, de ex. prin fotosintez , iar prin intermediul c ldurii i clima favorabil .

Sistemul solar include:
‡ Pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor.

P mântul
(sau Terra, uneori numit Planeta Albastr )
Este a treia planet ca distan fa de Soare în sistemul solar i a cincea ca dimeniuni. Este cea mai mare din categoria planetelor telurice i singura cunoscut în Univers ca fiind locuit de via inteligent . P mântul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109)de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a început s -l orbiteze pu in timp dup aceea, acum 4,533 miliarde (4,533×109) de ani în urm . Suprafa a P mântului este acoperit de ap în propor ie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este împ r it în continente, iar zona acoperit de ap este împ r it în oceane
‡ Anima ie ce prezint mi carea de rota ie a P mântului

Luna, Satelitul Pamantului

Cum a aparut Luna? Cea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp de marimea planetei Marte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor corpuri ce au format Luna. Oamenii de stiinta cred ca Luna a luat nastere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a Lunii din cauza ca Luna se roteste o singura data in jurul axei sale si aproape in acelasi timp cu rotatia sa in jurul Pamantului. Locurile de pe Luna care se vad mai luminoase sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact.

MERCUR ± dintre planetele ca Pamantul, Mercur este cea mai mica si cea mai apropiata de Soare. In timpul zilei temperaturile de pe Mercur pot atinge 700 K., iar in timpul noptii pot scade pana la 100 K. Presiunea de pe suprafata lui Mercur este de cel mult 1 milibar. O caracteristica specifica lui Mercur este aldeboul, sau capacitatea de a reflecta razele solare. Aldeboul lui Mercur este de 0,12. Pe suprafata lui Mercur se pot observa cratere, brazde, rupesuri si lineamente. Mercur nu are nici un satelit. Diametrul ecuatorial: 4878 km. ; Perioada de rotatie in jurul axei: 59 zile Densitatea medie: 5,44 g/cm3; Timpul de rotatie in jurul soarelui: 88 zile

VENUS ± pentru ca apartine celor mai stralucitoare corpuri ceresti a fost numita dupa zeita frumusetii la greci. Este de 15 ori mai stralucitoare decat Sirius considerat cea mai stralucitoare stea. Venus se apropie cel mai mult de Pamant, trece la numai 42 milioane km de noi. Atmosfera este alcatuita in majoritate din bioxid de carbon ( 96% ), alte elemente: 3,5% nitrogen, 0,135% aburi de apa si alte gaze. Bioxidul de carbon creaza efectul de sera, deci temperatura este foarte ridicata de aproape 700 K. Presiunea atmosferica este de 90 bari. Diametrul ecuatorial: 12.104 km . Perioada de rotatie in jurul axei: 243 zile. Densitatea medie: 5,26 g/cm3 . Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 225 zile. Nu are sateliti .

MARTE ± (planeta rosie) suprafata planetei este acoperita de cratere. Atmosfera este alcatuita din 95% bioxid de carbon, 3% azot si alte gaze. Ca si Pamantul, Marte are Ionosfera. Temperatura in timpul zilei ura la 15 grade C iar noaptea scade la ±80 grade K. Polii planetei sunt acoperiti de calote de gheata. In timpul verii calotele se micsoreaza sau se topesc in totalitate. Pe Marte se pot observa furtuni de nisip a caror viteza poate sa ajunga la 60 km/h si se pot inalta pana la 30 km. Cele mai recente cercetari arata ca Marte are o rezerva imensa de apa chiar mai mare decat a Pamantului. Marte are doi sateliti descoperiti de Asaph Hall in 1877, numiti Phobos si Deimos, dupa caii zeului razboiului. Diametru ecuatorial: 6794 km Perioada de rotatie in jurul axei: 24 h 37¶ Densitatea medie: 3,93 g/cm3 Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 687 zile.

Sateli i naturali

Phobos

‡

‡

Deimos Marte are doi sateli i naturali, Phobos i Deimos, ce orbiteaz foarte aproape de planet i se crede c ar fi asteroizi captura i. Ambii au fost descoperi i în 1877 i au fost boteza i dup dup câinii zeului Marte (Phobos i Deimos) personajele Phobos (panic -fric ) i Deimos (teroarespaim ) care, în mitologia greac , îl înso esc pe tat l lor, Ares, zeul r zboiului, în b t lie. La romani, Ares se identific cu zeul Marte.De pe Marte, mi c rile sateli ilor Phobos i Deimos apar diferite în compara ie cu mi carea Lunii. Phobos r sare în vest, apune în est i r sare iar dup 11 ore, în timp ce Deimos r sare în est dar foarte Ace tia sunt ni te corpuri mici, întunecate i puternic marcate de cratere, la origine putând fi ni te asteroizi capta i de gravita ia Planetei Ro ii. Sateli ii se mi c în sensuri opuse, Phobos r s rind i apunând de câte 2 ori într-o zi mar ian .

JUPITER ± este cea mai mare planeta din sistemul solar. Nu are suprafata solida vizibila. O formatiune specifica de pe suprafata planetei este Pata Rosie. A fost observata prima data de astrologul francez Jean D. Cassini in 1665. Pata are 48.000 km lungime si 11.000 km latime. Se presupune ca este un ciclon atmosferic al planetei Jupiter. Temperatura de pe suprafata planetei este de 2000 K. Presiunea este de 200.000 ori mai mare decat a Pamantului. Din masa totala 76% este hidrogen iar 22% heliu. Are 16 sateliti: Metis, Amalthea, Thebe, Io, Europa, Ganimede, Callisto, Leda, Himalia, Lysithea, Elara, Ananke, Carme, Pasiphae si Sinope. Diametrul ecuatorial: 142.800 km Perioada de rotatie in jurul axei: 9h 55¶ Densitatea medie: 1,3 g/cm3 Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 11,86 ani .

SATURN ± este cea mai indepartata planeta dintre planetele cunoscute in antichitate. Inelele planetei se afla in planul ecuatorului, ele au fost observate de Galilei in 1610. Inelele sunt formate din particule mici probabil bucati ale unui satelit sfaramat din cauza atractiei gravitationale. Probabilitatea este mare ca ele sa fie acoperite de un strat de bruma sau gheata. Unul din satelitii Saturnului are atmosfera formata in proportie de 99% din azot. Saturn are 21 de sateliti: Atlas, Prometeu, Pandora, Epimetheu, Janus, Mimas, MimasB, Encelad, Tethys, Telesto, Calypso, TethysB, TethysC, Dione, 1980S6, DioneB, Rhea, Titan, Hyperion, Iapetus si Phoebe. Diametrul ecuatorial: 120700 km Perioada de rotatie in jurul axei: 10 h 40¶ Densitatea medie: 0,7 g/cm3 Temperatura medie: 180 grade C Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 29,46 ani

URANUS ± a fost descoperit de William Herschel pe 13 martie 1781. Este mai mare de 60 ori decat Pamantul. Este o lume de gheata invelit de hidrogen, heliu si metan. Temperatura nu depaseste 103 K. La inceputul anului 1977 un cercetator a semnalat existenta unui inel. Dupa informatiile sondei ³Voyage 2´, inelul este alcatuit din 11 inele mai mici. Are 15 sateliti, 10 dintre acestia se afla la 50.000 ± 86.000 km de planeta. Celelalte 5 sunt: Miranda, Ariel, Umbriel, Titania si Oberon. Diametrul ecuatorial: 508.00 km Perioada de rotatie in jurul axei: 17h 14¶ Densitatea medie: 1,2 g/cm3 Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 84 ani.

NEPTUN ± a fost descoperit in 1846. Cercetarile au demonstrat ca traectoria planetei Uranus este influentata de o alta planeta. Astrologul U. Leverrier a prevazut existenta unei planete perturbatoare. A trimis calculele la Berlin unde Johanen Galle a gasit planeta la 1 grad distanta de locul prevazut de Liverrier. Neptun este fratele geaman a lui Uranus, dar are atmosfera mai bogata in metan, ceea ce ii confera culoarea albastra. O formatiune ce se poate observa este Marea Peta Inchisa, care este un ciclon ca si Pata Rosie. Planeta are 8 sateliti, dintre care doi au nume: Triton si Nreida. Diagonala ecuatoriala: 486.000 km Perioada de rotatie in jurul axei: 16 h 3¶ Densitatea medie: 1,6 g/cm3 Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 164,8 ani.

PLUTO ± a fost descoperita pe 12 martie 1930. Stim foarte putine lucruri despre aceasta planeta. Inca nu s-a putut demonstra ca are atmosfera. S-a demonstrat numai ca Pluto are un satelit: Charon. Diametrul ecuatorial: 2400 km Perioada de rotatie in jurul axei: 6 zile 9h Densitatea medie: 0,9 g/cm3 Temperatura medie: -220 grade C Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 248,5 ani.

Obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi

Asteroizii sunt fragmente de roca lasate in urma de formatiunile sistemului solar acum circa 4,6 miliarde ani. Majoritatea acestora pot fi gasite orbitand Soarele in spatiul dintre planetele Marte si Jupiter. Regiunea aceasta, numita si Centura de Asteroizi, contine milioane de asteroizi de diferite marimi, cel mai mare fiind Ceres cu diametrul de 940 km, pana la corpuri mai mici de 1 km. Exista mai bine de 90.000 de asteroizi numarati pana in prezent.

Bucati de fier si roca, numiti meteorizi Meteorii provin mai Meteorii sunt bucati de
material ce cad in atmosfera pamantului; acestia se incing datorita frecarii cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice. degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.

Corpuri de praf si gaze inghetate numite comete
Dealungul timpului, oamenii au fost uimiti si speriati de comete, stele cu coada, asa cum apareau ele pe cer neanuntat si neprevazut. Acum stim ca cometele sunt bucati de "gheata murdara" ramase in urma formarii sistemului solar in urma cu 4,6 miliarde ani. Acestea contin informatii despre formarea sistemului solar. Le putem determina orbita, insa numai la o parte din acestea.

O cometa are un nucleu solid mic, cu o marime de cativa km. Nucleul contine "chestii inghetate" si gaze inghetate amestecate cu bucati de roca si praf. Pe masura ce se apropie de Soare incepe sa se incalzeasca. Cometa devine din ce in ce mai stralucitoare fiind astfel vizibila de pe Pamant. Datorita caldurii provenite de la Soare, gheata se transforma in gaze foarte stralucitoare. Acest material gazos formaeaza o coada ce se poate intinde pe o suprafata de mii sau chiar milioane de kilometri

Proiect realizat de: Gherman Roxana Maria Cls:X-MI

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful