-

MYXOVIRUSURI
Afinitate crescută pentru mucină şi resturile de acid sialic din
glicocalixul eucariot
Orthomyxovirusuri
Paramyxovirusuri
Orthomyxovirusuri

Virusul gripal
- sferic/pleomorf (sferic, filamentos)
- d=80-120nm
- ARNmc - segmentat în 8 segmente
- asociată o ARN polimerază
- Învelit – 2 glicoproteine – HA, NA, sub formă de spiculi
- Replicarea: ARN transcris în nucleu, traducerea, sinteza proteică,
morfogeneza în citoplasmă; maturarea prin înmugurire

HA – ligand la receptorii celulelor care au acid sialic
NA – rupe resturile de acid sialic din glicoproteinele mucusului şi
glicocalixului eucariot

- lichefiază mucusul epiteliului respirator→ accesul
virusului la receptori
- facilitează eliberarea virusurilor în cursul înmuguririi
- previne autoagregarea virionilor prin îndepărtarea
resturilor de acid sialic
Structura antigenică
- Proteinele nucleocapsidei (RFC) – specificitate de tip

tip A – infecţii om, mamifere(cai, porci, şobolani),
păsări(găini, raţe, curcani)
tip B, C – specific uman
A,B,C nu imunizează încrucişat

Reasortare genomică (variaţie majoră) Variaţia antigenică prin mutaţii (drift) .HA+NA – au structură antigenică nouă . .B..parţial recunoscută de o gazdă imunizată prin infecţia cu o tulpină parentală .HA+NA – supuse variaţiilor de subtip şi tulpină la virusurile gripale A.Prin mutaţii (variaţe minoră) .stabile antigenic la C – tip antigenic unic Variaţia antigenică a virusurilor gripale .Forme mai benigne .Determină infecţii într-o populaţie imună la tulpina parentală – selectate sub presiunea imună selectivă a gazdei ↓ valuri epidemice la 2-4ani VGA 4-6ani VGB .

NA – N1-9 .VGA circulă între animale şi om → HA.altă moleculă de ARN – NA . 1918-1919 –”gripa spaniolă” 20 milioane de morţi în cîteva luni .Are genom segmentat – 1 moleculă de ARN codifică HA . crescut de bolnavi ex.HA – H 1-15 .VGA are mai multe gazde Reasortarea genomică – variaţie antigenică majoră VGA (shift) .2 molecule de la gazde diferite se includ în morfogeneză în aceeaşi nucleocapsidă→ apare subtip nou de VGA ↓ surprinde imunologic întreaga populaţie ↓ - în scurt timp devine pandemică (10-20-30ani) În pandemie formă gravă de boală+nr.NA – multitudine de combinaţii posibile .

Nomenclatura subtipurilor de virus gripal A – OMS A/porcin/New Jersey/8/76 (H1N1) A/raţă/Memphis/123/95 (H3N8) Subtipuri pandemice .subtipurile umane de VGA au apărut în sec.H1N1 porcin –gripa spaniolă . multe animale ↓ şansa infecţiei cu 2 tulpini de virusuri gripale amplificare avioane Arheologia genetică.XIX – dintr-o tulpină aviară.H2N2-asiatic – 1957 .H3N2 Hong-Kong 1968 .Asia . .densitate mare a populaţiei.

faringe. trahee.Cale de transmitere – picături Flugge .rol principal în vindecare (3-7 zile) Anticorpii – la 1-2 săptămâni de la debut .mâini şi obiecte contaminate Ajunge → mucoasa respiratorie ↓ NA fluidifică mucusul → deschide accesul spre receptorii celulelor ciliate şi caliciforme ( celulele bazale nu au receptori) ↓ le necrozează .IgA secretorii previn infecţia VGA – prezent în rinofaringe 1-2 zile înainte de debut 1-2 zile după vindecare total 11 zile . laringe. bronşii.din aproape în aproape tot epiteliul respirator – nas. interstiţiul pulmonar IFN – apare în secreţiile respiratorii la 1 zi de la contagiu . nasofaringe.

din sânge excepţional izolat Vindecarea completă ≈ 1 lună Suprainfecţii bacteriene – dezorganizarea aparatului muco-ciliar Debut -VGA. tuse uscată .VGB .Frisoane .Simptomatologia clinică .Febră (390C) .moartea+descuamarea celulară ↓ edem+infiltraţia cu mononucleare ↓ simptomatologie Simptomatologia sistemică greu de explicat – sugerează difuziunea pe cale sanguină dar.Cefalee.Brusc la 1-4 zile de la contagiu .

75% viro-bacteriene – exces mortalitate prin gripă la gravide.Prin suprainfecţie bacteriană .Sdr. Reye Pneumonii .Pneumonii .- Mialgii Stare de rău Anorexie Febra şi simptomele sistemice – cedează după 3 zile Tusea+astenia – 1-2 săptămâni Forme inaparente – frecvente între episoadele epidemice Infecţia cu VGC – răceală comună Lipsa corizei face diferenţa cu răceala comună Complicaţii . .virale .

previn invazia Persistă câteva luni .Mortalitate 40% Imunitate IgA secretorii anti HA – previn infecţia anti NA . renale cronice S.aureus – bacteria produce o protează care clivează HA . pulmonare. Reye Copii între 2-16 ani supuşi tratament cu derivaţi de acid salicilic în cursul gripei ( şi varicelei) Evoluează epidemic în infecţia cu VGB .aureus – mortalitate de 42% la categoriile de risc – sinergism VGA+S.Encefalopatie acută şi degenerescenţa grasă a ficatului .boli cardio-vasculare. o face ligand mai puternic Streptococcus pneumoniae Haemophilus influenzae Sdr.

imprimă evoluţie beningă a bolii -2 inhibitori ai neuraminidazei – Zanamivir. introducerea în aceeaşi tulpină a HA şi NA pentru care nu există anticorpi la un procent ridicat de populaţie .fixatori de complement – câteva luni .vaccin viu atenuat – replicarea la 25 0C nu la 370C .inhibitori ai hemaglutinării – ani -variaţii antigenice minime – forme uşoare la persoanele care au anticorpi faţă de tulpina parentală Tratament .atenţie la persoanele sensibilizate vaccinuri purificate – fracţiuni de virion sau antigene de suprafaţă Perspective .Limfocitele T grăbesc vindecarea prin liza celulelor infectate Anticorpii .Eficienţă 70% . profilaxie Amantadina – previne gripa în conjunctura epidemică . Oseltamivir Vaccinarea antigripală .populaţie cu risc electivă – pacienţi cu risc Vaccin integral inactivat – obţinut prin cultivare pe ouă embrionate.Vaccinare selectivă.

ser convalescent – seroconversia/ dinamica semnificativă Ac – (RFC.Diagnostic • diagnostic direct – tampon/ spălătură. ELISA. RIH) ELISA . – depistare rapidă: IF. faringian(ă)/ nasal(ă) – izolare pe ouă embrionate/ c. PCR • diagnostic serologic – ser acut. sonde acizi nucleici.c.

.

Paramyxovirusuri .Antigenic stabile .Replicarea în citoplasmă .determină fuziunea membranelor citoplasmatice. mai polimorfe .hemolitică .Au genom nesegmentat .Sunt mai mari (150-300nm).formează sinciţii incluzii acidofile citoplasmatice Funcţie de 2 glicoproteine ale anvelopei → 3 genuri ↓ gp mai mare – H sau NH.ECP. după cum funcţionează doar ca ligand sau/şi neuraminidază gp F.

Genul Paramyxovirus – gp NH şi F .v.v. pestei bovine Genul Pneumovirus – glicoproteina G – glicoproteina mare nu are acţiune hemaglutinantă.gp F – nu are acţiune hemolitică . parotiditei epidemice (v. pneumoniei şoarecilor VRS+v. urlian) Genul Morbilivirus . jigodiei canine .mortalitate 4 milioane copii/an .v. respirator sinciţial (VRS) v.paragripal – cele mai frecvente cauze de ITR la copii sub 5 ani . paragripal uman .v. neuraminidazică .gp H+F . rujeolei .înrudite antigenic – v.v.incluzii citoplasmatice şi nucleare .

bronşite. rujeolic şi urlian – 2 boli contagioase sistemice – rujeola+parotidita epidemică Gen Paramyxovirus v.3 – infecţii la om . urlian . pneumonii (serotip 3) Tratament –ribavirin – la imunodeficienţi Vaccin – nu există v.La copil -mare şi adult – guturai .paragripal – serotipurile 1.v.Om singura gazdă .Parotidita epidemică (oreion) – inflamaţie acută nesupurativă a ambelor glande parotide . bronşiolite.Antigenic omogen .mic – laringotraheite cu crup (serotip 2) .2.

la 5-7 zile după inflamaţia glandelor salivare .concomitent sau în absenţa parotiditei -frecvent se vindecă spontan Orhite şi ovarite .Incubaţia – 7-25 zile (18) Virusul se elimină prin salivă 6 zile înainte şi 7 după debut -30% infecţii inaparente După replicarea în celulele TRS → viremie→organe ţintă Febră moderată 1 săptămână Rinichi – virurie 14 zile – rar semne de nefrită Poliartrite autolimitate Tiroidite Nevrite unilaterale – surditate Hidrocefalie – stenoza apeduct silvian Meningoencefalite – 15% .

Culturi primare de rinichi de maimuţă .Identificare – RIH. IF .Imunitatea Permanentă prin IgG IFN apare dar rol neprecizat în vindecare Imunitatea celulară rol necunoscut – dar i. salivă.rar în LCR Serologie – dinamica anticorpilor – RIH . parte din adulţi receptivi .r cu Ag urlian test pentru capacitatea unui organism de a monta răspuns imun celular Evoluţia tipică a bolii → diagnostic de laborator numai pentru meningoencefalita fără parotidită .Prelevate – exsudat faringian.ELISA –diferenţiază IgG de IgM Tratament antiviral – nu există Contagiozitatea – relativ scăzută.d. urină .

Transmitere aerogenă Incubaţia 9-11zile Virusul se replică în epiteliul respirator→ se propagă în ţesut limfatic regional unde este replicat în continuare→viremie I →diseminare în .Boală acută foarte contagioasă .Rezervor exclusiv uman .-90% din copii sub 15ani au făcut infecţia Rezervor uman Transmiterea – aerogen Vaccin viu atenuat – eficient 95% Genul Morbilivirus v. erupţie maculo-papuloasă. semne respiratorii . rujeolei -antigenic omogen .

secreţii nasofaringiene 2 -4 zile înainte de debut -urină 5 zile după erupţie Debut – brusc .macule cu centru alb pe mucoasa jugală în dreptul molarilor inferiori În leziuni – sinciţii. După 2-3 zile erupţia dispare împreună cu febra. conjunctivită. antigene virale. febră . .sistem fagocitic mononuclear→ viremie II→diseminare în tegument.petele Koplik – semne patognomonice precoce .coriză. TR. nucleocapside Prodrom – 2-4 zile Din ziua 5-7 – erupţia care se generalizează centrifug şi corespunde apariţiei anticorpilor. conjunctivă Eliminare – prin – lacrimi . tuse.

deficit imun celular III .prin suprainfecţii bacteriene I Forme de sensibilizare .erupţia – pacienţii cu deficit imun nu fac erupţie Encefalita -1/1000 .virus rar izolat din creier PESS – panencefalita sclerozantă subacută 1/1000000. 1-10 ani dela infecţie .infecţie persistentă abortivă a neuronilor cu o mutantă defectivă a virusului – celulele care exprimă pe membrană gp virale devin ţinte de atac prin reacţii citolitic-citotoxice Copii vaccinaţi cu vaccin antirujeolic inactivat -care contractau infecţia naturală curând după vaccinare – forme atipice grave – fenomen de tip Arthus în pulmon . erupţie discretă Complicaţii I – sensibilizare II .La sugar – în prezenţa anticorpilor materni evoluţie atipică – absenţa petelor Koplik.

Confirmarea PESS – anticorpi antirujeolici în LCR Tratament – antiviral nu există Prevenţie – vaccin viu atenuat – generalizat –copii 9-12 luni cu revaccinare până la 6-7 ani.otite.identificare – IF. rară.Serologic – ELISA – IgM .Encefalita acută progresivă şi mortală. inhibatrea hemadsorbţiei . replicarea activă în creier .II Complicaţii prin deficit imun celular . pneumonii – streptococi ß-hemolitici 90% din mortalitatea prin rujeolă prin pneumonie – copii malnutriţi Diagnostic de laborator . incluziuni intracitoplasmatice şi nucleare .Pneumonia cu celule gigante (sinciţii) – mortală III Complicaţii prin suprainfecţii bacteriene .Doar în formele atipice – cultivă în celule primare de rinichi de maimuţă sau uman ECP – după 7-10 zile – sinciţii. eficienţă 90-95% .

mai importantă transmiterea prin mâini şi obiecte contaminate Replicat în nasofaringe şi numai în formele grave în bronşii şi pulmon ↓ prin secreţiile nasofaringiene antrenat spre căile respiratorii inferioare Incubaţia 4-5 zile Virusul eliminat – 1-3 săptămâni Copil mare+adult – guturai Diagnostic etiologic .ribavirin – în aerosoli 3-6 zile .Genul Pneumovirus VRS.antigenic unic .50% bronşiolitele+25% pneumoniile sugarului sub 6 luni Transmitere – picături mari secreţii nasofaringiene .evită exces de antibioticoterapie oarbă .

Metode rapide – depistarea prin IF în celulele descuamate ale epiteliului respirator . .ELISA în secreţii nasofaringiene În ciuda anticorpilor serici – reinfecţiile frecvente Mai frecvente iarna. în creşe şi spitale de pediatrie – infecţii nosocomiale Nu există vaccin.