Gr. Sc. Agricol V.

Adamachi Iasi Calificarea: Tehnicia ecolog si protectia mediului

Impactul poluarii atmosferei asupra mediului. Efectul de sera.
Profesor indrumator: Prof. ing. Turita George Candidat: Mocanu Daniel

2008

Cuprins: Cap I: Argument. Partea teoretica Cap II: Impactul poluarii atmosferei asupra mediul II.1: Probleme generale ale polarii atmosferei II.2: Proprietatile fizico chimice ale aerului nepoluat II.3: Poluanti atmosferici si sursele de poluare II.4: Efectul de sera II.5: Poluarea si sanatatea .. Cap III: Combaterea poluari atmosferei III.1: Ventilatia III.2: Curatenia III.3: Dezinfectia aerului III.4: Acordul de la Montereal Cap IV: Date furnizate de Agentia pentru protectia mediului Iasi .. Partea practica .5

.5 . ..5 . ..6 ......9 ..10 .11 11 .11 ..11 ..12 ..17

Cuprins: Cap V: Anexe Cap VI: Concluzii Cap VII: Bibliografie .19 .20 ..21

Argument:

Atmosfera este un adevarat « scut » la adapostul caruia scut se desfasoara viata pe Pamant. Poluarea consta in impuruficarea atmosferei, apelor subterane, a celor subterane si a solului cu diferite substante. Reprezinta una din problemele fundamentale ale umanitatii si este cosecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura. Acest fenomen de poluare a atmosferei este intr-o intrcontinua crestere. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut cand a aparut automobilul .

PARTEA TEORETICA
Cap. II: Impactul poluarii atmosferei asupra mediului Motto: Clima este ceva complicat si schimbarile observate pana acum s-ar sputea sa fie produse de altceva necunoscut insa. (Roger Revelte). II.1:Probleme generale ale polarii atmosferei

Este greu sa negam faptul ca sporirea temperaturii s-ar datora efectului de sera,desi Guido Visconti,foarte apreciat chiar si in afara Italiei, spunem, in ceea ce priveste incalzirea Pamantului, ca "ar putea fi vorba de variatii normale ale climei". Comparativ cu celelate medii biologice(apa,solul,etc), aerul este cel mai uniform si mai raspandit in jurul pamantului. Poluarea atmosperei a aparut odata cu dezvoltarea industriala si s-a extins in decursul ultimilor decenii.

Cap II: Proprietatile fizico-chimice ale aerului nepoluat fizicoÎn aspectul caracterelor fizico-chimice, atmosfera are o structur fiziconeomogen , ceea ce a permis împ r irea ei în mai multe straturi. În ordinea de la suprafa a solului spre în l ime, aceste straturi sunt urm toarele: homosfera, heterosfera i exosfera. Homosfera se caracterizeaz prin omogenitatea compozi iei chimice i se divizeaz , la rândul ei, în troposfer , stratosfera i mezosfer . Troposfera se întinde pân la aproximativ 10-17 km de la 10suprafa a solului. Acest strat cuprinde 3/4 din masa aerului i 90% din vaporii de ap .

Poluanti atmosferici:-CO2 (Dioxid de carbon); -NO (Monoxid de azot); -CO (Monoxid de carbon); -NO2 (Dioxid de azot); -SO2 (sulfatii); -H2S (Hidrogen sulfurat); -Hidrocarburi.

Cap IV: Efectul de sera
Dezvoltarea industriei si a circulatie vehiculelor cu motor a fost cuplata cu eliminarea in aer a diverselor substante ce dauneaza mediului inconjurator:fum, gaze toxice, plumb, etc. In zilele noastre, cresterea poluarii s-a extins pe arii mari, fata de sursele de emisii, de fapt a dus la o ncercetare globala a ei, de exemplu poluarea atmosferei cu oxizi de sulf, azot, carbon: sau exploazia unei centrale termonucleare(Cernobal) Lipsa efectului de sera si consecintele acestuia ar fi catastrofale si ar determina pe Terra mai multe modificarii, dintre cele mai drastice. Mari climatologi ai lumii arata ca de la inceputul secoluluitemperatura medie a planetei a crescut cu 1°F. Aceasta se inscrie in limitele prevazute. Cert este ca in momentul de fata suntem antrenati intr-o incalzire a climei cu 1-3°C, totusi aceste efecte nu sunt insa grave. Uni climatologi considera ca efectul de sera este cel mai putin controversat. In zilele noastre Freonul este un gaz cel mai des folosit; el absoarbe razele inflarosii. Ulterior s-au descoperit si alte tipuri de gaze (15-20 la nr.), care se afla in cantitatii mici in atmosfera si care rivalizeaza cu CO2, aflat in continua crestere. Aceste gaze sunt in cantitatii mici, dar cand se adun reprezinta 50% din cauza aparitiei efectului de sera. Este posibila o dublare a cantitatii de CO2, NO2, care vor spori considerabil efectul de sera.

II.5: Poluarea si sanatatea umana:
In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambiant, acesta din urma exercita asupra omului influente multiple, dintre care una din cele mai importante este actiunea asupra sanatatii. Din acest punct de vedere al proprietatiilor fizice se stie ca mediul contine factori care au o actiunea favorabila asupra sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogeni. Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabil asupra sanatatii, determinand inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni. Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului, asa-zisul disconfort, pana la perturbari puternice ale starii de sanatate. Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.ele se datoresc unor concentratii deosebit de mati ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice sio brutale asupra organismului uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la sfarsitul secoluluil trecut, datorate poluarii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent,

Cap.III: Combaterea poluarii aerului.
Pe baza experimentelor mondiale si a cercetarilor din tara noastra s-au elaborat, din anul 1972, normele generale referitoare la combaterea poluarii aereului din zonele de locuit. In acest sens se face o combatere a poluarii aerului din:locuinte, birourile institutiilor, sali de clasa, cinematografe, teatre, etc. I.1:Ventilatia este o motoda eficace pentru reducerea numarului de gazoni existenti in aer sub forma de picaturi, praf bacterian, etc. trebuie aplicate masuri de ventilatie naturala si artificiala pentru a se realiza un schimb de aer si o protectie impotriva insectelor aerogene.

I.2:Curatenia reprezinta un mijloc de a reduce posibilitatea de transmitere a bolilor pe calea aerului. Indepartarea prafului din camere, sali de clase, cinematografe; este extreme de necesara deoarece se pot depozita substante nocide pentru organism. In spitale , camine, internate, numerosi germeni adera in prafuri din paturi, rufele de corp. Astfel rufele trebuie curatate si dezinfectate.
I.3:Dezinfectia aerului se face cu metode fizice si chimice. Ca metoda fizica avem: folosirea radiatiilor ultraviolete cu =250µm ce purifica aerul prin actiunea bacterida. In acest sens se folosesc lampi ultraviolete (UV), care distrug germenii pana la 100%. Iar ca metoda chimica avem metoda de reciclare a aerului din incaperi care este extras prin conducte, unde se realizeaza iradierea cu lampi UV.

I.4:Acordul de la Montreal (1987), dupa 5 ani de negocieri intermitente reprezinta un inceput de drum. El cheama majoritatea statelor semnatoare sa-si reduca treptat productia de CFC cu 50 %. Alti cercetatori considera ca intelegerea de la Montreal este pur si simplu insuficienta pentru a proteza ozonul si sustin ca ar trebui sa semnam un tratat care sa reduca productia de CFC cu pana la 95% si nu cu 50%. Multi considera ca este foarte greu de a limita efectul de sera, impunand restrictii numai asupra emisiilor de CO2, si alte gaze, deoarece se stie ca oamenii(fermierii), instalatiile; folosesc ingrasaminte pe baza de Azot, utilizeaza combustibilul fosil, distrug padurile tropicale. Toate acestea sunt probleme de nerezolvat.

Cap.IV: In continuare va voi prezenta mai multe date luate de la Agentia pentru Protectia Mediului Iasi
Sta ia IASI 1 Podu de Piatr sta ie de trafic, a fost amplasat în zon de trafic greu respectând criteriile impuse de legisla ie. Poluan ii monitoriza i sunt cei specifici activit ii de transport i anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat (light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p xilen (on line).
Statia PODU DE PIATRA, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008
250.0

200.0

150.0

100.0

50.0

0.0

SO2 (µg/m3)

NO2 (µg/m3)

NOx (µg/m3)

Sta ia IASI 2 Decebal - Cantemir sta ie de fond urban, a fost amplasat în zon reziden ial , la distan de surse de emisii locale, pentru a eviden ia gradul de expunere a popula iei la nivelul de poluare urban .
Statia DECEBAL - CANTEMIR, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008
180.0

160.0

140.0

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0

SO2 (µg/m3)

NO2 (µg/m3)

NOx (µg/m3)

Sta ia IASI 3 Oancea - T t ra i sta ie industrial al c rei amplasament a rezultat din evaluarea preliminar a calit ii aerului, eviden iaz influen a emisiilor din zona industrial asupra nivelului de poluare din cartierul T t ra i. Poluan i monitoriza i sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light scattering).
Statia OAN CEA - TATARASI, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008
120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0

SO (µg/m 2 3)

N 2 (µg/m O 3)

N x (µg/m O 3)

Sta ia IASI 4 Copou - Sadoveanu sta ie de fond regional, amplasat în zona cu densitatea popula iei mic , departe de aria urban i de sursele locale de emisie. Poluan i monitoriza i sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, corela i cu datele meteorologice directie i vitez vînt, temperatur , presiune, radia ie solar , umiditate relativ .
Statia COPOU - SADOVEAN perioada: 01 Februarie 2008-28 Februarie 2008 U,
30.0

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0

SO2 (µg/m3)

NO2 (µg/m3)

NOx (µg/m3)

Sta ia IASI 5 Tome ti sta ie suburban , are drept obiectiv evaluarea expunerii popula iei i vegeta iei de la marginea aglomer rii, la ozon. Poluan i monitoriza i: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), precursori organici ai ozonului.

120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 0.0

20 08 03 Fe b 20 08 05 Fe b 20 08 07 Fe b 20 08 09 Fe b 20 08 11 Fe b 20 08 13 Fe b 20 08 15 Fe b 20 08 17 Fe b 20 08 19 Fe b 20 08 21 Fe b 20 08 23 Fe b 20 08 25 Fe b 20 08 27 Fe b 20 08 29 Fe b 20 08
SO2 / 3) O2 / 3) Ox / 3)

01 Fe b 

¦¦

¨ ¦¦

¢

Statia

M STI,

ioada: 

¥© ¤¨ §¦

¥ ¤£

¡ 

arie

ebruarie

Partea experimental
1. Memoriu justificativ : Prin aceast lucrare s-a urm rit: scunoa terea surselor de emisie a poluan ilor în atmosfer i a impurificatorilor atmosferici; cunoa terea legisla iei na ionale privind condi iile de calitate pentru mediul - aer; aplicarea cuno tin elor asimilate în cadrul programei colare determinarea în laborator unor indicatori specifici (pulberi sedimentabile i în suspensie, NO2, SO2); interpretarea rezultatelor experimentale ob inute. 2. Determinarea indicatorilor specifici ai aerului 2.1: Date experimentale S-a prelevat o prob de aer din zona Copou - Sadoveanu i Oancea Tatarasi, pentru care s-au analizat indicatorii fizicosfizicochimici: pulberi sedimentabile i în suspensie, NO2 i SO2. 2.2: Metoda de determinare

Recoltarea probelor s-a f cut manual (aspira ie , sedimentare a ssupensiilor). Proba recoltat s-a analizat în laborator. Timpul de srecoltare 24 ore pentru pulberi sedimentabile. Pentru indicatorii pulberi în suspenie, NO2 i SO2 compararea compararea valorilor ob inute se face cu limitele Ordinului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit , a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor Pentru Pulberi sedimentabile compararea valorilor ob inute se face conform STAS 12574/87. 3. Interpretarea datelor experimentale

Comparând valorile ob inute cu limitele reglement rilor în vigoare Ordinul nr. 592 / 2002 i STAS 12574/87 , se constat c nu exist dep iri la indicatorii fizico-chimici analiza i., cu excep ia pulberilor fizicosedimentabile i în suspensie în zona Podul Ro . Caracterizarea calit ii aerului în zona Podul Ro eviden iaz c poluarea este datorat în special traficului. Rezultatele înregistrate în zona Copou Sadoveanu eviden iaz nivelul foarte redus al polu rii din zon .

Cap V:Anexe: V:Anexe:

Cap VI: Concluzii
Acest proiect vine s sus in politica de mediu na ional în ceea ce prive te protec ia mediului, politic care promoveaz dezvoltarea durabil , i armonizare a spa iului i societ ii, în beneficiul ultimei. Prin acest proiect s-a tras un semnal de alarm asupra efectelor devastatoare a poluan ilor atmosterici de natur antropic , asupra mediului i s n t ii umane. Astfel, s-au analizat principalele surse de impurificare a aerului, principalii impurificatori rezulta i din activit ile antropice, efectele acestora asupra mediului i s n t ii umane. Prin analize chimice de laborator, am demonstrat c aerul din zona Copou Sadoveanu este un aer mult mai curat , comparativ cu zona Oancea Tatarasi unde se resimte puternica influen a aglomer rii umane (trafic). Noi toti trebuie sa contribuim la supravituirea omenirii prin combaterea poluarii.

Cap VII: Biblioografie
Poluarea mediului ambiental- L. I. Caplea, Al. Caplea. Bucuresti 1978, Editura Tehnica; Universitatea Al. I. Cuza Iasi, Facultatea de Biologie <<Poluarea si protectia mediului ambiental>> Gh. Acatrinei; iunie 1994; Tiparul Universitatii; Elemente de poluare si protectie a atmosferei; Facultatea de chimie industriala; Viorica Nicu, 2000; www.referate.ro; www.e-referate.ro.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful