You are on page 1of 104

ELECTROCARDIOGRAMA

DEFINIŢIE
 Electrocardiograma clinică de suprafaţă
ECG înregistrează diferenţele de potenţial
(voltajul) dintre electrozii neutri legaţi de
pământ şi electrozii de înregistrare
 ECG înregistrează activitatea electrică a
inimii

 ECG este înregistrată pe hârtie milimetrică ce rulează.
Cele mai mici diviziuni sunt pătrate cu latura de 1 mm
 Prin convenţie înregistrarea se face la viteze ale hârtiei de
25mm/sec
 Pe axa timpului (orizontală) distanţa de 1mm corespunde
la 0,04 sec
 Pe axa amplitudinii (verticală) distanţa de 1 mm
corespunde la 0,1mV
 Prin convenţie unei diferenţe de potenţial ce se îndreaptă
spre electrodul de înregistrare i se atribuie o deflexiune
pozitivă, iar unui potenţial care se îndepărtează de
electrod i se atribuie o deflexiune negativă

QRS.unda U  Segmente . T-P  Intervale – formate dintr-o undă şi un segment . +/.porţiunile de traseu cuprinse între două unde P-Q. S-T.La un ECG analizăm:  Unde: P. T.

 Complexul P-QRS-T al unei ECG normale reprezintă activitatea electrică a inimii în timpul unui ciclu cardiac .

12 s) Unda T = repolarizare ventriculară .Unda P = depolarizare atrială QRS = depolarizare ventriculară (< 0.

.

.

.

Unda P  Reprezintă depolarizarea atrială  Are o durată de 0.5 mm  Aspect rotunjit cu o pantă ascendentă şi una descendentă  Sens în general pozitiv în majoritatea derivaţiilor dar întotdeauna negativ în AVR .08 – 0.10 sec şi o amplitudine de 2.

30 mm)  Unda Q are o durată de 0.08 – 0.04 sec  Unda Q are o amplitudine normal ă de până la 25% din cea mai mare amplitudine a undei R din conducerile standard (sau 1/3 din R din DIII) .10 sec şi o amplitudine cuprinsă între 10 – 20 mm (max.Unda QRS  Reprezintă depolarizarea ventriculilor  Are o durată de 0.

Unda T  Reprezintă repolarizarea ventriculilor  Nu are valori limită. negativ în AVR . dar o amplitudine în jur de 5 mm  Aspect caracteristic: format dintr-o parte ascendentă mai lentă şi o parte descendentă abruptă (aspect asimetric)  Sensul este pozitiv în conducerile standard.

are o amplitudine de aproximativ 2 mm  Aspect asimetric  Apariţia ei este datorată unei repolarizări ventriculare incomplete. mai vizibilă în V1 şi V2  Nu are durata limită.Unda U  Apare inconstant. repolarizarea reţelei Purkinje sau repolarizarea muşchilor papilari .

10 sec .Segmentul P-R(Q)  Începe de la sfârşitul undei P până la începutul undei R (Q)  Durează până la 0.

Segmentul S-T  Începe de la sfârşitul complexului QRS până la începutul undei T. faza de platou a depolarizării ventriculare  Durată variabilă. izoelectric  Poate prezenta subdenivelări sau supradenivelări care dacă depăşesc 1mm sunt considerate patologice .

Segmentul T-P  Începe de la sfârşitul undei T până la începutul undei P  Dispare în tahicardii .

12 – 0.21 sec  Valoarea lui este dependentă de vârstă şi frecvenţa cardiacă (tineri şi frecvenţa cardiacă mare intervalul se scurtează. la persoanele în vârstă şi frecvenţa cardiacă rară intervalul se alungeşte) .Intervalul P-R  Intervalul între începerea depolarizării atriale şi începutul depolarizarii ventriculare  Are o durată de 0.

33– 0. la persoanele în vârstă şi frecvenţa cardiacă rară intervalul se alungeşte)  Se foloseşte intervalul QT corectat.Intervalul Q-T Reprezintă depolarizarea şi repolarizarea ventriculară Are o durată de 0. normal < 0.42 sec Valoarea lui este dependentă de vârstă şi frecvenţa cardiacă (tineri şi frecvenţa cardiacă mare intervalul se scurtează.47 sec:    QT măsurat / √R-R .

.

V3. V6) . aVF)  Pentru a obţine derivaţiile membrelor.şase derivaţii ale membrelor (bipolare DI. V4. V5. aVL.şase derivaţii toracice sau precordiale (V1. DIII şi unipolare aVR. electrozii sunt plasaţi pe braţele drept şi stâng şi pe gamba stângă formând un triunghi. V2. triunghiul lui Einthoven . DII.Derivaţii  ECG standard este compusă din 12 derivaţii separate .

.

.

linia axilară medie . linia medioclaviculară V5: pe linia orizontală spre V4. parasternal V2: spaţiul 4 intercostal stâng. parasternal V3: jumătatea distanţei dintre V2 şi V4 V4: spaţiul 5 intercostal stâng.Derivaţii  Pentru a obţine derivaţii toracice electrozii sunt plasaţi asfel: V1: spaţiul 4 intercostal drept. linia axilară anterioară V6: pe linia orizontală spre V5.

.

Analiza ECG Analiza pe orizontală:  Se măsoară durata undelor P. QRS. segmentului S-T Analiza pe verticală:  Se masoară amplitudinea undelor P. intervalului P-Q. QRS .

variabil. leziune. crescută. extrasistole. regulat. necroz ă) . scăzută)  Ritmul (normal. blocuri)  Axul (se referă la direcţia depolarizării care difuzează prin inimă pentru a stimula contracţia fibrelor musculare)  Hipertrofia (creşterea grosimii peretelui cavităţii cardiace)  Infarctul (ischemie.Examinarea ECG  Frecvenţa (normală.

Determinarea ritmului şi a frecvenţei  Ritmul este sinusal dacă are unda P şi este pozitivă în cel puţin două conduceri standard (DI. este urmat de complexul QRS . DII).

Determinarea ritmului şi a frecvenţei .

Determinarea ritmului şi a frecvenţei .

bloc SA .bloc AV .blocuri de ramură .ritmuri supraadăugate  Anomalii de origine coronariană .necroză  Blocuri .leziune .ischemie .ritmuri de bază .MODIFICĂRI ECG PATOLOGICE  Tulburări de ritm .

Recunoaşterea aritmiilor majore pe monitor      Frecvenţa Ritmul Activitatea atrială Activitatea ventriculară Legătura între activitatea atrială şi cea ventriculară .

Recunoaşterea aritmiilor majore pe monitor      Aritmii sinusale Aritmii atriale Aritmii joncţionale Blocurile Aritmii ventriculare .

BRADICARDIA SINUSALĂ .

BRADICARDIA SINUSALĂ Frecvenţa 40-59 / min Unda P Nodul sino-atrial Complexul QRS Îngust.06-0. normal (0.12) Conducere P-R normal sau uşor prelungit Ritm regular .

în timpul somnului sau ca răspuns la manevre vagale.BRADICARDIA SINUSALĂ Acest ritm este frecvent întâlnit ca o modificare normală la atleţi. •isoprenalina •pace-maker dacă pacientul este instabil hemodinamic . Tratamentul constă: •tratarea cauzei •atropină.

TAHICARDIA SINUSALĂ .

TAHICARDIA SINUSALĂ Frecvenţa 101-160/min Unda P Nodul sino-atrial Complexul QRS Îngust. normal Conducere normală Ritm regulat sau uşor neregulat .

.TAHICARDIA SINUSALĂ Semnificaţia clinică depinde de cauzele care au dus la apariţia acestei modificări. Cauzele declanşatoare pot fi: •hipoxia •hipertermia •stresul •durerea Tratamentul constă în identificarea cauzei declanşatoare şi corectarea acesteia.

ARITMIA SINUSALĂ .

ARITMIA SINUSALĂ Frecvenţa 45-100/bpm Unda P Nodul sino-atrial Complexul QRS Normal Conducere Normală Ritm Neregulat .

. Nu necesită tratament doar după instalarea unei bradicardii simptomatice.ARITMIA SINUSALĂ Aritmia sinusală respiratorie: frecvenţa poate creşte cu inspirul şi scade cu expirul. Forma non-respiratorie este confundată cu oprirea sinusală cunoscută şi sub numele de pauză sinusală.

Extrasistola atrială   .

la apariţia extrasistolei atriale intervalul P-R poate fi   modificat Ritm Contracţiile atriale premature apar la început de ciclu şi de obicei nu au o pauză compensatoare completă . pacemaker ectopic Complexul QRS normal Conducere normală.Extrasistola atrială Frecvenţa Normală sau accelerată Unda P În general cu morfologie diferită.

ischemie sau BPOC . •Pot fi ca rezultat al insuficienţei  cardiace congestive.Extrasistola atrială Extrasistola atrială poate apărea şi pe un cord sănătos •Dacă apar cu o frecvenţă crescută pot duce la o aritmie sinusală mai severă.

  Tahicardia atrială multifocală .

  Tahicardia atrială multifocală Frecvenţa 100-250/min Unda P Două sau mai multe puncte ectopice Complexul QRS Normal Conducere Intervalul P-R variabil Ritm neregulat .

. În general apare pe un cord suferind. Tratamentul depinde de cauza generatoare. în general. cauza generatoare.  Tahicardia atrială multifocală Tahicardia atrială multifocală poate fi asemănată cu fibrilaţia atrială sau cu flutterul atrial. la bătrâni. BPOC este.

  Tahicardia paroxistică supraventriculară .

Ritm Regulat sau neregulat .Tahicardia paroxistică supraventriculară   Frecvenţa atrială 160-250/min Unda P Alt centru ectopic din atriu Complexul QRS Normal Conducere Intervalul P-R poate fi: normal. modificat sau nemăsurabil.

adenosina sau cardioversia pot fi folosite. Este cunoscut şi sub numele de tahicardia paroxistică supraventriculară atrială.Tahicardia paroxistică supraventriculară   Tahicardia atrială supraventriculară poate apare atât pe un cord sănătos cât şi pe unul bolnav. . •Este complicaţia sindromului Wolfe-ParkinsonWhite •Antiaritmicele.

Flutterul atrial .

(ventricular 150-175/min). Unda P Nu este prezent Caracteristic “dinţi de fierăstrău” Complexul QRS Normal Conducere În general 2:1 Ritm În general regulat .Flutterul atrial Frecvenţa atrial 250-350/min.

. manevrele vagale şi verapamilul pot fi folosite când pacientul este instabil hemodinamic. Frecvent agravează insuficienţa cardiacă congestivă Tratamentul depinde de statusul hemodinamic. •La cei stabili hemodinamic se foloseşte digoxinul sau alte antiaritmice. •Cardioversia.Flutterul atrial Flutterul atrial apare pe un cord bolnav.

Fibrilaţia atrială .

(Este caracteristic acestei aritmii).Fibrilaţia atrială Frecvenţa Atrială cuprinsă 400-650/min. . Unda P Nu este prezent. Complexul QRS Normal Conducere Variabilă Ritm Neregulat. unde de fibrilatie.

sau alte medicaţii antiaritmice pentru a controla conducerea frecvenţei AV şi asistarea cu conversie la ritm sinusal •Cardioversia poate fi necesară de asemenea . diltiazem. dar poate deveni frecvent cronică.Fibrilaţia atrială  Fibrilaţia atrială poate apărea paroxistic. De obicei se asociază cu BPOC. Tratamentul include: •Digoxin. ICC sau alte patologii cardiace.

Fibrilaţia atrială .

Fibrilaţia atrială Frecvenţa Atrială cuprinsă 400-650/min. unde de fibrilatie. Unda P Nu este prezent. . Complexul QRS Normal Conducere Variabilă Ritm Neregulat. (Este caracteristic acestei aritmii).

sau alte medicaţii antiaritmice pentru a controla conducerea frecvenţei AV şi asistarea cu conversie la ritm sinusal •Cardioversia poate fi necesară de asemenea . Tratamentul include: •Digoxin. ICC sau alte patologii cardiace. De obicei se asociază cu BPOC.Fibrilaţia atrială  Fibrilaţia atrială poate apărea paroxistic. dar poate deveni frecvent cronică. diltiazem.

ARITMII JONCŢIONALE Ritmul joncţional .

Unde P pot să apară înainte.12 sec. QRS Normal Conducere Interval P-R. Acest lucru se întâmplă când unda de depolarizare atrială merge spre o derivaţie negativă. dacă este prezent. < . în timpul sau după complexul QRS.Ritmul joncţional Frecvenţa 40-60/bpm Unda P Inversat în derivaţiile în care în mod normal este pozitivă. Ritm Regulat . depinzând de localizarea pacemakerului în joncţiunea AV.

Poate fi întâlnit de asemenea în prezenţa blocurilor AV totale sau de grad înalt.Ritmul joncţional   Cea mai frecventă cauză al acestui ritm la adulţii sănătoşi este bradi cardia sinusală. Dacă AV este scăzută putem avea instabilitate hemodinamică. . Tratamentul depinde de cauză şi de aritmiile de la baza acestuia. •Atropina sau pacemakerul pot fi folosite pentru a creşte AV.

  Bătăi joncţionale premature .

  Bătăi joncţionale premature Frecvenţa Normală sau crescută Unda P Ca şi cu ritmul joncţional Complexul QRS Normal Conducerea Interval P-R < . Poate să apară o pauză compensatorie completă.12 sec daca undele P sunt prezente Ritmul Bătăile joncţionale premature apar devreme în ciclul ritmului de bază. .

Acestea sunt nesemnificative dacă sunt ocazionale.  Bătăile joncţionale premature Bătăile joncţionale premature pot să apară atât la cordul sănătos cât şi la cel nesănătos. Dacă sunt frecvente poate duce la tahicardie joncţională. . De obicei nu necesită tratament.

  Tahicardia joncţională .

  Tahicardia joncţională Frecvenţa Peste 60/min Unda P ca şi la ritmul joncţional.12 sec Ritm De obicei regulat . Conducere Interval P-R. de obicei < . QRS Normal sau larg cu conducere ventriculară aberantă. dacă este prezent.

. Dacă frecvenţa ventriculară este crescută poate să scadă debitul cardiac. •manevre vagale.  Tahicardia joncţională Semnificaţia clinică al acestui ritm depinde de ritmul patologic de bază. •Verapamil •cardioversie. Tratamentul include: •găsirea şi tratarea cauzei.

BAV grad I

BAV grad I
Frecvenţa

Variabilă

Unda P

Normal

QRS

Normal

Conducere

Impulsul îşi are originea în
NSA dar are conducere
prelungită la nivelul
joncţiunii AV; intervalul PR este > 0.20 sec.

Ritm

Regulat

BAV grad I
Este cel mai frecvent ritm de tulburare de conducere. Este
întâlnit la persoane cu cord sănătos sau bolnav.
Cauzele BAV grad I pot fi:
•IM inferior,
•Intoxicaţie cu digitalice
•hiperkalemie
•tonus vagal crescut
•febră reumatică acută
•miocarditiă.
Intervenţia constă în tratarea cauzei de substrat şi observarea
progresului spre un BAV de grad mai înalt.

Wenkebach) .  BAV grad II (Mobitz tip I.

 

BAV grad II (Mobitz tip I, Wenkebach)
Frecvenţă

Variabilă

Unda P

Morfologie normală cu
interval P-P constant

QRS

Normal

Conducere

Intervalul P-R creşte
progresiv până ce unda P
este blocată; ciclul se reia
după unda P blocată.

Ritm

Neregulat

 

BAV grad II (Mobitz tip I, Wenkebach)

BAV grad II tip I apare în NAV, deasupra fascicolului His.
Deseori poate fi tranzitor şi se poate datora unui IM inferior
sau intoxicaţie cu digitalice.
De obicei nu se recomandă tratament deoarece acest tip de ritm
este frecvent asimptomatic. 

 

BAV grad II (Mobitz tip II)

Ritm De obicei regulat. Conducere Intervalul P-R poate fi normal sau prelungit. dar este constant până ce o undă P nu este condusă spre ventriculi.  BAV grad II (Mobitz tip II) Frecvenţa Variabilă Unda P Normal cu intervale P-P constante QRS De obicei largi datorită asocierii frecvente cu bloc de ramură. atunci când rapoartele de conducere AV sunt constante .

  BAV grad II (Mobitz tip II) Acest tip de bloc de obicei apare sub fascicolul His şi paote progresa spre un bloc de grad mai mare. . Poate să apară după un IMA anterior datorită distrugerii de la nivelul bifurcaţiei sau la nivelul ramurilor fasculului. Tratamentul este de obicei pacingul extern. Este un ritm mai sever faţă de BAV grad I.

  BAV grad III (total) .

Unda P Normală cu intervale P-P constante. datorită blocului complet al impulsurilor atriale spre ventriculi. Alura atrială este mereu mai crescută decât cea ventriculară. depinzând de localizarea focarului ectopic în sistemul de conducere Conducere Activităţile atriale şi ventriculare nu sunt legate. dar nu legate de complexele QRS. QRS Pot fi normale sau largi. alura ventriculară este de obicei sub 70/bpm.  BAV grad III (total) Frecvenţa Alura atrială este de obicei normală. Ritm Neregulat .

fascicol sau ramurile bilaterale ale fasciculului. Un alt pacemaker distal acestui bloc preia activitatea pentru a activa ventriculii Cauze pot fi: •intoxicaţie cu digitalice •infecţii acute •IM şi •degenerare a ţesutului conductor.  BAV grad III (total) Blocul total al impulsurilor atriale apare la joncţiunea AV.. Modalităţi terapeutice: •pacing extern şi atropină în episoadele acute. simptomatice şi •pacing permanent pentru BAV total cronic. .

  Extrasistolele ventriculare .

cuplate.12 sec. trigeminate sau quadrigeminate. pauză compensatorie totală este caracteristică. sau bigeminate. Conducere Impulsul îşi are originea sub ramurile fascicolului lui His. > 0. ESV pot fi izolate. cu segment ST şi unda T opuse în polaritate.  Extrasistolele ventriculare Frecvenţa Variabilă Unda P De obicei ascuns de QRS. morfologie bizară. PST sau unda T a ESV QRS Largi. Ritm Neregulat. . Poate fi multifocală şi cu morfologie diferită.

  Extrasistolele ventriculare unifocale .

  Extrasistolele ventriculare multifocale .

  Extrasistolele ventriculare cuplate .

  Extrasistolele ventriculare   ESV pot să apară la un cord sănătos. creşterea catecolaminelor poate duce la ESV. Pot să apară la un cord bolnav şi indus medicamentos (ex. •apar cuplate. Intoxicaţia cu digitalice). De exemplu. Intervenţia constă în: •Lidocaină •Amiodaronă . Tratamentul este necesar dacă: •este asociat cu IMA. bigeminisme sau trigeminisme. •sunt multifocale sau •sunt frecvente (>6/min).

  Tahicardia ventriculară .

QRS Largi şi cu morfologie bizară Conducere Impulsul îşi are originea sub ramurile fascicolului lui His. pauză compensatorie totală este caracteristică. pot fi regulate sau neregulate. Ritm 3 sau mai multe bătăi ventriculare succesive.  Tahicardia ventriculară Frecvenţa De obicei între 100 şi 220/min. dar pot fi chiar şi 250/min Unda P Ascunse dacă sunt prezente şi nu au legătură cu complexele QRS. .

•Şocul electric este tratamentul de elecţie dacă pacientul este simptomatic şi dacă starea lui se deteriorează. Pacienţii cu o astfel de aritmie sunt deseori simptomatici. Cauze frecvente: •coronaropatie •IMA •intoxicaţie cu digitalice •ICC •Anevrism ventricular. . •Tratamentul medicamentos include amiodarona şi lidocaina. TV poate să deterioreze rapid spre FV.  Tahicardia ventriculară TV de cele mai multe ori apare la un cord bolnav.

  Torsada vârfurilor .

pauză compensatorie totală este caracteristică. Ritm neregulat . Unda P Ascunse dacă sunt prezente QRS Largi şi cu morfologie bizară Conducere Impulsul îşi are originea sub ramurile fascicolului lui His.Torsada vârfurilor Frecvenţa De obicei între 150 şi 220/min.

Torsada vârfurilor   Paroxistic – începe şi se termină dintr-o dată Particularitatea acestui ritm este abaterea în sus şi în jos a complexelor QRS în jurul liniei izoelectrice. mai ales hipokalemia •ischemia miocardică Tratament: •Cardioversie sincronă dacă pacientul este instabil. Dacă nu răspunde la tratament cu antiaritmice se tratează ca şi TV Cauze: •medicamente care lungesc intervalul QT (quinidine) •diselectrolitemii. •Sulfat de Magneziu IV •KCl IV pentru corectarea diselectrolitemiilor •Overdrive pacing .

  Fibrilaţia ventriculară .

dar ascunse de unde ventriculare QRS Nu sunt vizibile Conducere Activitate electrică haotică Ritm Activitate electrică haotică .  Fibrilaţia ventriculară Frecvenţa Irealizabil Unda P Pot fi prezente.

•Identificarea şi tratarea cauzei de substrat . Tratamenul în FV constă din: •Defibrilare imediată şi protocoalele ACLS. mai ales IMA. Aproape mereu apare în urma unei boli severe cardiace.  Fibrilaţia ventriculară Această tulburare de ritm rezultă în urma absenţei debitului cardiac.

Ritm idioventricular .

Ritm idioventricular Frecvenţa 20-40 bpm Unda P Absentă QRS Largi Conducere Insuficienţa pacemakerului primar Ritm Regulat .

. Opţiuni terapeutice: •Atropină •Pacing Atenţie: Suprimarea ritmului ventricular este contraindicată pentru că acest ritm protejează inima de oprirea completă a acestuia. Numită şi ritmul “inimii muribunde" rhythm Pacemakerul va fi necesar pentru restabilirea unei AV normale.12 sec. Cauze: •IM •Insuficienţa pacemakerului •Tulburări metabolice •Ischemie miocardică Scopul tratamentului include calcularea şi îmbunătăţirea debitului cardiac şi stabilirea unui ritm şi frecvenţe normale.Ritm idioventricular   Unde P absente Complexe QRS largi > 0.

Asistolia .

Asistolia Frecvenţă Nu este Unda P Poate fi văzut. dar răspuns ventricular absent QRS Nu sunt Conducere Nu este Ritm Nu are .

•Linie IV •IOT •Pacing transcutanat •Epinephrine 1.Asistolia Asistolia poate rezulta în urma tahicardiilor atriale.0 mg. la 3-5 minutes •Atropină . oxygen 100%. joncţionale. Intervenţia constă în: •RCP.. ventriculare. Această pauză este frecvent nesemnificativă. Asistolia de durată mai lungă în prezenţa unui IMA şi coronaropatii este frecvent fatal. AV.

Artefacte .

Artefacte                                                               Artefactele apar când ceva cauzează o monitorizare improprie. Câteva cauze: •Interferenţe AC •Tremor al musculaturii •Artefacte respiratorii •Deslipirea electrozilor •Firul cablului monitorului/defibrilatorului   .

Întrebări? .