You are on page 1of 71

Curs 6 Contabilitate financiară

:

Contabilitatea capitalurilor
Prof.Univ.dr. POPA IOAN

2014

Contabilitatea capitalurilor

1.
1. Obiective
Obiective
2.
2. Conţinutul,
Conţinutul, rolul
rolul şi
şi structura
structura capitalurilor
capitalurilor
3.
3. Organizarea
Organizarea contabilităţii
contabilităţii financiare
financiare aa capitalurilor
capitalurilor
3.1.
3.1. Contabilitatea
Contabilitateacapitalurilor
capitalurilor proprii
proprii
3.2.
3.2.Contabilitatea
Contabilitatea rezultatelor
rezultatelor financiare
financiare
3.3.
3.3.Contabilitatea
Contabilitatea provizioanelor
provizioanelor
3.4.
3.4.Contabilitatea
Contabilitateacapitalurilor
capitalurilor împrumutate
împrumutate

1. Obiectivele cursului
 Înţelegeţi şi cunoaşteţi obiectivele contabilităţii financiare a capitalurilor;
 Analizaţi şi detaliaţi formele de constituire, majorare şi micşorare a
capitalului social al entităţilor economice;
 Explicaţi modalităţile de formare şi repartizare a rezultatul financiar degajat
de activităţile entităţilor economice;
 Descrieţi formele de capitalizare externă a entităţilor economice prin diferite
modalităţi cum ar fi: împrumutul obligatar, împrumutul bancar, intersocietar
şi alte forme de finanţare;
 Cunoaşteţi şi să aplicaţi diferitele forme de acoperire a riscurilor prin
mecanismul provizioanelor;
 Rezolvaţi aplicaţiile cu caracter practic ce privesc contabilitatea financiară a
capitalurilor.

potrivit căreia capitalul este resursa care. bunuri investiţionale. bunuri instrumentale. O accepţiune juridică. . Conţinutul. în scopul obţinerii unui profit (capital real. bunuri capital. hârtii de valoare. O accepţiune economică. potrivit căreia capitalul este un drept. acumulate şi reproductibile. clădiri. deci total active. capital tehnic sau fizic. o relaţie între individ sau grup de indivizi si ansamblul de bunuri cuprinzând: bani. materii prime şi materiale.2. prin asociere cu ceilalţi factori de producţie participă la realizarea de noi bunuri economice. rolul şi structura capitalurilor Noţiunea de capital are cel puţin trei accepţiuni principale: 1. cu timpul. Este în relaţie pozitivă cu investirea şi negativă cu consumul. potrivit căreia capitalul este o categorie economică care exprimă totalitatea resurselor materiale. pământ. O accepţiune financiară. 2. maşini. capital echipament). care. echipamente. 3. creanţe. produce avantaje(profit).

prezentare  Potrivit accepţiunii juridice.2. Delimitări. evaluare. categoria economică de capital cuprinde: • Capitalurile proprii. de regulă mai mare de un an. pe termen lung.  Corelat cu această ultimă accepţiune.  Pe considerentul că ele se află la dispoziţia agenţilor economici pe o perioadă mai mare de timp. cu largi implicaţii financiar-contabile. • Capitalurile împrumutate şi datoriile asimilate. • Patrimoniul propriu şi public al regiilor autonome. . ele poartă denumirea de capitaluri permanente”. clasificări. “din punct de vedere financiarcontabil capitalurile deţinute de asociaţi sau acţionari (agenţi economici) reprezintă componente ale pasivului patrimonial destinat a finanţa de o manieră durabilă activul patrimonial.

RASCUMPARAREA. Organizarea contabilităţii financiare a capitalurilor CONTURI DE CAPITALURI  10 CAPITAL SI REZERVE  11 REZULTATUL REPORTAT  12 REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR  13 CASTIGURI SI PIERDERI LEGATE DE EMITEREA.3. CEDAREA CU TITLUL GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII  15 PROVIZIOANE  16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE . VANZAREA.

Contabilitatea capitalurilor proprii  In viziunea reglementărilor contabile româneşti conforme cu directivele europene.  Capitalurile proprii cuprind: . după deducerea tuturor datoriilor.3.1. de o atenţie deosebită se bucură “capitaluri proprii” care “reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi. .rezultatul reportat .rezultatul exerciţiului financiar.aporturile de capital .rezervele .primele de capital .

capitalul social Capitalul social reprezintă o sursă de finanţare a entităţilor economice. comisioane şi alte cheltuieli accesorii. Contabilitatea capitalurilor proprii . este inferior altor surse de finanţare alternative(creditele bancare.1. contracte de leasing. sub formă de aporturi în bani sau în natură. mai mare de un an cu excepţia entităţilor care prevăd în actele constitutive o perioadă determinată de timp. costul remunerării capitalului social.3. . ca de altfel a tuturor elementelor capitalurilor proprii. neincluzând dobânzi. atrasă de la asociaţi sau acţionari.. Capitalul social se constituie la momentul înfiinţării entităţilor economice sau pe parcursul derulării activităţii acestora prezentând următoarele caracteristici: • are o scadenţă nedeterminată. • remunerarea efectivă a aporturilor asociaţiilor sau acţionarilor poate avea un caracter neregulat de la un exerciţiu financiar la altul. • de regulă. în funcţie de hotărârea adunării generale a acţionarilor/ asociaţiilor şi de performanţele entităţilor economice. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni. menită să asigure o finanţare durabilă a activităţii economice.

subsistemul conturilor utilizate pentru contabilitatea capitalului social.  Contabilitatea capitalului social reprezintă un demers teoretico-conceptual şi aplicativ care vizează abordarea următoarelor aspecte: a.capitalul social -  Capitalul social reprezintă dreptul proprietarilor entităţii economice sub forma acţiunilor sau părţilor sociale distribuite acţionarilor sau asociaţiilor în schimbul aporturilor acestora. c.1.3. . evidenţierea documentelor economice şi juridice utilizate în cadrul contabilităţii capitalului social. evaluarea capitalului social. Contabilitatea capitalurilor proprii . b.

evidenţierea documentelor economice şi juridice utilizate în cadrul contabilităţii capitalului social.3. c. subsistemul conturilor utilizate pentru contabilitatea capitalului social. b.1. Contabilitatea capitalurilor proprii . operaţiuni privind capitalul social. evaluarea capitalului social.capitalul social - Contabilitatea capitalului social reprezintă un demers teoretico-conceptual şi aplicativ care vizează abordarea următoarelor aspecte: a. d. .

Actele constitutive ale entităţiilor economice 2.1. Documentele economice • chitanţa pe baza căreia se înregistrează aporturile în numerar depuse la caseria entităţii. Statutul societăţii 3. . Contabilitatea capitalurilor proprii . • foaia de vărsământ. • procesul verbal de recepţie a aporturilor în natură sub formă de active imobilizate şi/sau circulante în cuprinsul cărora se inserează şi caracteristicile tehnico-economice ale aporturilor în natură.3. Procesul verbal de recepţie este însoţit de un raport de evaluare a unui expert independent. ce atestă depunerea aportului în bani.capitalul social  documente economice şi juridice utilizate - 1. în contul de disponibil la bancă în lei sau valută. Contractul de societate 4. în lei sau valută.

 Valoarea de rentabilitate reprezintă o componentă a sistemului de valori utilizat în evaluarea capitalului social care are în vedere analiza comparativă a oportunităţilor de investiţie pe piaţa financiară. în urma unei tranzacţii realizată pe piaţa activă. Contabilitatea capitalurilor proprii .1. a rezultatului repartizabil acţionarilor în contul unei acţiuni respectiv rata de capitalizare a rezultatului net pe acţiune.  Valorile patrimoniale au în vedere valoarea unei entităţi calculată pe baza informaţiilor contabile prezentate în situaţiile financiare (bilanţ) raportată la numărul de acţiuni sau părţi sociale.3. rentabilitatea şi politica de dividend degajate de activitatea emitentului.capitalul social  evaluarea capitalului social –  Valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale. Valoarea de piaţă este impusă de raportul cerere-ofertă existent pe piaţă dar şi de maniera în care investitorul cuantifică riscurile. Capital social= Număr acţiuni/Părţi sociale x Valoarea nominală  Valoarea de piaţă reprezintă suma pe care un investitor acceptă să o plătească în schimbul unei acţiuni. . reprezintă valoarea atribuită acestora la constituirea entităţilor şi este imprimată pe fiecare titlu.

ratele de randament a acţiunilor. în funcţie de imaginea entităţii în rândul investitorilor. Valoarea de lichidare reprezintă valoarea pe care emitentul o poate obţine într-un context lichidativ al entităţii. Valoarea matematică contabilă reprezintă un reper în evaluarea noilor acţiuni şi poate coincide cu preţul de emisiune a acestora. .capitalul social  evaluarea capitalului social –  Valorile patrimoniale sau de activ net se identifică cu următoarele valori: 1. într-un interval scurt de timp. Contabilitatea capitalurilor proprii .1. Valoarea matematică contabilă (valoare intrinsecă) se determină ca raport între capitalurile proprii (activul net şi numărul de acţiuni). risc şi politica de deschidere a emitentului spre piaţă.3. 2. sau poate fi inferior sau superior acestuia.

capitalul social  subsistemul conturilor utilizate pentru contabilitatea capitalului social – Contul 101 “Capital” cont sintetic de gradul I reflectă valoarea capitalului social subscris ce urmează a fi adus de acţionari.1.3. Contul 456 “Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” cont bifunctional . care se dezvoltă în funcţie de natura capitalului şi a emitentului în următoarele conturi sintetice de gradul II: • 1011 “Capital social subscris nevărsat” • 1012 “Capital social subscris vărsat” • 1015 “ Patrimoniul regiei” • 1016 “Patrimoniul public” după conţinutul economic sunt conturi de capitaluri proprii. iar după funcţiea contabilă conturi de pasiv. Contabilitatea capitalurilor proprii .

în natură şi/sau numerar: % = 456 x 2xxx x 3xxx x 5xxx x 3.3. Inregistrarea aporturilor efective.capitalul social  - subsistemul conturilor utilizate pentru contabilitatea capitalului social – înregistrărilor contabile “standard” privind constituirea capitalului social - 1. Inregistrarea subscrierii capitalului social: 456 = 1011 x 2. Transformarea capitalului social subscris nevărsat în capitolul subscris vărsat ( pe măsura aportărilor efective în natură şi/sau în numerar): 1011 = 1012 x .1. Contabilitatea capitalurilor proprii .

1. Contabilitatea capitalurilor proprii .capitalul social -  Principale operaţii privind capitalul social sunt: CONSTITUIRE MAJORARE REDUCERE .3.

Exemplu operaţiuni privind capitalul social – CONSTITUIRE  Se constituie societate pe acţiuni cu un capital social de 400000 lei divizat în 400000 acţiuni. nevărsat în capitalul social subscris vărsat: 1011 = 1012 200000 4) Inregistrarea vărsării ulterioare a capitalului social (în contul bancar): 5121 = 456 200000 5) Inregistrarea transformării capitalului social subscris nevărsat în capital social subscris vărsat: 1011 = 1012 200000  . La constituirea societăţii s-au vărsat în contul curent bancar suma de 24000 lei şi s-au aportat clădiri în valoare de 176000 lei. 1) Inregistrarea subscrierii capitalului social: 4456 = 1011 400000 2) Inregistrarea vărsării capitalului la înfiinţarea societăţii: % = 456 200000 212 176000 5121 24000 3) Inregistrarea transformării capitalului social subscris. Restul capitalului s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni de la înfiinţare.

capitalizare internă.capitalul social  operaţiuni privind capitalul social – MAJORARE  Majorarea capitalului social reprezintă o operaţiune de atragere a unor resurse financiare de la proprietari sau investitori respectiv de încorporare a componentelor capitalurilor proprii în capitalul social. Contabilitatea capitalurilor proprii . .  Majorarea capitalului social se poate realiza prin operaţiuni de: a. capitalizare externă. c.3. b.1. capitalizare combinată.

1044 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni” cont utilizat în majorarea capitalului social prin conversia unor angajamante financiare.3. în urma majorării capitalului social prin aporturi în natură. cu acordul tuturor acţionarilor. 1042 “Prime de fuziune/diviziune ”.capitalul social  operaţiuni privind capitalul social – MAJORARE PRIN CAPITALIZARE EXTERNĂ  Capitalizarea externă a entităţilor economice este definită ca un ansamblu de operaţiuni de atragere a noi resurse de finanţare a activităţii. Contabilitatea capitalurilor proprii . O altă modalitate de capitalizare externă a entităţilor constă în majorarea valorii nominale a vechilor acţiuni.  Apar conturile din grupa 104 “Prime de capital” 1041 “Prime de emisiune” în urma majorării prin aporturi în numerar. 1043 “Prime de aport”.1. . în urma majorării capitalului social prin fuziune.  Operaţiunile de capitalizare externă se realizează prin emisiunea de noi acţiuni sau părţi sociale la un preţ ce include valoarea nominală şi un surplus de valoare. denumită primă de emisiune. constând din aporturi în numerar şi/sau în natură provenite de pe piaţa financiară. care corespunde acumulărilor de capital înregistrate de entităţi de la constituire sau de la ultima emisiune de acţiuni.

Valoarea matematică contabilă a unei acţiuni înainte de operaţiunea de majorare a capitalului social este de 6 lei/acţiune. Inregistrarea cheltuielilor accesorii ofertei: 201 = 5121 1000 5. Societatea emite 5000 de acţiuni cu valoare nominală de 5. Inregistrarea subscrierii acţiunilor (5000 acţiuni x 5. Acţiunile sunt eliberate pentru 70% din preţul de emisiune la subscriere. Inregistrarea regularizării capitalului social ( 25000 x 70%) 1011 = 1012 17500 4.Exemplu  Societatea comercială “ALFA” SA deţine un capital social de 50000 lei constituit din 10000 de acţiuni cu valoare nominală de 5 lei pe acţiune. Cheltuielile accesorii emisiunii de acţiune sunt de 1000 lei.2 lei/acţiune. Inregistrarea regularizării capitalului social: 1011 = 1012 7500 . 1. La 6 luni de la lansarea ofertei se varsă capitalul rămas nevărsat.2 lei/acţiune. Inregistrarea vărsării a 70% din valoarea CS subscris (26000 lei x 70%) 5121 = 456 18200 3. Inregistrarea vărsării a 30% din capitalul social subscris: 5121 = 456 7800 6. 456 = % 26000 1011 25000 1041 1000 2.

Inregistrarea aportului efectiv a mijlocului de transport: 2133 = % 1012 1043 12000 10000 2000 . Se emit 2000 de acţiuni pentru a remunera un aport în natură constând dintr-un mijloc de transport.Exemplu  Societatea comercială ALFA SA are un capital social de 30000 lei format din 6000 de acţiuni a 5 lei valoarea nominală. a cărui valoare conform raportului evaluatorului este de 12000 lei. Acţiunea este evaluată la 6 lei.

2000 de obligaţiuni cu valoare nominală de 25 lei.Exemplu  Societatea comercială “ALFA” SA converteşte în acţiuni. egală cu valoarea nominală a acţiunilor emitentului. Valoarea nominală a acţiunilor distribuite creditorilor obligatori 2000 acţiuni x 25 lei = 50000 lei c. cu ocazia exercitării dreptului de conversie a obligatarilor. Valoarea obligaţiunilor convertite 2000 obligaţiuni x 26 lei/obligaţiune = 52000 lei b. = 2000 lei) 161 = % 1012 1044 52000 50000 2000 . Preţul de rambursare a obligaţiunilor este de 26 lei. Inregistrarea conversiei obligaţiunilor în acţiuni: a. iar raportul de paritate este de 1/1. 1. Prima de conversie a obligaţiunilor (rd a-rd b.

Inregistrarea conversiei obligaţiei faţă de furnizor: 401 = 1012 25000 .Exemplu  Se converteşte un credit bancar pe termen lung în valoare de 100000 lei în 100000 de acţiuni cu valoare nominală de 1 leu. 1621 = 1012 100000  Se converteşte datoria faţă de un furnizor în valoare de 25000 lei prin conversia acesteia în 25000 de acţiuni valoare nominală de 1 leu/acţiune.

Inregistrarea distribuirii de acţiuni personalului: 424 = 1091 100000 . 1.Exemplu  Se achiziţionează de pe piaţa de capital 1000 de acţiuni proprii. cu valoare nominală de 10 lei pe acţiune şi se redistribuie personalului în contrapartidă cu participarea acestuia de profit. Inregistrarea răscumpărării acţiunilor proprii: 1091 = 5121 10000 2.

respectiv rezervele statutare sau contractuale. primele de capital.capitalul social  operaţiuni privind capitalul social – MAJORARE PRIN CAPITALIZARE INTERNĂ  Capitalizarea internă a entităţilor economice reprezintă o operaţiune de majorare a capitalului social prin încorporarea în capitalul social a celorlalte componente ale capitalurilor proprii exceptând rezervele legale. rezerve de valoare justă. alte rezerve. rezultatul curent şi reportat. rezerve din surplusul realizat din rezerva de reevaluare.1.  Prin operaţiunea de capitalizare internă se urmăreşte creşterea credibilităţii entităţii în faţa creditorilor comerciali şi stabilitatea resurselor proprii de finanţare.3. Contabilitatea capitalurilor proprii . .

400 . Numărul de acţiuni emise pentru a fi distribuite gratuit acţionarilor este de 1700 de acţiuni. Adunarea generală a acţionarilor decid încorporarea în capitalul social a primelor de emisiune în valoare de 3400 lei.2 lei. Incorporarea primelor de emisiune în capitalul social se realizează la nivelul valorii nominale a acţiunilor distribuite gratuit conform următoarei formule de contabile: 1041 = 1012 3.Exemplu  Societatea comercială “ALFA” SA are un capital social de 34000 lei divizat în 17000 de acţiuni cu valoare nominală de 2 lei/acţiune. Valoarea intrinsecă a unei acţiuni înainte de majorarea capitalului social era de 2.

• exercitarea dreptului de subscriere a deţinătorilor de bonuri de subscriere. . • exercitarea drepturilor de preferinţă a vechilor acţionari.1. • subscrierea noilor acţionari (investitori). • conversia unor datorii comerciale. Contabilitatea capitalurilor proprii .3. • subscrierea de către angajaţi.capitalul social  operaţiuni privind capitalul social – MAJORARE PRIN CAPITALIZARE COMBINATĂ  Operaţiunea de capitalizare a entităţilor economice prin metoda combinată constă în subscrierea de acţiuni atât către acţionarii existenţi cât şi de investitorii de pe piaţă derulându-se în următoarele etape: • angajarea cheltuielilor cu pregătirea şi derularea ofertei.

prin: a. reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale. Contabilitatea capitalurilor proprii . micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale.capitalul social  operaţiuni privind capitalul social – REDUCERE  Capitalul social poate fi redus prin: a. alte procedee prevăzute de lege.1. scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsăminte datorate. . proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială. c. urmată de anularea lor. b.3.  Capitalul social mai poate fi diminuat. restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi. c. atunci când reducerea nu este motivată de pierderi. dobândirea propriilor acţiuni. b.

s-ar înregistra reducerea numărului de părţi sociale din societăţile cu răspundere limitată (SRL) precum şi reducerea valorii nominale a acestora sau a acţiunilor în cazul SCA şi SA. Inregistrarea reducerii capitalului social. .000 lei/acţiune: 1012 = 117 10000  In mod similar.000 lei divizat în 100.Exemplu  Adunarea generală extraordinară a acţionarilor unei societăţi pe acţiuni în comandită simplă. care are un capital social de 100.000 de acţiuni nominative cu valoare nominală de 1 leu/acţiune. ca urmare a acoperirii pierderilor din anii precedenţi (100 acţiuni x 1. hotăreşte reducerea capitalului cu 100 de acţiuni. dacă o astfel de hotărâre vizează acoperirea pierderilor reportate. în vederea acoperirii unor pierderi reportate din exerciţiile precedente.

cu plata prin viramente bancare.5 lei/acţiune 5.000 acţiuni.5 lei/acţiune şi 400 acţiuni la un preţ de 10.780 768 220 . 9. a acţiunilor proprii: 600 acţiuni x 9. Ulterior.780 1091 = 5121 6000 2) Inregistrarea anulării acţiunilor proprii (1. societatea achiziţionează 600 de acţiuni proprii la un preţ de 9. In baza acestei autorizări.080 Total acţiuni proprii achiziţionate (a+b.000 1091 9.: 1012 = % 10.2 lei/acţiune.000 lei/acţiune. având valoarea nominală de 10 lei/acţiune.700 400 acţiuni x 10. la preţuri ce nu pot depăşi cu 10% valoarea nominală.000 acţiuni x 10. 1) Achiziţionarea. Adunarea generală a acţionarilor hotărăşte anularea acţiunilor proprii aciziţionate de societate. cu plata prin viramente bancare.2 lei/acţiune 4.Exemplu  Adunarea generală extraordinară a acţionarilor autorizează cumpărarea a 1.

reflectând sub forma unei surse cu caracter permanent contravaloarea bunurilor proprii şi publice aflate în administrarea unei regii autonome.1.patrimoniului regiilor autonome Contabilitatea patrimoniului regiilor autonome 1015 “Patrimoniul regiei” 1016 “Patrimoniul public”  In contextual acestor norme reglementare. . Contabilitatea capitalurilor proprii . conturile 1015 “Patrimoniul regiei” şi 1016 “Patrimoniul public” sunt conturi de pasiv.3.

acţiuni. 4.1. 3.primelor legate de capital - Primele Primele de de capital capital se se grupează grupează astfel: astfel: 1. 3. Contabilitatea capitalurilor proprii . fuziune. prima prima de de aport. prima prima de de fuziune. 2. aport.3. prima prima de de conversie conversie aa obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni. 4. prima prima de de emisiune. 2. 1. Subsistemul Subsistemul conturilor conturilor utilizate utilizate în în contabilitatea contabilitatea primelor primelor de de capital capital este este consitituit consitituit din din următoarele următoarele conturi: conturi: •• 1041 1041 “Prime “Prime de de emisiune” emisiune” •• 1042 1042 “Prime “Prime de de fuziune” fuziune” •• 1043 1043 “Prime “Prime de de aport” aport” •• 1044 1044 “Prime “Prime de de conversie conversie aa obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni” acţiuni” . emisiune.

sociale. prima prima de de emisiune emisiune este este asociată asociată cu cu acumulările acumulările de de capital capital propriu propriu existente existente la la data data majorării majorării capitalului capitalului social social asigurând asigurând condiţii condiţii de de egalitate egalitate între între vechii vechii şi şi noii noii acţionari.   1041 1041 “Prime “Prime de de emisiune” emisiune”   Inregistrarea Inregistrarea primelor primelor de de emisiune emisiune cu cu ocazia ocazia majorării majorării capitalului capitalului social social prin prin aporturi aporturi în în numerar: numerar: 456 xx 456 == % % 1012 xx 1012 1041 xx 1041 . Contabilitatea capitalurilor proprii . numerar. acţionari.1. economic.3. Cu Cu ocazia ocazia emisiunii emisiunii de de noi noi acţiuni acţiuni sau sau părţi părţi sociale.   Din Din punct punct de de vedere vedere economic. prima prima de de emisiune emisiune se se determină determină ca ca diferenţă diferenţă între între preţul preţul de de emisiune emisiune aa acestora acestora şi şi valoarea valoarea nominală nominală aa acţiunilor acţiunilor sau sau părţilor părţilor sociale sociale atribuite atribuite investitorilor.prima prima de de emisiune emisiune -  Prima Prima de de emisiune emisiune se se constituie constituie în în cazul cazul capitalizării capitalizării externe externe aa entităţilor entităţilor economice economice prin prin aporturi aporturi în în numerar. investitorilor.primelor legate de capital -.

prima prima de de aport aport -  Prima Prima de de aport aport se se constituie constituie în în cazul cazul capitalizării capitalizării externe externe aa entităţilor entităţilor economice economice prin prin aporturi aporturi constând constând în în bunuri bunuri economice economice (terenuri.3. construcţii.1.  1043 1043 “Prime “Prime de de aport” aport”   Inregistrarea Inregistrarea primelor primelor de de aport aport cu cu ocazia ocazia majorării majorării capitalului capitalului social social prin prin aporturi aporturi în în natură: natură: 456 xx 456 == % % 1012 xx 1012 1043 xx 1043 . Contabilitatea capitalurilor proprii .primelor legate de capital - -. stocuri stocuri de de materii materii prime prime sau sau mărfuri). determinându-se determinându-se ca ca diferenţă diferenţă între între valoarea valoarea acestor acestor aporturi aporturi şi şi valoarea valoarea nominală nominală aa capitalului capitalului social social adus adus ca ca aport. aport. utilaje. (terenuri. mărfuri). utilaje. construcţii.

fuziune.prima prima de de fuziune fuziune -  Prima Prima de de fuziune fuziune se se constituie constituie în în situaţia situaţia concentrării concentrării capitalului capitalului mai mai multor multor entităţi entităţi economice. cu cu ocazia ocazia emisiunii emisiunii de de noi noi acţiuni acţiuni sau sau părţi părţi sociale. cu cu ocazia ocazia fuzionării: fuzionării: 456 % xx 456 == % 1012 xx 1012 1042 xx 1042 . “Prima “Prima de de fuziune fuziune se se calculează calculează ca ca diferenţă diferenţă între între valoarea valoarea bunurilor bunurilor primite primite prin prin fuziune fuziune şi şi sursa sursa cu cu care care aa crescut crescut capitalul capitalul social social al al societăţii societăţii absorbante” absorbante”   1042 1042 “Prime “Prime de de fuziune” fuziune”   Inregistrarea Inregistrarea primelor primelor de de fuziune. Contabilitatea capitalurilor proprii . la la societatea societatea absorbantă.1. economice. sociale.3. absorbantă.primelor legate de capital - -.

  1044 1044 “Prime “Prime de de conversie conversie aa obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni” acţiuni” 4. acţiuni.1. Inregistrarea Inregistrarea conversiei conversiei obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni acţiuni cu cu ocazia ocazia majorării majorării capitalului capitalului social: social: 161 xx 161 == % % 1012 xx 1012 1044 xx 1044 .primelor legate de capital - -.3. situaţie. la la scadenţa scadenţa împrumutului împrumutului sau sau la la data data prevăzută prevăzută în în contract. ca ca diferenţă diferenţă între între valoarea valoarea nominală nominală aa obligaţiunilor obligaţiunilor şi şi valoarea valoarea acţiunilor acţiunilor (uninominală (uninominală sau sau de de piaţă). creditorii creditorii obligatari obligatari îşi îşi exercită exercită dreptul dreptul de de conversie conversie aa obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni. contract. Contabilitatea capitalurilor proprii . în în condiţiile condiţiile în în care care valoarea valoarea obligaţiunii obligaţiunii este este superioară superioară valorii valorii acţiunii acţiunii emitentului. emitentului. piaţă). 4. În În această această situaţie. acţiuni.prime prime de de conversie conversie aa obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni acţiuni -  Prima Prima de de conversie conversie aa obligaţiunilor obligaţiunilor în în acţiuni acţiuni se se determină determină cu cu ocazia ocazia majorării majorării capitalului capitalului social social prin prin conversia conversia împrumuturilor împrumuturilor obligatore obligatore în în acţiuni.

Incorporarea primei de emisiune în CS. Inregistrarea subscrierii CS (100000 acţiuni x 1. Valoarea CS la preţ de subscrieri: 100000 acţiunix1. valoarea nominală a acţiunii fiind de 1 leu/acţiune. Ulterior se încorporează prima de emisiune în capitalul social. Valoarea nominală a CS 100000 acţiuni x 1 leu/acţiune = 100000 3. Transformarea CS subscris nevărsat în CS subscris vărsat: 1011 = 1012 100000 4.5 lei/acţiune = 150000 rd2. Inregistrarea vărsării CS: 5121 = 456 10000 3. Capitalul social se varsă în numerar prin contul de 80 Contabilitate Financiară disponibil la bancă în lei. 1041 = 1012 50000 .5 lei/acţiune.5 lei/ acţiune=150000) Notă de calcul: rd1. 1.Exemplu  Adunarea Generală a acţionarilor decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 100000 de acţiuni la preţul de emisiune de 1. Prima de emisiune rd1 –rd2 = 50000 456 = % 150000 1012 100000 1041 50000 2.

cont de pasiv. atunci.3.  105 “Rezerve din reevaluare” . cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. . dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un alt venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. reflectând rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale şi a altor reevaluări efectuate potrivit legii. dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă. aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii. atunci aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. sau ca o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii. iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare. Contabilitatea capitalurilor proprii .1.rezervele din reevaluare  Tratamentul contabil actual al diferenţelor din reevaluare este: a. b. dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete.

07.000 4426 19.000 lei şi TVA 19%.12.000 Inregistrarea amortizării aferente exerciţiului financiar N-3 [(100. iar la 31.N-2 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 105.Exemplu La 1. ţinând cont de uzura fizică şi morală a mijlocului de transport).N-3 a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 100.12.000 2133 100. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani.  Inregistrări contabile în exerciţiul financiar N-3 1) Achiziţionarea mijlocului de transport: % = 404 119.N-1 la 30.000 lei (valori juste.000 lei] 6811 = 2813 10000 . Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare liniar. La 31.000 lei.000 lei : 5 ani ) x 6 luni/12 luni = 10.

000 lei.întrucât valoarea netă reevaluată este de 105.000 lei poate fi contabilizată prin două metode.000 lei – 70. şi anume: .000 lei (costul de achiziţie minus amortizări cumulate în exerciţiile financiare N-3 şi N-2).000 lei) 6811 = 2813 20000 2) Inregistrarea diferenţei din reevaluare. iar valoarea contabilă netă la data reevaluării este de 70. constând dintr-o creştere a rezervei din reevaluare.000 lei :5 ani = 20.000 lei (105. Rezerva din reevaluare de 35. rezultatul fiind acelaşi.Exemplu  Inregistrări contabile în exerciţiul financiar N-2 1) Inregistrarea amortizării aferente exerciţiului financiar N-2 (100.

000) Inainte de reevaluare După reevaluare a. Amortizări cumulare 30. Metoda modificării costului istoric şi a amortizării cumulate. caz în care amortizarea cumulată până la data reevaluării se va recalcula.5 dintre valoarea contabilă netă nouă şi cea veche.Exemplu  2. situaţia reevaluării se va prezenta astfel: (având în vedere raportul de 1. Valori contabile brute 100.000 2813 15. proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a mijlocului de transport reevaluat.000 lei 105. In acest caz.000 lei 150.000 lei b.000 lei c. Valori contabile nete (a-b. respectiv 105.000 lei 2133 = % 50.000 : 70.1.000 .000 lei 45.000 105 35. 70.

In acest caz.000 lei : 5 ani = 105.000 lei 0 lei c. de 35. amortizarea liniară. caz în care valoarea netă recalculată este egală cu valoarea reevaluată. la 31.2.12.5 ani = 30.000 lei (soldul aceluiaşi cont). 70.Exemplu  2. de 105.000 2133 5.000 lei : 3. care devine noua valoare contabilă brută. Valori contabile nete (a-b. 3. situaţia reevaluării se va prezenta astfel:  Inainte de reevaluare După reevaluare a. Metoda eliminării amortizării cumulate din valoarea contabilă brută. 2.000 lei. . In ambele cazuri.000 lei).N-2 soldul contului 105 “Rezerve din reevaluare” este acelaşi. Amortizări cumulare 30. în funcţie de metodele de contabilizare.000 2813 30. diferă însă.000 Menţionăm că: 1.000 lei 105. Indiferent de metoda de contabilizare.000 lei (soldul contului 2133 “Mijloace de transport”) iar în cel de-al doilea caz.000 lei b. Valori contabile brute 100. anuală după reevaluare va fi aceeaşi (150.000 lei % = 105 35. în primul caz valoarea brută fiind de 150.000 lei 105. Valorile contabile brute ( de intrare.

000 – 75.000 lei 30.000 lei . respective 30. constând într-o diminuare a rezervei din reevaluare. Situaţia reevaluării prin metoda modificării costurlui istoric şi a amortizării cumulate. Valori contabile brute 150.000 lei 30.000 – 30.000 lei c.000).000 lei (indiferent de metoda de contabilizare folosită anterior deoarece 105. Amortizări cumulare 75. se va prezenta astfel (având în vedere raportul de 0. întrucât valoare netă reevaluată este de 30.4 dintre valoarea contabilă netă nouă şi veche. Inregistrarea diferenţei din reevaluare.000 : 75000): Inainte de reevaluare După reevaluare a. 75.Exemplu  Inregistrări contabile în exerciţiul financiar N-1 1.000). diferenţa din reevaluare este o “descreştere” de 45. iar valoarea contabilă netă la data reevauării este de 75. Valori contabile nete (a-b.000 = 30.000 lei.000 (75.000 lei 60. Deci.000 lei b. Inregistrarea amortizării aferente exerciţiului financiar N-1: 6811 = 2813 30000 2.

000 2813 45.000 lei (45.000  Pentru următoarele exerciţii financiare. se va utilize cu prioritate această rezervă iar diferenţa neacoperită. va afecta rezultatul exerciţiului curent: Inregistrarea contabilă ar fi: % = 2133 90. de 10.000).000 -35.000 658 10. .000 105 35. până la expirarea duratei normale de funcţionare.Exemplu Intrucât această “descreştere” are correspondent din reevaluari anterioare. amortizarea anuală se va recalcula în funcţie de noua valoare (noile valori) stabilite în urma reevaluării.

în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată în proporţie de cel puţin 5%. până când rezerva legală va atinge o cincime din capitalul social. Utilizarea acestor categorii de rezerve se face tot în conformitate cu actele constitutive sau a hotărârilor adunărilor generale ale asociaţiilor/acţionarilor dacă actele constitutive ale societăţii prevăd acest drept. Contabilitatea capitalurilor proprii . pe seama profitului net. 1063 “Rezerve statutare sau contractuale” se constituie din profitul net al tuturor formelor juridice ale societăţii comerciale. în conformitate cu prevederile din actele constitutive. 1065 “Rezerve reprezantând surplusul realizat din reverve din reevaluare”.1. Rezerva legală nu poate fi utilizată pentru majorarea capitalului social şi nici pentru acoperirea pierderilor. în cazul în care se optează pentru evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă. pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte scopuri. pot fi constituite facultativ. . 1064 “Rezerve de valoare justă” fac obiectul. din profitul brut al societăţilor comerciale pe acţiuni.rezervele de capital  106 ”Rezerve” 1061 “Rezerve legale” se constituie anual potrivit legii comerciale(Legea nr 31/1990 privind societăţile comerciale. reprezentând câştigul realizat din rezerva de reevaluare 1068 “Alte rezerve” neprevăzute de lege sau din actele constitutive.3. doar a contabilităţii consolidate.

Exemplu  O societate comercială. în exerciţiul financiar N+1.000 .000lei Adunarea Generală a Acţionarilor întrunită în şedinţă ordinară la 15.N+1 hotărăşte acoperirea pierderilor reportate din exerciţiile financiare precedente. prezintă la 31.000 121 10.sold creditor provenit din exerciţiile financiare precedente 25.000lei 121”Profit şi pierdere” sold debitor 10.III.12. următoarea situaţie în conturile: 1068 “Alte rezerve”. precum şi a pierderii din exerciţiul financiar încheiat din alte reserve. Inregistrarea acoperirii pierderilor reportate şi a celor din exerciţiul financiar expirabil se face. prin formula contabilă: 1068 = % 15.000 117 5.000 lei 1171”Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” sold debitor 5.N.

Rl exerciţiul precedent 25.000 lei (100.C din exerciţiul financiar precedent: 25.Exemplu Situaţia conturilor la 31.000 101“Capital social” – Sf.C înainte de înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 100.000 < 500.000 Să se calculeze şi înregistreze constituirea rezervei legale.000 x 20% = 100.N este următoarea: 1061“Rezerve legale” – Sf.000 .000 în exerciţiul financiar N se constituie Rl 5.C 500.12.000x 5% = 5.000) 129 “Repartizarea profitului”=1061 “Rezerve legale” Exemplul: rezerve legale 5.000 121“Profit şi pierdere” – Sf.

1063 “Rezerve statutare sau = 1171 “Rezultatul reportat contractuale” reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperite” Sold: creditor. conform statutului. cum ar fi acoperirea pierderilor reportate din exerciţiile financiare preced. rezervele statutare existente la un moment dat .Exemplu 1063 “Rezerve statutare sau contractuale” Se creditează: cu repartizările din profitul anual net reportat : 1171 “Rezultatul reportat = 1063 “Rezerve statutare sau reprezentând profitul contractuale” nerepartizat sau pierderea neacoperite” Se debitează: cu utilizările rezervelor.

Exemplu

Rezervele reprezentând câştigul realizat din reevaluarea imobilizărilor
corporale la data derecunoaşterii (scoaterii din evidenţă) acestora sau
pe măsura folosirii lor de către entitate.
 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare
Se creditează:
» cu câştigul din reevaluare efectiv realizat:
105 “Rezerve din reevaluare ” = 1065 “Rezerve reprezentând
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare “
Se debitează:
» cu câştigul din reevaluare încorporat în capitalul social:
1065 “Rezerve reprezentând surplusul = 1012 “Capital social subscris
realizat din rezerve din reevaluare “
varsat”

Exemplu

Se creditează: cu repartizările din profitul anual net pentru constituirea de alte rezerve
decât cele legale şi statutare potrivit Hotărârii AGA:
129 “Repartizarea profitului”

= 1068 “Alte rezerve”

x

Se debitează: cu acoperirea pierderilor reportate din exerciţiile financiare precedente
sau din exerciţiul financiar expirabil, potrivit Hotărârii AGA:
1068 “Alte rezerve”

=

%
117 “Rezultatul reportat”
121 “Profit şi pierdere”

x
x
x

Sold: creditor, alte rezerve decât cele legale şi statutare,existent la un moment dat.

3.2. Contabilitatea rezultatului financiar
- rezultatul financiar reportat -

 1171”Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită”
Profitul nerepartizat sau propus a fi repartizat ca dividende (pentru a nu fi
reportat în bilanţ ca datorie):
121”Profit sau pierderi” = 1171 ”Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperită”

Pierderea neacoperită
1171 ”Rezultatul reportat reprezentând = 121 “Profit sau pierdere”
profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită”

rezultatul financiar curent - 121 “Profit şi pierdere” Se creditează: cu preluarea soldurilor conturilor de venituri. asigurându-se prin aceasta închiderea tuturor conturilor de venituri utilizate în cursul ex.: 7xxx “Conturi de venituri” = 121 “Profit şi pierdere” x Se debitează: cu preluarea soldurilor conturilor de cheltuieli.2. asigurându-se prin aceasta închiderea tuturor conturilor de cheltuieli utilizate în cursul ex: 121 “Profit şi pierdere” = 6xxx “Conturi de cheltuieli” x Soldul contului poate fi: creditor: reflectă profitul net al exerciţiului.3. . debitor: reflectă pierderea netă a exerciţiului. Contabilitatea rezultatului financiar .

1171 “Rezultatul reportat = 121 “Profit şi pierdere” x reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” -acoperirea pierderii din rezerve şi/sau din capitalul social.Exemplu În În exerciţiul exerciţiul financiar financiar N+1 N+1 contul contul 121 121 se se închide închide astfel: astfel: 1. dacă rezultatul exerciţiului N este profit.reportarea pierderii pentru exerciţiul financiar următoar. 121 “Profit şi pierdere” = 1171“Rezultatul reportat x reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” 2. daca rezultatul exerciţiului N este pierdere. % = 121 “Profit şi pierdere” 106x “Rezerve” x 1012 “Capital subscris vărsat” x x . AGA poate hotărî: .

repartizarea profitului Se debitează cu profitul repartizat: 129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve” x 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” se înregistreaza toate repartizările propuse. După aprobarea Situaţiilor Financiare anuale. 1171 “Rezultatul reportat” = reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea % 457 “Dividende de plată” x 446 “Alte impozite. altele decât cele pentru constituirea rezervelor legale.3.2. vărsămintelor obligatorii la bugetul de stat. taxe şi neacoperită” vărsăminte asimilate” x x . Contabilitatea rezultatului financiar . precum a se evita înregistrarea repartizărilor de profituri în datorii. profitul reportat se repartizează pe destinaţii: plăţii dividendelor.

Contabilitatea rezultatului financiar .repartizarea profitului - Se creditează cu: profitul repartizat ca rezervă legală. în perioada dintre “momentul” închiderii exerciţiului financiar expirabil N şi aprobarea repartizării definitive a profitului în exerciţiul financiar N+1. profitul net realizat în exerciţiul financiar N repartizat la rezerve legale.2.3. . după aprobarea repartizării acestuia de către AGA (la SC) şi a Consiliului de administraţie (la RA): 121 “Profit şi pierdere” = 129 “Repartizarea profitului” x Sold: debitor şi reflectă.

. (majorare.  pensii şi obligaţii similare. anulare)  se constituie pentru elemente cum sunt:  litigii.  impozite. alte datorii incerte.  cheltuielile de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. ajustează pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. despăgubiri.4. amenzi şi penalităţi.  trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi chel. Provizioane  sunt datorii probabile cu scadenta incerta.  alte provizioane.3.  la data bilanţului se revizuiesc. estimate. daune. diminuare.

Alte provizioane  FC pasiv  C la constituire. majorare  D la diminuare. Provizioane pentru restructurare  1515. Provizioane  151 Provizioane  1511. Provizioane pentru garantii acordate clientilor  1514.3. anulare (cheltuieli = provizion) (provizion = venit) . Provizioane pentru litigii  1512. Provizioane pentru impozite  1518.4. Provizioane pentru pensii si obligatii similare  1516.

Provizioane Provizioane Provizioane pentru pentru litigii litigii  se constituie la sfârşitul exerciţiului pentru litigiile aflate în curs.3.  se constituie la nivelul sumei aflate in litigiu  trebuie constituite pentru reflectarea corecta a profitului net. când există riscul pierderii litigiului. Provizioane pentru garanţii  În limita cheltuielilor prevăzute pentru efectuarea reparaţiilor în perioada de garanţie  Venituri din vânzări bunuri cu garanţie X cota medie a cheltuielilor cu reparaţiile din exerciţiile precedente  Se anulează la expirarea perioadei de garanţie .4.

sunt sunt de de 5. lei.  Constituire provizion 6812 = 1511  Achitare penalităţi 6581 = 5121  Anulare provizion 1511 = 7812 5.000 .000 4.000 5. datoriei.000 lei.000 5.000 4.000 lei. N+1. ce ce vor vor fifi plătite plătite in in exerciţiul exerciţiul N+1. lei. In In exerciţiul exerciţiul N+1 N+1 penalităţile penalităţile ce ce trebuie trebuie achitate achitate si si se se achită achită sunt sunt în în sumă sumă de de 4.Exemplu Penalităţile Penalităţile probabile probabile din din neachitarea neachitarea la la termen termen aa unei unei datoriei.

200 .200  Anulare provizion la expirarea perioadei de garanţie 1512 = 7812 1.200 40.  Cota medie a cheltuielilor cu remedierea produselor în perioada de garanţie realizate în exerciţiul pecedent este de 3%  Constituire provizion 6812 = 1512 1.000 x 3% = 1.000 lei şi TVA pentru care acordă clienţilor garanţie 1 an.Exemplu  O SC livrează produse finite în valoare de 40.

5 lei.3.valoare mobiliară negociabilă ce oferă deţinătorului calitatea de creditor.  Valoare nominală minim 2.dreptul de a încasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.  Obligaţiuni  ordinare.5. cu dobandă fixă sau periodică  cu primă de rambursare PR=VN – PE  cu loterie . Contabilitatea capitalurilor împrumutate  SA – împrumut prin emisiune de obligaţiuni maxim ¾ din CS  Obligaţiunea. sau la purtător  emise în forma materială sau dematerializată  Deţinatorul .  nominative.

Contabilitatea capitalurilor împrumutate  161 Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)  1614 Împrumuturi externe din emis. de obligaţiuni garantate de stat  1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni  1681 Dobânzi aferente Împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni (P)  169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)  D: prima de rambursare aferentă împrumuturilor contractate  C: prime de rambursare amortizate  SD: prime de rambursare neamortizate  Alte conturi:  505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate.  6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea PR a obligatiunilor . de obligaţiuni garantate de bănci  1616 Împrumuturi interne din emis.5.3. de obligaţiuni garantate de stat  1615 Împrumuturi externe din emis.

000 x 25% 666 = 1681 2.500  Achitarea dobânzii prin bancă 1681=5121 5.000  anularea obligaţiunii răscumpărate 161 = 505 10.000  Răscumpărarea în numerar a obligaţiunii 505 = 5311 10.000 obligaţiuni ce se vând la VN de 10 lei/buc.000 .000  Încasare în numerar la VN 5311 = 461 10.Exemplu Se emit 1.500  Cheltuieli cu dobânda an II 10.  Emisiune obligaţiuni 461 = 161 10. dobândă an 25%. După 2 ani obligaţiunile se răscumpără şi anulează.000 x 25% 666 = 1681 2.000  Cheltuieli cu dobânda an I 10.

500 461 3. La scadenţă se rambursează împrumutul şi se amortizează prima de emisiune.000 169 500  Încasare în numerar la VN 5311 = 461 3.5 lei/buc ce se vând cu PV 3 lei cu încasare prin bancă.Exemplu Se emit 1.500 3.000  Răscumpărarea în numerar a obligaţiunilor 505 = 5311  Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 Amortizare prime de rambursare 6868= 169 3.  Emisiune obligaţiuni % = 161 3.000 obligaţiuni VN de 3.500 500 .

000 30.000  Încasare în numerar la VN 5311 = 461 30.000 30.000 obligaţiuni ce se vând la VN de 15 lei/buc.000 . După 2 ani obligaţiunile se răscumpără la VN şi anulează.000  Câstig acordat prin tragere la sorţi 668 = 5311  Răscumpărarea în numerar a obligaţiunilor 505 = 5311  Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 5.Exemplu Se emit 2.000 lei.  Emisiune obligaţiuni 461 = 161 30. cu câştig în numerar prin loterie 5.

5. Contabilitatea capitalurilor împrumutate Creditele bancare sunt sume imprumutate de la banci ce trebuie rambursate intr-un anumit termen (scadenta) si pentru care se achita o dobanda.3. Credite pe termen peste 1 an  credite in moneda  in lei  In valuta (diferente de curs valutar 665.765) .

Contabilitatea capitalurilor împrumutate  162 Credite bancare pe termen lung  1621 Credite bancare pe termen lung  1622 Credite bancare pe termen lung neramb.5. lung .3. la scadenţă  1623 Credite externe guvernamentale  1624 Credite bancare externe garantate de stat  1625 Credite bancare externe garantate de bănci  1626 Credite de la trezoreria statului  1627 Credite bancare interne garantate de stat  1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe t.

 Încasare credit  Dobânda luna 1 24.5 1682=5121 1621=5121 587.000 666 =1682 600 1682=5121 1621=5121 666= 1682 600 500 587.500 x 30%:12  Achitare dobânda  Rambursare rata 2 5121=1621 24.Exemplu Se Se contractează contractează credit credit bancar bancar pe pe 44 ani.000 24.000 lei lei care care se se rambursează rambursează în în tranşe tranşe lunare lunare egale.5 500 . ani. 24.000:48 luni  Dobânda luna 2 23. lunar. Dobânda Dobânda anuală anuală 30% 30% se se calculează calculează şi şi achita achita lunar. egale.000 x 30%:12  Achitare dobânda  Rambursare rata 1 24.

5.  SC ce a cumparat titlurile poate acorda imprumuturi emitentei titlurilor.fin. Imob.3.  Societatile pot face parte sau nu din acelasi grup de societati. .  DETINATOR TP acorda imprumut EMITENT TP Creante imobilizate Datorii priv. Contabilitatea capitalurilor împrumutate  Actiunile unei SC pot fi cumparate de alta SC sub forma titlurilor imobilizate.

5. afiliate  1662 Datorii faţă de soc. afiliate  1686 Dobânzi la datorii faţă de soc. part.  167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate  1687 Dobânzi la alte împrumuturi şi datorii asimilate . Contabilitatea capitalurilor împrumutate  166 Datorii privind imobilizările financiare  1661 Datorii faţă de soc.3. cu int. cu interese de partic.  168 Dobanzi  1685 Dobânzi la datorii faţă de soc.

pe care îl restituie după 18 luni.500 Achitare dobândă 1685= 5121 1.500 lei.500 Rambursare împrumut 1661=5121 8.000 lei.     Primire împrumut 5121=1661 8.000 .Exemplu  O filială primeşte de la societatea mamă împrumut 8. când achită şi dobânda de 1.000 Dobânda datorată de filială 666 = 1685 1.