You are on page 1of 11

EVOLUTIA LITERATURII

LATINE

Proiect realizat de:
-Flocea Oana

-Luchian Ana-Maria
-Drajmici Adelina

-Iasinovshi Mădălina

sub raport cultural. pe invingatorul ei. Naevius este si creatorul dramaturgiei romane.n. . precum si o adaptare aOdiseei.literaturii grecesti. Livius Andronicus (cca 280 . Toate operele lui Vergiliu au titluri grecesti. -Primul scriitor latin demn de a fi considerat poet a fost Naevius (cca 260 .un grec din Taranto. Si literatura latina isi datoreaza inceputurile .n. Capodopera lui Ovidiu.). foloseste aproape exclusiv teme literare grecesti. multe comedii cu caracter plebeian.cca 200 i. Metamorfozele. A scris tragedii cu subiecte luate din legendele grecesti. dar si evenimente contemporane). inspirate din vechi farse populare italice. De asemenea. prelucrate dupa modele grecesti. Creator al operei nationale Razboiul punic (in care se nareaza fapte legendare. Iar in epoca de aur a literaturii latine Horatiu va recunoaste ca Grecia invinsa l-a cucerit. in care Ulise  este un erou originar din Italia.a scris tragedii si comedii.si in mare masura evolutia sa ulterioara .) . sclav eliberat.e.e.cca 205 i. dar si (cel putin doua) din viata romana.          Primul scriitor de limba latina .

Capodopera sa. Cele 30 de .e.). precum si a unor comedii. .carti” de satire ale sale creeaza adevarate tipuri atacand cu vehementa persoane si moravuri contemporane.. .e.pana la aparitia lui Vergiliu .n.n.Parintele satirei latine este Lucilius (cca 180 103 i. autor a mai multor poeme pe teme diverse.  Dar adevaratul parinte al literaturii latine este cosiderat Ennius (239 . sau a unor tragedii de factura euripideana.). Ennius a introdus la Roma hexametrul homeric si a fost mult admirat de marii poeti ai secolelor urmatoare. epopeea Anale (o opera de aproximativ 30 000 de versuri) l-a consacrat .drept poetul national roman.169 i.

 Cel mai mare autor de comedii (peste 100. Ostasul fanfaron) care vor fi admirate de Shakespeare si de Moliere. tipurile si procedeele dramatice din noua comedie greaca . exceland in zugravirea cu intelegere si simpatie a lumii de jos. Amphytrio.). din care s-au pastrat. reconstituind un tablou amplu. si care vor fi des imitate in epoca moderna. complete. veridic al societatii romane. Influenta puternica a literaturii grecesti este prezenta si in teatrul latin. satirizand cu verva vicii si moravuri. Plaut a stiut insa sa le localizeze in ambianta romana. 19) este Plaut (254 . si inscriind in istoria teatrului universal capodopere (Oala cu bani.e. pitoresc.184 i.  .n. Luandu-si subiectele.

Incat. etc. mult pretuite de Boccaccio si de Montaigne. Andria.159 i.n. dar modelul sau preferat este Menandru. cu o pasiune pentru nuante si o inclinatie spre sentimentalism. S-au pastrat sase (Hecyra. Sclavul eliberat. Pretuirea de care s-a bucurat in epoca moderna Terentiu se explica prin caracterul sau de modernitate. Eunuchus. spre deosebire de cele ale lui Plaut..e. imitate de Moliere (in Vicleniile lui Scarpin. prefera sa prezinte probleme morale. . Si el se inspira din comedia noua attica.) si-a scris comediile intr-un mediu si pentru un public rafinat. comediile lui Terentiu au o constructie logica armonioasa. sau in Scoala barbatilor) si traduse in versuri de Vittorio Alfieri. introduce prologuri polemice care dau pretioase indicatii asupra teatrului timpului.). si realizeaza analize psihologice de o reala finete. Terentius Afer (cca 190 . cartaginezul P.

. Prima jumatate a secolului 1 i. istorie literara morala. agricultura. s.este totodata si perioada ilustrata de grandiosul poem al lui Lucretiu Despre natura lucrurilor. . Terentius Varro (116 . si eruditului poligraf. precum si a 150 de “carti” de satire. lingvistica.27 i.n.n.a. .e. este perioada dominata de personalitatea lui Cicero. opera de o inalta valoare literara prin pasiunea argumentatiei si bogatia imaginatiei.e. prin plasticitatea imaginilor si evelatia tonului. autorul unei impresionante enciclopedii si a peste 70 de opere de istorie. prodigiosul enciclopedist M. prin acccentele de calda sensibilitate umana.). reprezentantul ilustru al poeziei latine. retorica.

Spre deosebire de “poetii noi”. ai epocii anterioare. poetii de acum vor sa reproduca schemele si formele literare ale Greciei clasice. sa participe activ la programul politic al Principatului. in special. fascinate de moda elenistica. ii sustinea si ii stimula in acest sens.   In epoca lui Augustus literatii tin sa colaboreze. cu ajutorul carora sa creeze o mare traditie poetica latina. Cercul lui Mecena. sa sustina programatic si propagandistic reformele lui Augustus. .

Eneida impune si prin caracterizarea ideala a institutiilor. prin inspiratia sa delicata. simpatie si compasiune umana. prin tonul dominant de usoara. . legendarul parinte al neamului roman. prin calda intelegere. Eroul troian Eneas. credintelor si moravurilor romane. dar adevaratul sau model a fost Homer: prima jumatate aminteste Odiseea. Cu acelasi scop de a exalta virtutile romane si de a slavi persoana si epoca lui Augustus a scris Vergiliu si grandioasa epopee a latinitatii Eneida. devine un prototip al virtutilor romane. diafana tristete. Indemnul i-a venit de la Naevius si Ennius. aluzii si chiar imitatii). legendelor si traditiilor. Iliada (prin episoade. prin subtila perceptie senzoriala a peisajului. Dar Vergiliu este un geniu mai degraba liric prin intensitatea sentimentala a personajelor. iar a doua. prin nota melancolica din pasajele vorbind despre dragoste. Un fond liric exprimat in versuri de o perfecta armonie muzicala.

Rigidul sau spirit traditionalist transforma istoria Romei (de la originile legendare pana in jurul anului 10 i. din care ni s-au pastrat 55) Titus Livius adopta forma analelor.) intr-o permanenta exaltare a “vitutii” romane. Istoricul Romei prin excelenta a fost Titus Livius (59-17 i.e. stimat si iubit de Augustus. portretele fizice si morale schitate. in beneficial celui de mare prozator latin. elocventa magnifica a discursurilor. spre marea lui glorie si spre fericirea (!) popoarelor pe care le-a cucerit.n. . forta descrierii unor momente dramatice. Dar digresiunile.n. care il puteau servi in intentia sa de scrie o entuziasta epopee a poporului roman. caldura sentimentului patriotic. veridice sau legendare. pretuit in mod deosebit de Seneca pentru lucrarile sale. infatisat ca poporul ales de zei pentru a crea o opera providentiala. In monumentala sa opera De la intemeierea Romei(in 142 de “carti”). folosind (fara prea mult discernamant critic) toate sursele. i-au asigurat prestigiul de istoric “official” al Romei.e. perstigiu azi mult diminuat.).

luxul si superstitia.Genul satirei atinge in antichitate culmea cu Decimus Iunius Iuvenalis (cca 55 . nici un simt al umorului. dar si indignarea lui este temperata de aplicatia spre intelegerea slabiciunii oamenilor. Dar nervul sau satiric n-are vigoare.  Speciei satirice de scurta dimensiune. vulgaritatea unor aristocrati. Iuvenal este un provincial nostalgic.cca 130 e.). parazitismul.  . Sunt fixate aici o mare varietate de tipuri . epigramei i s-a dedicat in exclusiv cel mai mare epigramist al antichitatii Marcus Valerius Martialis (40 .n.n.precum si notatii in versuri de o factura eleganta. intr-o lunga serie (cuprinzand 15 carti) de instantanee din viata frivola si corupta a Romei.). Cele 16 satire ale lui ataca ipocrizia. Martialis manevreaza cu multa usurinta gluma ironica si umorul sarcastic.102 e. situatia trista a oamenilor de litere. indignat de ceea ce vede la Roma.

Prudentiu.n. 2 si continuand pana la inceputul sec.Tertulian.a. in limba latina (dar total in afara spiritului literaturii latine) se creeaza . Ieronim. Acestia sunt primii mari teologi crestini . Lactantiu.o literatura de exegeza religioasa datorita unor eruditi crestini. . etc.in opera carora se regasesc si unii germeni ai literaturii Evului Mediu. .   In sfarsit.). 8 e.de la sfarsitul sec. Iliria. Spania. Augustin. nordul Africii. Gallia. . originari din diferite puncte ale imperiului (din Italia. Ambrozie. s.