GRECIA

Sta iuni agitate, peisaje stâncoase, plaje ascunse, ora e antice Cine viziteaz o dat Grecia, va r mâne impresionat toat viata. Exist atâta varietate aici, în care fiecare insul ofer un amestec de minun ii pe care nu se poate s le ratezi. Îns frumuse ile Greciei nu se datoreaz numai insulelor sale. Toat tara este un întins si prietenos litoral. De-a lungul fâsiilor de p mânt crestate, dintre Marea Egee si Marea Ionic , cele mai vechi civiliza ii, timpuri legendare si obiceiuri puternic înr d cinate în trecut, se întâlnesc si convie uiesc cu tân rul mileniu. Trecutul si prezentul alterneaz , la fel ca si schimb rile de peisaj, de la cel marin la cel muntos, oferind vizitatorilor experien e memorabile.

Manastirile meteore

MAREA METEORA
‡ Pe platoul celei mai inalte dintre stincile Meteore, cu altitudinea de 613m, se afla m n stirea cea mai reprezentativa din tot ansamblul, cunoscuta sub numele de Marea Meteora, cu hramul Schimbarea la Fata. Fondatorul acestei manastiri a fost Sfintul Atanasie Meteoritul, venit aici din Muntele Athos. El a intemeiat pe aceasta stanca o mica sih strie pe care o transforma in 1344 intr-o lavra, vestita pana in zilele noastre. Tot el a început construc ia Bisericii Schimbarea la Fata, terminata ulterior de Ioasaf si Simeon. Aceasta biserica este cea mai veche si impun toare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioara, de mare calitate artistica, apar ine scolii cretane, ajunsa la culme in secolul al XVI-lea. In secolele XVI-XVIII Manastirea num ra pana la 300 de monahi si eremi i, fiind o chinovie model. Si in prezent atat biserica mare, paraclisele cit si întreaga incinta sunt frumos restaurate si bine intretinute.

METEORA-Sf.Nicolae
Pe cre tetul ros de intemperii al unei stanci uria e, sta agatata cea mai mica m n stire de pe Muntele Meteora, numita Sfantul Nicolae Anapafsas, adic Sfantul Nicolae Odihnitorul. Prima a ezare monahala dateaz aici din secolul al XIV-lea. Adev ratul fondator a fost insa Sfantul Dionisie cel Milostiv, la începutul secolului XVI. Fresca, de mare calitate iconografica, este lucrata in prima jum tate a secolului al XVI-lea de monahul Teofan Cretanul, un exponent de seama al Scolii Cretane de pictura. In prezent, mica m n stire mai are doar cativa monahi.

METEORA-Sf.Stefan
‡ Manastirea Sfintul Stefan este cea mai veche asezare monahala de pe Muntele Meteora, fiind fondata in anul 1192 de catre sihastrul Ieremia. In anul 1333, Andronic al III-lea Paleologul a renovat-o, luind-o sub protectia sa. Biserica veche cu hramul Sfintul Arhidiacon Stefan a fost construita in anul 1350, dar ulterior devenind neincapatoare, s-a mai construit o biserica mare (1798) cu hramul Sfintul Haralambie. Din anul 1961 manastirea a fost transformata in chinovie de calugarite. Muzeul manastirii adaposteste numeroase si pretioase obiecte de cult. Aici poate fi vazut un codex bizantin din anul 1404, donat de Filotei si Antonie Cantacuzino.

METEORA-Sf.Treime
‡ Deasupra unei mari stanci singuratice Sf. Treime foarte abrupte, se înalta M n stirea Sfinta Treime. A fost fondata in anul 1438 de sihastrul Dometie. Biserica a fost zidita in anul 1476, iar fresca interioara dateaz din anul 1741. Accesul la aceasta m n stire (precum si la altele) se f cea pe scara de funie sau cu plasa trasa cu un sistem de roata cu tambur si scripete.

‡

Meteora -manastirea Rusanu
‡ Manastirea Rusanu, dupa numele fondatorului ei, se inalta pe o stinca ingusta, aflata in vecinatatea uneia dintre cele mai falnice meteore (vezi si prima imagine din pagina). Este inconjurata de abis de jur-imprejur. Un culoar de beton si un pod suspendat te duc pe crestetul stincii complet izolate, unde se afla manastirea. Prima asezare monahala dateaza din secolul al XV-lea, cind citiva sihastrii se nevoiau aici, primind hrana de jos cu funia. In anul 1545 doi calugari macedoneni, fratii Maxim si Ioasaf, au transformat mica sihastrie in manastire, zidind din piatra actuala biserica, cu hramul Schimbarea la Fata. Fresca a fost lucrata in anul 1561. Majoritatea manuscriselor si documentelor acestei manastiri sint pastrate la Biblioteca Nationala din Atena.

Muntele Athos

Careia capitala Athos
Asezare geografica: Muntele Athos este o mica peninsula de 340 km patrati in nordul Marii Egee si apartine teritorial de Grecia de Nord cu capitala la Salonic. De-a lungul ei, peninsula este strabatuta de o culme muntoasa ce se termina cu impunatorul varf al Athosului, înalt de 2030 metri. Capitala Athosului este Careia, iar portul de acces, Dafne. Istoric: Inceputurile vietii monahale in Athos se crede ca sint din timpul Sf. Imparat Constantin cel Mare (330-337) si al imparatului Teodosie cel Mic (408-450). Timp de cinci secole monahismul atonit s-a dezvoltat in mici sihastrii, primele asezari monahale fiind considerate Vatopedu si Xeropotamu. Viata de obste a fost introdusa de Cuviosul Atanasie Atonitul, care a intemeiat in 963 Manastirea Lavra. Tot in aceasta perioada, Cuviosul Pavel Atonitul a intemeiat Manastirea Sf. Pavel. Celelalte manastiri au fost intemeiate dupa modelul Lavrei pina prin sec. XIV. Perioada de inflorire a monahismului de aici a fost intre anii 963 si 1453, cind Athosul se afla sub directa supraveghere si intretinere a imparatilor bizantini. Dupa caderea Consantinopolului, Muntele Athos a stat cinci sute de ani sub stapinire otomana. In aceasta perioada, grija intretinerii Athosului a trecut aproape in intregime pe seama celor doua tari romane - Moldova si Tara Romaneasca. Domnii romani trimiteau sub forma de danii anuale in bani (mertic), sumele necesare platii birului catre turci (pentru a-si asigura un oarecare statut de libertate), deasemeni pentru intretinere si reparatii. Se pastreaza pina azi numeroase documente romanesti de danie in tezaurul fiecarei manastiri atonite. Dupa secularizarea averilor manastiresti (1863) ajutoarele romanesti inceteaza. In 1912 Athosul intra sub tutela si administratia Greciei, iar in 1926 este declarat republica monahala ortodoxa autonoma in cadrul Greciei. Jurisdictional si spiritual a depins si depinde de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, care aproba orice numiri si schimbari de stareti si supravegheaza viata duhovniceasca.

Athos- Marea Lavra
‡ Marea Lavra este cea dintii manastire cu viata de obste din Sfintul Munte. A fost zidita de Sfintul Atanasie Atonitul in anul 963, cu ajutorul imparatilor bizantini Nichifor Focas (963-969) si Ioan Tsimiskes (969-976). Este considerata cea dintii manastire atonita intre cele 20, bucurindu-se in toate de cinste si intiietate. Este manastirea tutelara peste tot Muntele si are jurisdictie asupra tuturor schiturilor si sihastriilor din jurul virfului Athos, inclusiv asupra schitului romanesc Prodromul. Hramul initial al manastirii fixat de ctitor a fost Buna Vestire. Actualmente hramul este Sf. Atanasie Atonitul, care se sarbatoreste la 5 iulie.

Marea Lavra este cea dintii manastire cu viata de obste din Sfintul Munte. A fost zidita de Sfintul Atanasie Atonitul in anul 963, cu ajutorul imparatilor bizantini Nichifor Focas (963-969) si Ioan Tsimiskes (969-976). Este considerata cea dintii manastire atonita intre cele 20, bucurindu-se in toate de cinste si intiietate. Este manastirea tutelara peste tot Muntele si are jurisdictie asupra tuturor schiturilor si sihastriilor din jurul virfului Athos, inclusiv asupra schitului romanesc Prodromul. Hramul initial al manastirii fixat de ctitor a fost Buna Vestire. Actualmente hramul este Sf. Atanasie Atonitul, care se sarbatoreste la 5 iulie.

Muntele Athos (în greaca modern v - Sfântul Munte) este un munte (2.033 m) i o peninsul (cu lungimea de 60 km i o l ime ce variaz între 8 i 12 km, aria total fiind de 360 km p tra i) în nordul Greciei, în regiunea greceasc Macedonia Central , unde î i au locul 20 de m n stiri, 12 schituri i o mul ime de chilii c lug re ti ortodoxe, în care tr iesc mai mult de 1500 de monahi ortodoc i. Regiunea este autonom din punct de vedere administrativ, alc tuind un stat monastic cu ). capitala la Karyes (

Muntele Athos ² Stat monastic autonom ² ar Re edin Suprafa - Total Popula ie (2001[1]) - Total 1,961 locuitori 336 km² Grecia Karyes

Harta m n stirilor de pe muntele Athos

Harta Manastilor de pe Muntele Athos
Lista celor dou zeci de m n stiri în ordinea ierarhic stabilit : M n stirea Marea Lavr (greac : ) M n stirea Vatopedu (greac : ) M n stirea Iviru (greac : ) M n stirea Hilandaru (greac : , sârbe te: ) M n stirea Dionisiu (greac : ) M n stirea Cutlumu (greac : ) M n stirea Pantocrator (greac : ) M n stirea Xiropotamu (greac : ) M n stirea Zografu (greac : ) M n stirea Dochiaru (greac : ) M n stirea Caracalu (greac : ) M n stirea Filoteu (greac : ) M n stirea Simonos Petras (greac : ) M n stirea Sfântul Pavel (greac : ) M n stirea Stavronichita (greac : ) M n stirea Xenofont (greac : ) M n stirea Grigoriu (greac : ) M n stirea Esfigmenu (greac : ) M n stirea Sfântul Pantelimon (greac : ) M n stirea Constamonitu (greac : )

Istorie
Imperiul Bizantin s-a pr bu it în secolul XV, astfel c noul Imperiul Otoman, de religie islamic , a preluat treptat i controlul teritoriilor balcanice. Au devastat multe m n stiri cre tine, îns unele mai izolate au r mas pu in afectate sau intacte. Popula ia de c lug ri s-a redus pentru c bun starea lor a fost serios afectat timp de 5 secole prin faptul c satele "închinate" (prin impozite) acestor m n stiri aproape toate române ti le-au fost luate. În Evul Mediu pu ine m n stiri i schituri au supravie uit, indeosebi datorit ajutorului material sistematic (bani i produse) venite din Valahia i Moldova (ast zi România). Acest ajutor se datora leg turilor de sânge cu satele aproape toate române ti din jurul Muntelui Atos. Treptat, în secolul XIX prin dona iile noilor veni i din rile ortodoxiei estice (slave), precum: Rusia, Bulgaria i Serbia, ansamblul de m nastiri s-a difersificat ca origine etnic , fiecare ar exercitându- i influen a asupra m n stirilor subven ionate: era epoca statelor na ionale în plin expansiune. În 1912, în timpul Primului R zboi Balcanic, otomanii au fost for a i s plece i Rusia, în interesul pan-slavismului politic, justificat prin "misiunea de continuatoare a cre tinismului din Bizan " a revendicat controlul peninsulei. Dup conflictul asupra suveranit ii regiunii dintre noul stat grecesc în formare, pe de o parte, i Rusia pan-slavist , pe de alta parte, dup Primul R zboi Mondial peninsula a primit dela Marile Puteri statut de autonomie în cadrul Greciei.

Influente
Schitul Prodromu

România Schitul românesc Sfântul Ioan Botez torul (în grece te Prodromu) apar ine Sfintei M n stiri a Marii Lavre. Este situat între Kavsokalyvia i Marea Lavr , pe un deal stâncos, la mic altitudine. În 1857 a fost cump rat de c tre 2 c lug ri români, cu numele monahal Nectarie i Nifon, dup care a fost amenajat i recunoscut drept schit. Azi, este locuit de 25 de c lug ri de origine român i urmeaz principiul cenobitic al vie ii monastice ortodoxe. O alt a ezare monastic româneasc este Schitul Sfântul Dumitru Valahu (zis i Schitul Lacu) situat la 3-4 ore distan de mers pe jos de la M n stirea Sfântul Pavel, de care apar ine. Este construit la o altitudine de 280 m, între Marfonu i Antiathon. A fost fondat în secolul X de c lug ri din Moldova. Ast zi este format din 8 chilii i este locuit de 39 de c lug ri români. Proschinatarul Sfântul Munte al Atonului, scris de ieromonahul Serafim i tip rit la Bucure ti în 1856, în tipografia celui cunoscut ca Iosif Românul Iosif Romanov, prin bog ia de informa ii i gravuri, constituie o adev rat carte de referin privind istoricul sfintelor l ca uri, totodat i o dovad a enormei contribu ii române ti la realizarea centrului de spiritualitate ortodox de la Muntele Athos.

Bulgaria M n stirea Zografu este situat în partea de sud-vest a peninsulei. A fost construit în secolul X de c tre c lug rii Moise, Aron i Ioan din Ohrid. Este dedicat Sfântului George. În perioada bizantin târzie, m n stirea a fost distrus de trupele catalane i recontruit cu sprijinul dinastiei Paleologan, precum i cu sprijinul conduc torilor din Europa ortodox . Ocup locul 9 în ordinea ierarhic a celor 20 de m n stiri atonite. Este locuit de 15 c lug ri. To i c lug rii sunt bulgari, din 1845, i serviciul religios este efectuat în bulgar . Rusia M n stirea Sfântul Pantelimon este construit în partea de sud-vest a peninsulei. M n stirea rus a fost construit în actuala loca ie în 1765, în timp ce cl direa original dateaz din secolul XI. Construc ia actualei m n stirii a fost realizat în primele dou decade ale secolului XIX, cu ajutorul financiar al conduc torilui Moldo-Valahiei, (Skarlatos) Scarlat Calimacul. Paradoxal, m n stirea este ulterior locuita de c lug ri ru i, în num r de 1.000 la 1895 i 1.446 în 1903. Urmare a regimului bol evic ateu care a îngreunat cum a putut leg turile, ast zi numai 35 de c lug ri locuiesc în m n stire, îns num rul lor ar putea fi în cre tere. Serbia Hilandaru este situat în partea de nord-est a peninsulei. Numele s u deriv cel mai probabil de la fondatorul vechii a ez ri monastice din acest loc, care se numea Chelandaris (Calendarius). M n stirea a fost fondat la sfâr itul secolului XII de c tre conduc torul serb tefan Nemanya I i fiul s u Ratsko. În timpul secolului XIV, dezvoltarea m n stirii a atins apogeul, acumulând bog ii din dona ii voievodale i private. Este considerat a fi principalul centru spiritual la Athos al serbilor. De ine locul patru în ordinea ierarhic a m n stirilor i este locuit de 46 de c lug ri (1990). Limbi Limba vorbit în m n stirile grece ti este greaca, în Sfântul Pantelimon rusa (35 c lug ri), în Hilandaru serba sârba (46 c lug ri), în Zografu bulgara (15 c lug ri), iar în Lacu i Sf. Ioan Botez torul (zis i Prodromu) se vorbe te in mod firesc româna (64 c lug ri). Câteva comunit i sunt mai cosmopolite decât altele. Un aspect al înnoirii recente este faptul c , spre deosebire de c lug rii provenind din fostele state ortodoxe comuniste, grecii sunt mai activi, mai bine educa i i mai umba i prin lume decât în trecut. Dat fiind acest interes na ionalist grec i engleza este vorbit în prezent pe Munte.

Ctitorul ei fondator dintru inceput a fost Arcadie (ce era fiul imparatului Teodosie cel Mare) care a fost salvat in chip minunat de Maica Domnului cand a fost aruncat in mare de un val in vremea furtunii si apoi gasit intr-un tufis. De aici numele de Vatopedi:vatos-tufis, pedi-copil. Pe la 361-363 tot Sfântul Munte a fost pustiit de p gâni. În (379-395) a fost refacut de împ ratul Teodosie cel Mare, iar pe la anul 860 a fost iar pr dat de c tre Beduinii Siriaci. Ctitorie veche a lui Alexandru L pu neanu (domnul Moldovei), care în a doua domnie (1563-1568), d ruie te pe lâng o cup mare de argint i b tut cu solzi de aur, din care a b ut i doamna sa dintr¶însa, i merticul anual de 300 galbeni ro ii. În acea vreme se aflau ca la 300 c lug ri în m n stire. Este situat în partea de nord-est a peninsulei Athos. Sfânta Mân stire Vatopedu se situeaz pe locul doi în ierarhia mân stirilor. Este idioritmic i este locuit de 50 de c lug ri (1990). - În aceast m n stire se g sesc multe icoane f c toare de minuni; Odoare si sf. moaste. Brâul Maicii Domnului negru se p streaz într-o racl de argint. Dou cruci de la împ ratul Constantin f cute dupe modelul care i s-a aratat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se p streaz pe Sf. Mas . Capul Sf. Andreiu. Paharul (Jaspis) oferit de Manuel Comneanu-Paleologul apoi un deget al Sf Ioan Botez torul, mâna Sf. Grigore-Decapolitul d ruit de d-na Maria-lui Serban Cantacuzino si multe alte sf. moaste. Biblioteca din Vatopedi este cea mai bogat din Sf. Munte. Pe lâng c rti Teologice sunt si multe manuscrise de mare valoare istoric si arheologic . 634 manuscrise grecesti dintre care ca jum tate pe pergament, 150 cu cânt ri bisericesti si o serie de manuscrise Slavonesti. Are 10 paraclise in interior si 3 in exterior.