You are on page 1of 31

Distrugerea societății civile și represiunea politică

Subtitle

Anihilarea opozițieipolitice

▪ Preluarea puterii de către comuniști a fost înființată de o
ampla campanie de represiune, al carui scop era
eliminarea adversarilor politici si a structurilor democratiei
liberale.
▪ Forțele de ocupație sovietica au sprijinit acest demers
exportând tehnici staliniste:
•Organizarea de manifestații interzisă;
•Cluburile politice au fost desființate;
•A fost introdusă cenzura, minciuna, dezinformarea,
calomnia si utilizate sistematic in presa oficială;

▪ În spatele principiului înlăturării ▪ A urmat desfiintarea si interzicerea
din administrație a fasciștilor, partidelor istorice:
guvernul comunist a inițiat o •30 iulie 1947, PNT a fost scos in
campanie de epurare a afara legii;
adversarilor incomozi.
•11 noiembrie 1947, arestarea si
▪ Numeroase demonstrații au fost incarcerarea liderilor liberali, taranisti
regizate pentru: si social-democrati;
•A crea impresia unei stări de •Dezintagrarea treptata a PNL, care
spirit nefavorabile partidelor s-a autodizolvat in august 1947;
istorice
•1948-1952, toate celelalte
•A cere demisia unor formatiuni politice au fost desfiintate;
personalități publice (8 noiembrie •Constitutia din 1952 statua
1945) sistemul politic cu partid unic.

culte). prin care acestor structuri li se cerea legalizarea. in acord cu prevederile juridice adoptate. o a doua. inlocuindu-le treptat cu altele ce se aflau in controlul partidului de stat. cea a autodizolvarilor. fundatii. ▪ Aceasta procedura de dizolvare a structurilor asociative s-a dezvoltat pe trei direcţii: una legală. prin care aceste structuri erau catalogate ca „dusmanii regimului” si erau astfel interzise. . Guvernul Groza a demarat o campanie de supraveghere si anihilare a tuturor structurilor asociative (sindicate libere. si o a treia. asociatii. coordonata de catre structurile politienesti ale statului.Represiunea îm potriva societățiicivile ▪ Odata cu luna martie a anului 1945.

sperand intr-un ajutor din partea americanilor. trupe carora li s-au alaturat adevarate grupari de gherila ce au ocupat in principal zonele montane.▪ Contra represiunii au luptat armatele anticomuniste care au dus o lupta continua impotriva regimului de inspiratie sovietica de la Bucuresti. cum ar fi un razboi intre fortele din Occident si cele sovietice. Din pacate acest ajutor nu a mai venit. ▪ Rezistenta impotriva represiunii comuniste a incercat sa supravietuiasca pana la aparitia unui context favorabil pentru inlaturarea acestui regim totalitar din Romania. conditiile geografice de aici favorizandu-le rezistenta. iar orice grupare anticomunista a fost anihilata pana la finele anilor ’60. .

.

intimidarea clericilor și a practicanților. .Represiunea îm potriva cultelor religioase ▪ După 1947 . ▪ Deși în perioada 1949-1989 au existat 14 culte legale . ▪ Dintre toate cultele . Desființată la 1 decembrie 1948.aceasta și-a pierdut edificiile de cult care au trecut în proprietatea Bisericii Ortodoxe. restul fiind preluate de stat .Biserica Greco-Catolica a fost cel mai crunt lovita de regimul comunist.Hartuirea și supravegherea s-au realizat prin urmărirea.altele suprimate (Biserica Greco-Catolica)iar cele legale .Credincioșii și clericii greco-catolici au fost obligați sa îmbrățișeze cultul ortodox. ateismul a devenit politica de stat . iar cultele religioase au fost cel mult tolerate . ▪ Unele culte au rămas nerecunoscute (Martorii lui Iehova ). comuniștii au încercat în mod continuu sa limiteze viata religioasa a credincioșilor și prezenta bisericii în societate.controlarea sau chiar ruperea legăturilor externe ale cultelor .odată cu instalarea regimului comunist.înlăturarea celor considerați incomozi și cenzurarea publicațiilor.strict controlate .

.

preoți ai Bisericii Ortodoxe ce au colaborat cu comuniștii.Acestea reprezentau o amenințare pentru comuniști.aceasta perioada rămânând în istorie ca una a suferinței.multi preoți ortodocși au fost urmăriți si arestati.toate cultele religioase au avut de suferit . Cu toate acestea au existat și episcopi . .martirajului și curajului . ▪ Biserica Ortodoxa a avut și ea mult de suferit . ▪ De-a lungul celor 45 de ani de comunism.sute clerici au fost încarcerați.▪ Cultelor protestante le-au fost impuse masuri dure de restrângere a activităților religioase .acceptând sa fie informatori și subalterni ai acestora.

.

▪ Guvernul condus de Petru Groza era înspăimântat de scandalul diplomatic pe care Iuliu Maniu îl putea provoca. datorită relaţiilor internaţionale pe care el şi ceilalţi politicieni anti-comunişti le aveau. După acceptarea în decembrie a rezultatelor alegerilor de către Regele Mihai. că numai o supunere grabnică le mai putea asigura supravieţuirea. a apărut ca un şoc refuzul partidelor de opoziţie de a înţelege că timpul lor trecuse. . lansează o serie de formulări şi acuze dure la adresa noului regim comunist. liderul PNŢ.O perațiunea Tăm ădău ▪ Alegerile falsificate din 1946 le creaseră comuniştilor senzaţia că reuşiseră complet în subjugarea ţării. ▪ Astfel. şi începe un lung şir de arestări ale structurilor PNŢ din teritoriu. Petru Groza întelege că situaţia îi poate scăpa din control. ▪ Iuliu Maniu.

. Iar când acesta este sprijinit şi de Iuliu Maniu. ▪ Maniu refuză această ofertă.▪ Astfel. ▪ Ca urmare. vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al afacerilor externe. şi începe un lung şir de arestări ale structurilor PNŢ din teritoriu. argumentând că este prea bătrân şi că trebuie să mai stea şi cineva în ţară să lupte. îi convinge pe comunişti că trebuie să acţioneze cât mai dur şi mai eficient cu putinţă. cu privire la aceste arestări îi alarmează şi mai mult pe comunişti. guvernul decide să îi întindă o cursă. Petru Groza întelege că situaţia îi poate scăpa din control. ▪ Protestul lui Gheorghe Tătărescu. oferindu-i posibilitatea de a pleca în străinătate. care protestează la Ministerul de Interne.

▪ Data plecării a fost stabilită pe 14 iulie. Siguranţa a demontat piese din avionul IAR-39.▪ În schimb. iar spre a fi siguri că avioanele nu vor decola. au fost arestaţi cei ce trebuiau să plece şi au fost trimişi la închisoarea Malmaison. În ziua stabilită. avionul amplasat în judeţul Ilfov. comuna Tămădău. ▪ Imediat ce se află că înscenarea a fost un succes. maşina guvernamentală a început cu precizie distrugerea partidului . Planul comuniştilor era atât de bine pus la punct. încât avionul. iar celălalt a fost lăsat fără benzină. aerodromul. În aceeaşi zi şi Iuliu Maniu este ridicat de la sanatoriul doctorului Ion Ioun şi transportat pe Calea Plevnei la vestita Malmaison. alcătuieşte o listă cu elemente tinere şi capabile conduse de Ion Mihalache care să continue lupta. piloţii şi oamenii de legătură erau apropiaţi ai guvernului comunist.

Groza I. Maniu .Avion IAR-39 P.

000 de personae. din lagare. taranii retinuti pentru refuzul de a intra in colective sau oameni care au murit in timp ce incercau sa treaca frontiera.000 si 2. printre care se numara detinutii din inchisori. deportatii. Intrat într-un astfel de aparat. Securitatea fiind o instituţie criminală şi represivă ce lupta împotriva propriei populaţii. el putea fi tată bun acasă dar torţionar neîntrecut la servici. fundamental rău se producea fragmentarea conştiinţei şi personalităţii omului. Cercetatorii iau in consideraare intre 500. . ▪ Estimarile privind numarul victimelor comunismului romanesc sunt inca departe de a se fi incheiat.Legislația represivă-universulconcentraționar ▪ Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securităţii şi regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privinţă fără însă să existe rezultate concrete notabile. aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijenţa sau în excesul de zel al unor angajaţi ci la rădăcinile aparatului.000.

.

Decretele de graţiere şi amnistie: 79/24 februarie 1960 (820 graţieri). a avut un efect neaşteptat. 454/1961. dar şi dorinţa României de a deveni membră a ONU explică această relaxare. în funcție de evenimentele politice interne și internaționale. care se încheie aproximativ în 1960. 310/16 iunie 1964 şi 411/24 iulie 1964. 295/21 aprilie 1962 (773 graţieri).543 graţieri). Cum a fost utilizată legislația ca instrum ent al Represiuniiîn Rom ânia com unistă ▪ Represiunea a avut o serie de evoluții. . ▪ Începând cu anul 1960. 5/3 ianuarie 1963 (2. Gheorghiu-Dej relua campania de măsuri represive. ▪ Între anii 1954 şi 1955 s-a inregistat un reflux al represiunii.462 graţieri). 176/9 aprilie 1964. au dus la eliberarea deţinuţilor politici. Moartea lui Stalin. acţiunile represive dirijate de Securitate au atins paroxismul. Retragerea trupelor sovietice. ▪ Din 1956 începe a doua perioadă a represiunii. în 1958. acţiunile represive au scăzut în intensitate. Consolidarea puterii Partidului Comunist Romaân se putea face doar prin eliminarea opoziţiei politice şi timorarea populaţiei. 772/27 septembrie 1962 (1. Între anii 1949 şi 1953.

Galați.Brașov. – Închisori de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet. Cluj – Penitenciar spital: Tg.Sistem ulpeniteniciar ▪ În timpul regimului comunist. etc. Constanța – Închisori de triaj și tranzit:Jilava.Ocna. Văcărești. . ▪ Tipuri de închisori: – Penitenciarele reeducării: Suceava.etc. Poarta Albă. Tg. Pitești .Gherla.Ocna . Adiud. în România au existat 44 de penitenciare principale si 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici. – Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră. Văcărești – Închisori de anchetă: Rahova – Închisori pentru femei: Miercurea Ciuc – Penitenciare pentru minori: Târgușor. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii).

.

.Abuzurile șiîncălcările grave ale drepturilor om ului ▪ Metode de tortură: zeci de metode de tortură aplicate ▪ Munca forțată:deținuții erau puși la muncă până la epuizare ▪ Izolarea: contrar legislației comuniste din 1948 în care era interzisă separarea individuală pe mai mult de 2 ani. ▪ Alimentația și asistența medicală: alimentația era cam aceeași . ▪ Cazarea: închisorile erau supra populate. iar asistența medicală lipsea cu desăvârșire. condamnații dormind pe jos. erau suficienți deținuți ce au executat pedeapsa în totalitate izolați. legionarii nu aveau dreptul la pernă sau așternut. dar pentru deținuții politici era mai puțină.

vorbitor și pachet: Deși Codul Penal comunist și regulamentele aprobate de MAI prevedeau posibilitatea ca cei condamnați să poată fi vizitați de familiile lor odată pe lună. vizionarea filmelor. gardieni obligați să prezinte maxim de vigilență. erau strict legate de reeducarea ideologică . deținuții nu și-au putut contacta familiile. În acelasi timp. ▪ Regimul de supraveghere și pază: personal selecționat special.▪ Corespondență . Ani la rând. s-a interzis si dreptul la corespondență. în rest deținuții fiind privați de acest drept. . prin ordinul MAI s-a interzis dreptul la vorbitor. ▪ Activități culturale: citirea presei . pază excesivă.

.

000 de fișe de foști deținuți politici. . având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese iar actele lor de detenție nu au fost întocmite.D im ensiunea represiunii ▪ O cifră exactă a populației concentraționare nu a fost încă stabilită. IICCR a identificat în arhiva fostei Direcții Generale a Penitenciarelor un număr de aproximativ 90. Numărul real al victimelor este însă mult mai mare. încarcerați în perioada 1945 -1989.

Penitenciarul de la Penitenciarul Gherla Adiud Penitenciar ul Poarta Albă(S) și Penitenciar ul Rahova(D) .

fiind la scurt timp adoptate la Pitești. ▪ Scopul experimentului a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților. și cu intensitate mai redusă. România. pe vremea Regelui Carol al II-lea. ▪ Închisoarea a fost construită înaintea începerii experimentului. ▪ Estimările totale referitor la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000.Fenom enulreeducării-Închisaoarea Pitești ▪ Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Pitești. la Gherla. efectuate de autoritățile comuniste în perioada anilor 1949-1952. și a fost terminată în timpul dictaturii lui Ion Antonescu. și în cele din urmă alterarea personalității până la supunerea absoluta. A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est. spre sfârșitul anilor '30. renumit pentru așa-zisele încercări de „reeducare”. . Grupul de supraveghetori a fost format tot din deținuți politici și a fost condus de Eugen Țurcanu. ▪ Primele stadii ale "reeducării" au avut loc la închisoarea din Suceava.

Procesul”Reeducării” avea patru faze: ▪ Demascarea externă ▪ Demascarea internă ▪ Demascarea morală publică ▪ Din victimă. devenind torționar. călău. reeducatul era pus să conducă procesul de reeducare al altor deținuți. . de obicei cel mai bun prieten.

Gherla.▪ Deținuții erau siliți să accepte noțiunea că membrii propriilor familii aveau tot felul de trăsături criminale. Ocnele Mari. grotești. Târgu Ocna. . unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. Aiud. ▪ Pe lângă violența fizică. Râmnicu Sărat. deținuții supuși "reeducării" erau obligați să facă diferite munci umilitoare pe timp îndelungat ▪ Închisoarea asigura și o selecție preliminară pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Târgșor și altele.

.

În orice caz. au murit în urma torturilor la care au fost supuși. care erau aduși aici sub pretextul unor condamnări pentru infracțiuni de drept comun. închisoarea a continuat să funcționeze tot ca închisoare penrtu opozanții regimului. În anul 1977. cauza morții era falsificată în certificatul de deces. . fără a se cunoaște deocamdată numărul total al acestora.▪ În penitenciarul Pitești. cei 22 de inculpați fiind condamnați la moarte ▪ După Decretul de amnistie din anul 1964. în urma presiunilor făcute din Occident. pentru a nu rămâne dovezi posterității. ▪ Membrii ODCC au fost judecați în secret pentru abuzuri. închisoarea Pitești a fost definitiv închisă. între 100 și 200 deținuți.

.

M U LȚU M IM PEN TU ATEN ȚIE!!!! .