EVOLUŢIA

MICROBIOLOGIEI

Şef lucrări Dr. DORINA DUGĂEŞESCU

1. Conceptul de contagiune

 Vechiul testament – contagiozitatea leprei

 Thucidide (465-395 a.Ch.)- contagium animatum

 Marcus Terentius Varo (116-27 a.Ch.)- animalia minuta

 Hippocrate (460-377 î.Ch.) - teoria miasmelor
 Girolamo Fracastoro ( 1478-1553) – teoria contagiunii 

.

.

Descoperirea microbilor Antoni van Leeuwenhoeck (1632 – 1723) Arcanae naturae microscopiorum detecta .2.

Antoni van Leeuwenhoek (1632-1723) .

Teoria generaţiei spontane Microorganismele apar din “nimic” acolo unde există materiale organice în putrefacţie Francesco Redi .fierberea infuziilor şi izolarea recipientului împiedicã apariţia generaţiei spontane .3. 1665 Spallanzani (1729-1799) .

.

.

Georges Louis Leclerc de John Needham (1713-1781) Buffon (1707-1788) .

1665 – infecţiile sunt rezultatul unor “fermentaţii” Agostino Bassi .orice microb care este socotit a fi cauza unei boli. 1850 – sugerează etiologia şi transmiterea antraxului Henle .muscardina Rayer şi Davaine.4.Botrytis bassiana. Elaborarea teoriei microbiene a bolilor infecţioase Robert Boyle. trebuie sã fie prezent în fiecare organism infectat .

.1882) In 1850 descoperă bacilul antraxului.Casimir Joseph Davaine Medic şi bacteriolog francez (1812 .

04.Louis Pasteur (1822 – 1895) Descoperă fermentaţia Discreditează teoria generaţiei spontane Descoperă anaerobioza Studiază flaşeria şi pebrina Introduce pasteurizarea 29. antrax) Vaccinul antirabic .1878 .“La théorie des germes et ses applications a la médicine et a la chirurgie“ Descoperă numeroase microorganisme Prepară vaccinuri antibacteriene vii atenuate (holera găinilor.

.

.

.

Robert Koch (1843-1910) Descoperă sporul bacilului cărbunos Introduce frotiurile fixate şi colorate în studiul morfologic al microbilor Utilizează gelatina la solidificarea mediilor (agarul l-a introdus Hesse !) Descoperă bacilul tuberculos si vibrionul holeric Descoperă vibrionul holeric .

Postulatele lui Koch  microorganismul sã se gãseascã constant în organismul bolnavilor ce prezintã aceleaşi semne de boalã  sã poatã fi cultivat şi sã dea culturi cu aceleaşi caractere  cu aceste culturi sã se poatã reproduce boala experimental la animal. de la care sã se izoleze acelaşi microb Semmelweiss – introduce dezinfecţia mâinilor în clinica de obstetrică din Viena Lister – introduce dezinfecţia în sălile de operaţie .

5. Apariţia imunologiei Edward Jenner. - 1792 vaccinarea antivariolică .

Louis Pasteur – vaccinuri vii atenuate Haffkine – vaccinuri din bacterii omorâte Behring – prepară anatoxina difterică Ilia Mecinikov – fagocitoza Buchner şi Ehrlich .alexina sau complementul Grabar şi Durham – aglutinarea Bordet şi Gengou – reacţia de fixare a complementului Landsteiner – grupele sanguine .

Apariţia virusologiei  Ivanovski. Carrel. Burows. Woodrif.6. 1892 – virusul mozaicului tutunului  Harrison. 1909 – cultivarea virusurilor pe culturi celular  Rous. Goodpasture. Burnet – izolarea virusurilor pe ouă embrionate .

1932 – sulfamidele  Fleming. 1911 – salvarsanul  Domagk. 1928 – penicilina  Florey şi Chaine. 1941 – purificarea şi stabilizarea penicilinei. Introducerea penicilinei în terapie este meritul lor.  Utilizarea abuzivă a antibioticelor a dus la apariţia fenomenului de rezistenţă a tulpinilor bacteriene la antibiotice şi la reapariţia hospitalismului modern . Dezvoltarea chimioterapiei antiinfecţioase  Paul Ehrlich.7.

primul tratat de bacteriologie din lume intitulat “Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie. l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses” -granulele metacromatice la bacilul difteric (corpusculii Babeş-Ernst) -peste 40 de specii microbiene şi douã specii de protozoare din genul Babesiella -studiul turbãrii.publicã la Paris. .Microbiologia românească -Victor Babeş (1854-1926) . tuberculozei. leprei. “Institutul Victor Babeş” şi primele laboratoare de igienã şi bacteriologie din ţarã.întemeietorul microbiologiei româneşti -1885 . pelagrei -vaccinarea antirabicã. împreunã cu Victor Cornil. seroterpia antirabicã şi antidiftericã -organizeazã primul institut de cercetãri medicale din România.

.

arãtând rolul imunitãţii celulare şi umorale.Ion Cantacuzino (1863-1934) • 1901 devine profesor la catedra de medicinã experimentalã din Bucureşti. . vaccinarea antituberculoasã cu BCG • înfiinţeazã prin legea sanitarã din 1910 primele sanatorii de tuberculozã. • vaccinarea antiholericã cu vaccin omorât. • studii în domeniul holerei. imediat dupã Franţa. Cantacuzino”. • 1906 introduce în ţarã. care a devenit cea mai importantã şcoalã de microbiologie româneascã. primele spitale de boli infecţioase • 1921 la Bucureşti “Institutul de Seruri şi Vaccinuri I.

Nicolau pune bazele învãtãmântului virusologic în ţara noastrã. Eugenia Soru.S. şi Alice Magheru. bacteriologie. Eugenia şi M. •personalitãţi marcante ale microbiologiei româneşti: C. M. D. Nicolau” a fost continuatã de Prof. M.Duca . parazitologie şi chimioterapie. M. Ionescu Mihãieşti.Dr.S. Olga Bonciu.1953). Georgescu. G. N. Gh. Condrea. G. Ciucã. A. Nicolae Cajal. Marbe. virusologie. Combiescu. Lidia şi I.Nasta. elev a lui Victor Babeş •profesor la Institutul Pasteur din Paris • studii de valoare în imunologie. Ciucã. Aristia Dîmboviceanu. M. Zotta. Activitatea Institutului de Virusologie “ªt. •Împreunã cu elevul sãu Şt. P.Constantin Levaditi (1874 . Cornelia Combiescu. Nestorescu.Mesrobeanu.Istrati.

MICROBIOLOGIE MEDICALA Biologia agenţilor infecţioşi Relaţia dintre agenţii infecţioşi şi organismul uman Patogenia agenţilor infecţioşi Apărarea antiinfecţioasă Diagnosticul etiologic al infecţiilor Bazele terapiei antiinfecţioase Bazele profilaxiei antiinfecţioase .