PRODUSELE LACTATE

Orice persoan care ii dorete s fie sntoas

trebuie s stie c mineralul esenial pentru viaa sa
este calciul, cel care asigur nu numai integritatea
dinilor i oaselor, ci i funcionarea corect a
sistemului nervos, muscular i sanguin.
Produsele lactate sunt o surs privilegiata de calciu,
mineral indispensabil creterii i sntaii oaselor. n
plus, ele furnizeaz proteine de buna calitate.
Ca i celelalte surse de proteine anumale, produsele
lactate aduc organismului proteine complete, capabile
sa asigure nevoile organismului.
 Laptele are o importan deosebit deoarece asigur o
valoare nutritiv bun alimentelor. Valoare alimentar sau
nutritiv a unui produs alimentar reprezint calitatea sa
principal i este cu att mai mare, cu ct acesta raspunde
mai bine nevoilor organismului. Un rol important n
realizarea unei alimentaii rationale revine tocmai laptelui
i a produselor lactate folosite ca atare sau preparate n
combinaie cu alte alimente. Laptele i produsele lactate
derivate au constituit ntotdeauna un izvor de santate.
Laptele, dup cum se tie, a fost predestinat de natur ca
prima hrana a omului. n compoziia laptelui intr n primul
rnd cazeina, lactalbumina i lactoglobulina, proteine
superioare din punct de vedere biologic. Acestea conin
aminoacizi eseniali, indispensabili, n proporii apropiate
celor necesare omului, avnd cea mai mare eficien n
favorizarea creterii.
 Pentru a avea suficient calciu, este recomandat
s se consume cel puin dou lactate pe zi, dac
este posibil trei pentru copil i patru pentru
adolescent, femeile gravide si femeile care
alpteaz.
Un produs lactat corespunde la: 30g de brnz,
100g de brnz moale, un castron sau un pahar
mare cu lapte sau cu iaurt. Poate fi consumat n
orice moment al zilei. Produsele lactate cele mai
bogate in calciu sunt brnzeturile presate i
semidure.
Produse lactate se clasific n:
Lapte
Lapte acidofil
Lapte acru
Lapte btut

Brnz
Chefir
Fric btut
Iaurt

Parmezan
Pasteurizare
Ricotta
Sana
Smntn
Unt
Urd
Zer
vaier
 Laptele de vaca contine 3% proteine cu valoare
nutritiva sporita, legate cu calciu si fosfor, cazeina, O
cantitate nu prea mare de albumine si globuline. Laptele
mai contine 3% grasimi, care se afla n forma de sfere
mici, facndu-le usor asimilabile, contin coles-terina
echilibrata satisfacator cu lecitina. Lactoza laptelui
(4,7%) se descompune n intestin n glucoza si
galactoza.
Laptele este sursa principala de calciu (120 mg%) ce
se asimileaza mai bine n comparatie cu alte produse. n
lapte se gaseste relativ mult potasiu si putin sodiu, ceea
ce face sa creasca diureza. Laptele e sarac n acizi grasi
indispensabili, fier si n alte microelemente hematopoie-
tice, contine n cantitati mici toate vitaminele, dar mai
ales B2, A si D. Laptele necesita pentru digestie efort
mic din partea stomacului, n stare naturala si folosit la
prepararea diferitelor bucate, laptele e indispensabil n
dietoterapia multor maladii.
Brnza de vaci este o sursa importanta de proteine usor
asimilabile, calciu, fosfor, vitamine din complexul B. Brnza de vaci
grasa e mai bine sa fie folosita n stare naturala, cea degresata
-pentru budinci etc. Brnza de vaci exercita efect lipotrop si se
utilizeaza pe larg n maladiile ficatului, si ale sistemului
cardiovascular, n obezitate, diabet zaharat, stare dupa combustii si
fracturi ale oaselor precum si n multe alte boli. Brnza de vaci cu
aciditate mica poate fi obtinuta nemijlocit la blocul alimentar.
Pentru obtinerea a 100 g brnza de vaci calcinata se iau 700 ml
lapte si 1,5-2 linguri de masa clorura de calciu 10%. Laptele se
fierbe, se raceste putin si, adaugnd clorura de calciu, se
amesteca.Se strecoara prin tifon. Brnza de vaci cu aciditatea joasa
poate fi obtinuta prin coagularea laptelui, cu ajutorul a 2 linguri de
masa de otet 3% la 1 1 lapte fiert. Aceste variante ale brnzei de
vaci sunt deosebit de necesare n boala ulceroasa, gastrite cu
secretia sporita, n pancreatite.
n alimentatia dietetica se foloseste cascavalul, brnza degresata,
putin sarata si picanta, mai des n dietele din tuberculoza, maladiile
cronice ale colonului si ficatului, n perioada de recon-valescenta,
dupa infectii, n fracturile oaselor etc.
Produsul obinut din lapte proaspt pasteurizat prin fermentaie
mixt, lactic i enzimatic, se caracterizeaz printr-o past
fin, consisten cremoas i gust acrior. Este un aliment cu o
mare valoare nutritiv, ce se datoreaz mai nti de toate,
coninutului ridicat de proteine (de cca. 5 ori mai mare dect a
laptelui) aflate sub o form uor digerabil, precum i a
prezenei n compoziia acesteia a aminoacizilor eseniali (n
cantiti mai mari leucin, lizin, vanilin i izoleucin).este
motivul pentru care nutriionitii consider c o porie de 200 g
brnz de vac aduce n organism cca. 25% din necesarul
proteic zilnic. De asemenea, brnza de vac are n compoziie
un coninut nsemnat de sruri minerale ce prezint o
importan deosebit pentru asigurarea strii de sntate a
organismului uman, dintre care un rol deosebit revine srurilor
de calciu ce reprezint cca. 102 mg la 100 g produs.
Mai trebuie adugat c brnza proaspt de vac, datorit
coninutului mic de grsime- comparative cu alte brnzeturi- are
un aport caloric redus. Datorit acestor proprieti brnza
proaspt de vac este indicat n alimentaia zilnic a copiilor,
tinerilor i persoanelor n vrst. Este recomandat c brnza de
vac s fie consumat de ctre copii ca surs proteic i de
calciu, ce contribuie la mineralizarea scheletului i formarea
dentiiei. Pentru persoane adulte care sufer de boli ale
stomacului, intestinelor, ficatului, vezicii biliare sau
cardiovasculare este indicat c brnza proaspt s se consume
cu prioritate, fiind un aliment dietetic de nenlocuit, cu o valoare
curativ deosebit. ntruct se diger uor, brnza de vac se
recomand tuturor persoanelor ce manifest intolerant la
consumul de lapte. Posibilitile de utilizare a brnzei proaspete
de vac sunt variate, putndu-se consuma ca atare, cu adaos de
smntn sau cu diferite ingrediente (zahr, sare i condimente)
precum i pentru obinerea unei game variate de preparate
culinare i de patiserie. Produs realizat n sistem de management
certificat.
nghetataeste un produs nutritiv usor asimilabil, n
care substantele nutritive ale laptelui si friscai sunt
completate cu oua, zahar. nghetata poate fi folosita
n dieta hemoragiilor gastrointestinale, hemoragiilor
interne. Ea contine 3% proteine, 3-15% grasimi, 15%
zahar, 125-225 kcal.
Bauturile acidolactice, obtinute n urma fermentatiei
acidolactice sau dupa introducerea n lapte a unor
microorganisme specifice ocupa un loc important n
alimentatia dietetica. n produsele fermentate creste
aciditatea pe contul acidului lactic sintetizat din lactoza,
partial se dezintegreaza proteinele, sporeste cantitatea
vitaminelor din complexul B, apar proprietati
antibiotice. Comparativ cu laptele, aceste produse se
asimileaza mai usor, stimuleaza secretia glandelor
digestive, normalizeaza peristaltismul intestinal si
inhiba n el microbii de putrefactie si nocivi.
Smmtn
Se obine din smntn proaspt, pasteurizat, omogenizat i
fermentat prin nsmnare cu culturi de bacterii lactice selecionate,
avnd proprieti acidifiante i aromatizante. Nu conine conservani sau
stabilizatori, produs 100% natural, din lapte proaspt de vac. Produsul
se caracterizeaz printr-o consisten vscoas, omogen, fr
aglomerri de grsime sau substane proteice, cu gust plcut, aromat,
puin acrior, specific de fermentaie lactic. Datorit valorii nutritive
ridicate, smntna fermentat este recomandat pentru copii, tineri i
persoane adulte sntoase, ntruct aduce un aport energetic important
n alimentaia acestora. Se consum ca atare sau ca adaos la diferite
preparate culinare (supe, ciorbe, salate, produse de cofetrie i patiserie)
sau n amestec cu brnz proaspt de vac. Produs realizat n sistem de
management certificat.
O alta licoare obtinuta prin fermentare este chefirul. Bautura, ce
se trage din zona Caucazului, se obtine prin adaugarea in lapte a
granulelor de chefir (ce contin bacterii obtinute in conditii ceva
mai speciale). Pe langa granule, exista si pliculete cu praf de
culturi de chefir. O alta cale de a face chefir, pe care o folosesc
personal, este folosirea de chefir bio (in general de la firma
Andechser din supermarket cu aproximativ 6 lei/500ml) din care
punem 2-3 linguri la fiecare litru de lapte crud de vaca/capra*.
Calitatile chefirului:
1. Este un antibiotic natural ce controleaza dezvoltarea
microorganismelor periculoase si, consumat in mod regulat,
scade probabilitatea de a mai avea nevoie de antibiotice pe
viitor;
2. Captuseste tractul digestiv cu un strat de mucus in care
bacteriile prietenoase se pot atasa si unde se pot inmulti in voie
(de aceea suplimentele probiotice vor fi si mai eficiente in
prezenta chefirului);
3. Stimuleaza miscarea peristaltica si sucurile digestive;
4. Ajuta la dezvoltarea unui tract digestiv sanatos la bebelusi si
copii (de luat in seama mai ales daca nu au fost alaptati);
5. Ajuta la refacerea florei bacteriene dupa tratamentele cu antibiotice;
6. Persoanele cu intoleranta la lactoza pot, in general, tolera chefirul,
intrucat prin fermentare zaharul din lapte (lactoza) este transformat in
acid lactic;
7. Este bogat in calciu, fosfor, vitamine din grupa B, acid folic (acid folic
in special chefirul din lapte de vaca);
8. Este o proteina completa, avand toti aminoacizii esentiali (proteina
predigerata pentru noi de bacteriile prietenoase ale chefirului si care
devine astfel mult mai usor de asimilat);
9. Chefirul este numit si Prozacul naturii sau calmantul naturii
intrucat calmeaza sistemul nervos (prin actiunea triptofanului, care este
transformat de organism in serotonina- hormonul fericirii);
10. Vitaminele din grupa B, precum si vitamina K depind de o flora
intestinala sanatoasa, iar in lipsa acesteia se produc numeroase
dezechilibre; consumul de chefir rezolva si aceasta problema;
11. Dupa un timp incep sa dispara poftele de dulce si de alimente
procesate pentru ca organismul incepe sa primeasca nutrientii de care
are nevoie, atat direct cat si indirect;
12. Tenul devine mai curat si porii mai putin vizibili (poate fi folosit si
extern pentru hidratare);
Iaurt
Produs 100% natural, obinut din lapte proaspt de munte,
omogenizat i pasteurizat cu adugarea culturilor starteri
selecionai, care sunt viabile i active pe ntreaga perioad de
valabilitate a acestuia. Nu conine nici un fel de conservant sau
stabilizator. Datorit compoziiei chimice echilibrate n substane
proteice, grsime, glucide i sruri minerale i fermentaiei lactice
ce are loc n procesul tehnologic de fabricaie, are un gust plcut
caracteristic iaurtului, uor acrior, o consisten ferm, la rupere
aspect porelanos i o valoare nutritiv dietetic, este uor
digerabil i asimilabil de ctre organism. Se recomand tuturor
persoanelor indiferent de vrst sau sex, mai ales celor care se
afl sub un tratament cu antibiotice, datorit coninutului su n
bacterii asemntoare celor microflorei intestinale care contribuie
la echilibrul microbian al intestinului. Se poate consuma ca atare
sau mpreun cu produse de patiserie, gemuri sau fructe. Produs
realizat n sistem de management certificat.
Cascavalul este un tip de branza facuta din lapte de
oaie sau de vaca. Inceputurile sale se regasesc in
sudul Italiei, in Sicilia, dar astazi este raspandit peste
tot in Balcani, preponderent in Romania, Bulgaria,
Serbia, Ungaria, Turcia, Grecia si Slovenia.
Cascavalul este denumirea cu care sunt
cunoscute branzeturile oparite.
Cascavalul este sanatos si nu provoaca probleme de
sanatate daca este consumat in cantitati moderate.
Daca se exagereaza in consum, cascavalul ingrasa,
datorita continutului mare de grasimi saturate, creste
colesterolul si provoaca alte efecte nedorite de
sanatate.
In ceea ce priveste beneficiile cascavalului, putem
mentiona, in primul rand, rolul pe care il are acesta in
sanatatea si intarirea dintilor si in sistemul osos.
Bogat in substante precum calciu, fosfor, zinc,
vitamina B, cascavalul asista organismul in formarea
oaselor si smaltului dintilor. Consumul de cascaval,
regulat si moderat, ajuta la prevenirea aparitiei
osteoporozei, afectiune a sanatatii ce apare in general
in viata femeilor.
Alte beneficii ale cascavalului sunt:
reducerea riscului aparitiei hipertensiunii si a
bolilor de inima;
stimularea in formarea sangelui si
absortia nutrientilor.
Mozzarela
Este o brnz cu past oprit, obinut din lapte de
vac. Face parte din categoria brnzeturilor cu past
semitare, are o textur omogen, puin elastic, de
culoare alb-glbui, la nclzire topindu-se. Este un
aliment cu valoare nutritiv ridicat datorit
coninutului de proteine, lipide, vitamine i sruri
minerale. Se poate consuma ca atare sau ca adaos la
diferite preparate culinare, salate. Este cel mai utilizat
ingredient pentru pizza, fiind numit chiar brnz
pentru pizza. Se adreseaz tuturor persoanelor.
Produs realizat n sistem de management certificat.
Lapte batut
Produs natural 100%, fr conservani sau stabilizatori,
preparat din lapte proaspt, omogenizat i pasteurizat,
pstreaz valorile nutritive ale laptelui ntr-o form uor
de asimilat. Are un gust plcut, acrior, uor neptor,
rcoritor. Se recomand tuturor persoanelor. Produs
realizat n sistem de management certificat.
Oul este, alturi de lapte, sursa proteic cel mai uor de
produs i utilizat. Plin de caliti, oul conine vitamine,
minerale, grsimi i proteine complete, majoritatea
localizate n glbenu. Albuul conine predominant ap
i cteva proteine.
Un ou cu masa de 50 grame are o valoare energetic de
90-100 calorii i echivalent ca valoare nutritiv cu
aproximativ 150 ml de lapte sau 40 grame de carne sau 20
grame brnz uscat. Digestibilitatea oului este foarte
ridicat: 97% pentru albu i 100% pentru glbenu.
Oul reprezint o surs important de proteine, lipide,
vitamine liposolubile A, D i E cu efect antioxidant,
minerale (fosfor, calciu, fier) i oligoelemente. Toate
acestea cu un coninut caloric sczut, de doar 80 de
calorii la un ou de mrime medie. Aceste calorii pot fi
"furate", de exemplu, din numai 40 de grame de carne, 20
grame de brnz ori 150 ml de lapte.
Precauii
n ciuda numeroaselor sale caliti, oule prezint i
riscuri pentru sntate. Deoarece sunt bogate n
colesterol (pn la 0,8% n oul de gin i 1,6% n oul
de ra), consumul mediu sptmnal de ou ar trebui
redus la 4 buci. Principala boal rar, din fericire
este trasmiterea prin intermediul glbenuului a
bacterieiSalmonella enteridis, care poate duce la
mbolnviri i chiar moarte n cazul persoanelor cu un
sistem imunitar deficitar. Totui, riscul e sczut i poate
fi ndeprtat prin gtirea corespunztoare a oulor.
Iat cteva beneficii ale oulor pentru sntate i frumusee:
Oul este un super-aliment deoarece conine numeroase
substane nutritive cu rol esenial n meninerea strii de
sntate (vitamina A, B2, B5, B6, B12, D, E, K, acid folic,
seleniu, fosfor, calciu i zinc) i acizi grai Omega 3 (care au
rol important n reducerea inflamaiilor n organism, cu
precdere la nivelul vaselor de snge i ncheieturilor),
prevenind afeciuni precum osteoartrita sau bolile cardiace.
Cresc nivelul de colesterol sntos, aa-numitul HDL, scznd
astfel riscul de boli de inim sau accidente vasculare
cerebrale.
Ajut la dezvoltarea creierului n stadiul intrauterin i
favorizeaz creterea armonioas a copiilor datorit prezenei
colinei (100 mg /ou) i a acidului folic, motiv pentru care este
frecvent recomandat consumul de ou n timpul sarcinii. n
plus, colina din ou se pare c ar avea rol de protecie
mpotriva anumitor forme de cancer, n specialcancer de sn.
Protejeaz vederea i previn afeciunile oculare graie coninutului de
lutein i zeaxantin din glbenu, substane puternic antioxidante care
ajut la fixarea retinei. Studiile au demonstrat c aceste substane pot
reduce semnificativ riscul de apariie acataractei i a degenerescenei
maculare, afeciuni frecvent ntlnite n special n rndul persoanelor
vrstnice. De asemenea, oule sunt surse bogate de vitamina A, a crei
caren poate duce chiar la orbire.
Oule sunt importante surse de proteine de calitate (6 grame / ou) i
aminoacizi, care ajut la dezvoltarea esuturilor, scderea n
greutate, creterea masei musculare, reglarea tensiunii arteriale i
ntrirea oaselor
Consumul de ou este frecvent recomandat i n dietele de
slbire deoarece sunt alimente sioase, deci care in de foame i in la
distan pofta de dulce. Mai multe studii au demonstrat c un consum
regulat de ou la micul dejun ajut la reducerea indicelui de mas
corporal (IMC), deci la pierderea kilogramelor n plus.
Oule sunt bogate n sulf, mineral esenial pentru absorbia complexului
de vitamine B, utile pentru buna funcionare a ficatului, dar i pentru
producerea de colagen i cheratin, care ajut la meninerea sntii
pielii, unghiilor i prului, conferind un lus de strlucire
Se pot face mti cosmetice pe baz de ou pentru fa sau pr.