You are on page 1of 191

PNEUMONIILE LA COPIL

2016
Dr. Carmen Zapucioiu

Pneumoniile

= leziuni localizate la nivelul parenchimului pulmonar
cu afectare alveolara (alveolita) + interstitiala

+/- afectarea bronsiilor
+/- afectare pleurala

= difuziunea infectiei se face de la tractul respirator
superior spre cel inferior

ETIOLOGIE
1. Infectioasa

VIRALE - reprezinta majoritatea
pneumoniilor
pediatrice

• BACTERIENE – depinde de
varsta

• FUNGICE
• PROTOZOARE
• RICKETTSII

soc termic . Factori chimici: .iradiere .inhalare substante volatile / fluide 4.inhalare pulberi .barotrauma 3.2. Factori fizici: . Factori imunologici .

In functie de localizare: .lobulara .alveolara .In functie de extindere: .lobara .interstitiala .CLASIFICAREA PNEUMONIILOR .

.tipice .In functie de tabloul clinic si germenii patogeni: .atipice .

-In functie de locul unde s-a
infectat pacientul:

- comunitare

- nosocomiale

In functie de cauza:

- infectioase

- neinfectioase

Dupa complicatii:

- necomlicata

- complicata :
- pleurezie,
- abces pulmonar

.

.

.

.

.

PNEUMONIILE ACUTE INFECTIOASE LA COPIL .

PNEUMONIILE VIRALE .

MPV .adenovirusuri.virus sincitial respirator .3 .21 .2.virusuri paragripale tip 1.aspect clinicoradiologic de pneumonie interstitiala .Boca virus .metapneumovirus . A2.rhinovirusuri .coronavirusuri OC43 si 229E .Pneumoniile virale – 90% din toate pneumoniile copilului . B .virusuri gripale A1.7.ADV .VSR .

• Hanta virus …… rozatoare • Nipah virus ……porc • Hendra virus……cal .Simptomatologie: .gripa – like .manifestari neurologice .

teste rapide de imunofluorescenta pentru virusuri non gripale – specificitate 84% sensibilitate 90% pentru ADV si VSR .Identificarea virala nu este o modalitate frecventa de investigare ..analiza mediatorilor solubili ai inflamatiei : citokine. chemokine serice .diagnosticul molecular prin RT – PCR ( revers transcriptic polimerase chain reaction) .

Pneumonia acuta interstitiala Pneumonia din gripa -Afecteazain lunile de iarna .adesea se suprainfecteaza bacterian cu pneumococ. rinofaringita .Discrepanta intre sindromul functional respirator si examenul stetacustic pulmonar .Debut tipic dupa 1-2 zile de incubatie . mialgii. Haemophilus influenzae si stafilococ . hipoxemie . frison.Febra.Stare toxica.

neomogene fara delimitare in campurile pulmonare mijlocii si inferioare .Trenee peribronhovasculare distribuite spre baza .infiltrate hiliobazale care se destrama in cursul miscarilor respiratorii .Imagini miliare si reticulonodulare .Oapacitati pseudosegmentare.Infiltrate cu distributie in aripi de fluture care se destrama .Opacitati de tip bronhopneumonic .Opacitati pseudotumorale .ASPECTE GENERALE RADIOLOGICE .

.

.

.

.

.

.

PNEUMONIILE BACTERIENE RONHOPNEUMONIA PNEUMONIA FRANCA LOBA .

20% din pneumoniile copilului . Pneumoniile bacteriene .Haemophilus influenzae – rar . mai frecvent la imunodeprimati .streptococul – rar .10% .pneumococul – cauza comuna .germeni gram negativi – rar.Mycoplasma pneumoniae – copil 5-14 ani .stafilococul auriu – frecvent la sugar .

► In era preantibiotica germenul cel mai frecvent in lichidul pleural a fost : .Dupa introducerea sulfamidei si penicilinei: .creste incdenta pentru staphilococcus aureus ► Dupa 1942 apar tulpini rezistente la penicilina pentru staphilococcus aureus .stephilococcus aureus ►1940.streptococcus pyogenes .scade incidenta streptococcus pneumoniae si streptococcus pyogenes .streptococcus pneumoniae .

epidemie de spital cu MRSA ► dupa 1984 – apar germeni purtatori de beta – lactamaze cu spectru extins cu rezistenta la antibiotice. ►dupa 1989 incidenta tulpinilor meticilino-rezistente a crescut de la < 10% la 35% ►1996 .►1959 – se introduce Meticilina ► dupa 1961 – apar tulpinile meticilino-rezistente ► 1963 .tulpini VRSA ► 2000 – tulpini rezistente Linezolid ►Azi sunt afectate toate clasele de antibiotice .

2% Ungaria 41% Belgia 8% România 41% Franţa 53% Portugalia 17. Rezistenţa pneumococcilor la penicilină în Europa (1997–1998) Norvegia 9% Suedia 3% Germania 7.6% 11-30% Italia 9% 31->50% Schito et al. Felmingham et al.1% Bulgaria 34% Barcelona 51.4% Grecia 31.1% Irlanda 32.5% Republica Cehă 7.4% Olanda 3. JAC 2000.8% Slovacia 51.1% Polonia 9% Marea Britanie 19.5% Austria 12.4% 0-10% Elvetia 14. JAC 2000 .

Hospital Cote de Nacre Universite de Caen France . “Pandemia” pneumococilor rezistenti la penicilina 6 regiuni principale cu pneumococci rezistenţi la penicilină:  America de Nord: Alaska  America de Sud: Chile  Pacificul de Vest: Australia  Africa: Africa de Sud  Europa de Est: Ungaria  Europa de Vest: Spania Roland Leclercq Professeur. Universite de Caen Service de Microbiologie.

Universite de Caen Service de Microbiologie.Streptococcus pneumoniae  Cel mai întâlnit agent patogen  Generează cea mai mare mortalitate şi morbiditate  Profilul de rezistenţă cel mai disputat Roland Leclercq Professeur. Hospital Cote de Nacre Universite de Caen France .

RONHOPNEUMONIA PNEUMONIA FRANCA LOBA .

BRONHOPNEUMONIA PNEUMONIA LOBULARA .

Implica si exudat purulent in bronhii si bronsiole .= proces alveolitic si perialveolitic .Termenul de bronhopneumonie tinde sa fie abandonat in terminologia actuala – se renunta la criteriile topografice in favoarea criteriilor etiologice .

.

.

iradiere. HIV . inec. cloramfenicol . gripa. meconium.distrofie . tuse convulsive.Aspiratie de lichid amniotic.neutropenia: aplazie medulara. corticoterapie.boli anergizante: rujeola.rahitism .prematuritate . terapie citostatica.CAUZE BRONHOPNEUMONIE: .Deficite de aparare antiinfectioasa: !!!!! . hidrocarburi .

Principala cauza de mortalitate si morbiditate la copilul 0 – 1 an .

 Klebsiella.  Haemophilus influenzae.  Pseudomonas .  stafilococ. Etiologie:  pneumococ.

respiratie suflanta.  cianoza.CLINIC :  Febra  Frison  Dispnee  Tuse cu junghi thoracic  Expectoratie purulenta  tahipnee (60-80/min.  submatitate  auscultator : bronhospasm. raluri crepitante .  tuse.)  tiraj. geamat.  miscare de piston a capului. batai aripi nazale.

tulburari de ritm cardiac . puls slab batut.. somnolenta.hipotensiune. . convulsii.digestiv: varsaturi in “zat de cafea”. coma.extremitati reci. cardiomegalie.tahicardie. meningism.oligurie.toxiinfectios: febra. diaree. . . alterare starii de constienta: apatie. . jugulare turgescente. hepatomegalie . meteorism.sdr.

semn de mare gravitate – sau cu instabilitatea termică -crize de apnee cu cianoză . spastică. bătăi ale aripilor nazale -febră variabilă. -frecvent prezintă: polipnee. continuă. productivă. uneori poate lipsi sau poate fi înlocuită cu hipotermia . cianoză.tusea – simptom constant în pneumoniile copilului poate lipsi. geamăt (care denotă suferinţă de tract respirator inferior). are aspecte variabile: seacă. în accese.La nou-născut si sugar: . moniliformă. iritativă. emetizantă. îngreunează alimentaţia. tiraj intercostal. agravează hipoxia.

abcesul sau pneumotoraxul. sugarii pana la 4 luni sunt deseori spitalizati  Imposibilitatea alimentatiei sau deshidratarea  Complicatii pulmonare. cum ar fi empiemul. . CRITERII DE SPITALIZARE  Tahipneea (indica riscul pacientului de a dezvolta insuficienta respiratorie)  Saturatie scazuta in oxigen masurata prin puls-oximetrie sau analiza gazelor arteriale  Geamatul  Varsta: nou-nascutii sunt intotdeauna spitalizati.

INVESTIGATII PARACLINICE IN PNEUMONII .

Bronhoscopia . profil .Ecografie abdominala .Radiografia pulmonara – fata .Analiza sputei .Ct torace .Imagistica : .Investigatii din sange .Pulsoximetria ..

Hemoleucograma . culturi – hemocultura / exudate ??? . functia hepatica . ionograma . aspirat gastric . radiografie pulmonara . IDR . functia renala .. ASTRUP . teste inflamatorii .

Cu focare micronodulare diseminate 2.FORME RADIOLOGICE: 1. Paravertebrala 4. Segmentara / pseudolobara 3. Hiliobazala .

mai numeroase in campurile pulmonare medii si inferioare – aspecte de condensare pulmonara cu bronhograma aerica pe topografia lobului superior drept .Bilateral – opacitati multiple de intensitate medie. cu tendinta la confluare. contur flou.

Opacitati difuze. cu tendinta la confluare pe ambele arii pulmonare mai frecvent in campurilr pulmonare superioare si in regiunile parahilare .

.

.

.

.

.

.

.

Ecografia .

Pleurezie cu septuri multiple .

FORMULA DE CALCULARE A CANTITATII DE LICHID DIN CAVITATEA PLEURALA Cantitatea de lichid din cavitatea pleurala = = Lama lichid X (PT)² 25 .

insuficienta ventriculara dreapta (cord pulmonar acut) – prin hipoxie si vasoconstrictie reflexa in teritoriul arterei pulmonare . NEUROLOGICE: .sindrom encefalitic: somnolenta/agitatie .sindrom meningian . hipoxie.ileus dinamic – prin hipopotasemie.diaree parenterala C. acidoza . suferinta cardiaca B.COMPLICATIILE BRONHOPNEUMONIEI: A. DIGESTIVE: .colaps – prin hipovolemie.varsaturi . efect vasoplegic al toxinelor bacteriene.CARDIOVASCULARE: .

D.recidiva focarului.Pneumonia cronica – apar noi focare pneumonice in vecinatatea celor neresorbite. HEMATOLOGICE .Abcesul pulmonar – imagine hidroaerica cu axul lung longitudinal si nivel hidroaeric orizontal situata intr-o zona de condensare pulmonara .tulburari de hemostaza E. bronsiectazii prin tractiune .Pneumotorax .piopneumotorax . intarzierea resorbtiei . ALTE COMPLICATII: . recurenta. benzi si trabecule fibroase.Pleurezia para si metapneumonica – de obicei lichid in cantitate redusa .anemie – prin tulburari de utilizare a fierului si hemoliza .

COMPLICATII DE VECINATATE: .Sepsis .Pericardita .Meningita .Osteomielita .Metastaze septice .Mediastinita COMPLICATII GENERALE: .Miocardita .Artrita .

PNEUMONIA FRANCA LOBARA = TIPICA = pneumococica .

.

CLINIC :  Debut brusc  Febra mare  Sindrom fizic pulmonar  Hiperleucocitoza  Radiologic: pneumonie lobara. cefalosporina)  Etiologia :  Str.Pneumonie  H influenzae (< 5 ani) . sferica  Evolutie rapid favorabila cu antibiotice ( penicilina. segmentara.

♦ vărsături în pneumonia de lob inferior ♦ redoare de ceafă în pneumonia de lob superior ♦ poziţie antalgică cu scolioză antalgică ♦ frisoane .Semne extrapulmonare: ♦ dureri abdominale ♦ ileus dinamic.

de condensare – matitate /submatitate lobară sau segmentară cu suflu tubar. Raluri crepitante şi subcrepitante . creşterea transmiterii vibraţiilor vocale. raluri crepitante cu sediu fix. lob mediu) diminuare de murmur vezicular la nivelul lobului afectat wheezing-ul este rar Sdr.Particularităţi ale examenului clinic la copil: -examenul fizic este variabil: examenul clinic poate fi normal – când pneumonia este localizată într-un lob sau segment central ( ex.

 sdr. Participare pleurală – se poate traduce prin:  prezenţa frecăturii pleurale (pleurezie fibrinoasă uscată). traducând prezenţa unui revărsat lichidian (pleurezie exsudativă)  matitate lemnoasă la percuţie  abolirea murmurului vezicular  suflu pleuretic  Pneumotorax – tradus prin:  hipersonoritate  murmur vezicular absent . pleuritic patent.

EXAMENUL RADIOLOGIC .

Opacitate de intensitate medie delimitata inferior de scizura orizontala pe topografia lobului superior drept .

Opacitate la baza dreapta cu delimitare superioara
neta scizurala si difuz conturata la nivelul
extremitatii inferioare. Sinusul costodiafragmatic
clar. Pe profil – opacitate cu baza la diafragm si
peretele anterotoracic, varful la hil, cu limite nete
date de cele 2 scizuri

Rezorbtia procesului pneumonic al lobului mediu.
Zona de condensare are intensitate mai mica si
dimensiuni mai reduse

Rezorbtia procesului pneumonic al lobului mediu.
Zona de condensare are intensitate mai mica si
dimensiuni mai reduse

Opacitate cu bronhograma aerica localizata la nivelul segmentului posterior al lobului superior si apical al lobului inferior stang .

Pneumonie in evolutie. Se observa diminuarea zonei de condensare pulmonara .

Contur superior difuz de intensitate medie .Opacitate neomogena in 2/3 inferioare hemitorace drept.

Pneumonie bilaterala in evolutie .

.

.

.

PNEUMONII NECROTIZANTE BACTERIENE 1. Stafilococul 2. Pneumococul .

STAFILOCOCIA PLEURO .PULMONARA .

ALTI GERMENI Streptococcus constelatus. .FORME SEVERE DE PNEUMONIE NECROTIZANTE Gemella Morbilorum STAFILOCOC Stentrophomonas PNEUMOCOC maltophilla.

APORTUL LABORATORULUI !!! .

Schaffner W. Hadler JL.Alterarea mucoasei respiratorii . Flannery B.196:1346–54. . Harrison LH. Incidence of pneumococcal disease due to non-pneumococcal conjugate vaccine (PCV7) serotypes in the United States during the era of widespread PCV7 vaccination. 1998–2004. PNEUMOLYSINA . PATOGENITATEA PNEUMOCOCULUI 1. Craig AS.activarea caii clasice a complementului . J Infect Dis.Modularea raspunsului imun .Inhibarea fagocitozei Hicks LA. 2007.Fixarea Fc al IgG .

HYALURONIDAZA . 2.rol in colonizarea si invazia mucoasei nazale .Degradeaza tesutul conjunctiv .

TNFα .activare Il – 1. 3.aflux rapid de leucocite .puternic inductori de inflamatie . Il-6. ACIZII TEICOICI SI LIPOTEICOICI .activarea factorului de activare plachetara .activarea caii alterne a complementului .activeaza monocitele .

In tarile dezvoltate predomina infectiile cu pneumococ In tarile in curs de dezvoltare predomina Infectiile cu stafilococ auriu .

Debut brutal :respirator.PULMONARA MANIFESTARI CLINICE: .debut precedat cu 10-12 zile (3 luni) de o infectie stafilococica cutanata sau rinofaringiana . obstructie nazala.Pneumonia poate constitui forma de debut a unei septicemii .Clinic: febra 39-40°C. anorexie. scaune diareice. digestiv. STAFILOCOCIA PLEURO . meteorism . pseudoencefalitic .

STAFILOCOCIA PLEURO – PULMONARA .Sindromul functional respirator .tuse frcventa.batai ale aripilor nazale . moniliforma .geamat .tiraj intercostal . spastica.perioada de stare - 1.dispnee .junghi toracic .

pacientii areactivi sunt afebrili sau hipotermici.2. La acestia aparitia unui croset febril este semn de evolutie buna .alterarea profunda a starii generale .facies toxic cu buze prajite .senzoriu modificat: agitatie / somnolenta datorate hipoxiei cerebrale. tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice . SINDROMUL TOXIC – INFECTIOS .febra de tip septic timp de 2-3 saptamani .

staza renala : oligurie.tahicardie .staza gastro-intestinala : varsaturi.tahipnee . SINDROMUL CARDIO-VASCULAR . .edeme 4. . diaree 5. cilindrurie .hepatomegalie .3.dispnee .

radiologic : desen interstitial accentuat .diminuare de murmur vezicular .STAFILOCOCIA PLEURO – PULMONARA .forme clinice - 1.sindromul toxic – infectios este foarte sever .sindromul functional respirator este foarte intens .FORMA INTERSTITIALA .rare raluri subcrepitante .

matitate .2.bronhofonie . FORMA PRIMIRIV ABCEDATA .respiratie suflanta .abces pulmonar ce cuprinde un lob sau un plaman .domina sindromul functional respirator . cu exceptia formelor centrale : .crepitante sau subcrepitante .sindrom de condensare.bronhopneumonie masiva pana la bloc pneumonic .

Formarea unui abces pulmonar in 5 zile sub tratament cu Cefort + Ciprofloxacina la copil cu tetrapareza spastica .

.

.

.

.

.

3. dau simptomatologie asemanatoare pneumotoraxului . manifestarea clinico – radiologica = pneumatocelul -bule unice sau multiple .bule mici = asimptomatice . imping parenchimul.pot apare bule noi. care conflueaza.apare dupa 12 zile de la debut . se sparg .modificarile se pot produce in minute. dupa ce a aparut bula aceasta da simptomatologia . FORMA EXTENSIV BULOASA . ore sau zile .bule mari = ocupa un lob.dispar in 2-3 saptamani sau 1-4 ani .

Pneumatocele .

.

.

.

.

.

4.poate fi pleurezie de mare cavitate. FORMA CU PARTICIPARE PLEURALA a).forma cu pleurezie purulenta – poate fi singura manifestare .forma cu piopneumotorax c).forma cu pneumomediastin . interlobara.tendinta la cronicizare si inchistare b). mediastinala .

.

.

.

.

.

.

.

. Korgenski K. Ampofo K. Pneumococcal necrotizing pneumonia in Utah: does serotype matter? Clin Infect Dis. Mason EO.46:1346–52. 2008. Daly J.PROCESE PLEUROPULMONARE PNEUMOCOCICE Bender JM. Pavia AT.

.

.

.

.

.

.

.

CT pulmonar: ambii plamani inlocuiti de multiple leziuni chistice.aerice. Emfizem subcutanat. . Lama atelectatica pulmonara posterobazala dreapta. bine conturate de pereti subtiri. cu imagini de bronhograma aerica in interior. pneumotorax bilateral.emfizem mediastinal superior si mijlociu. rotunde ce nu depasesc 2 cm.

Pleurezie
pneumococica

Pneumonie
pneumococica

Pneumonie Pneumonie Pneumonie
Pneumococica pneumococica Pneumococica
Bilaterala Cu abces
pulmonar

Pneumonie pneumococica abcedata

.

.

.

Pneumonie pneumococica de lob superior drept .

.

gc. tract Gi. izolat in hemocultura unui pacient cu rujeola • A mai fost intalnit sub numele Diplococcus morbillorum.php . facultativ anaerob. tract genital la femei. nesporulat • Flora saprofita de la nivelul mucoaselor orofaringiene.ca/lab-bio/res/psds-ftss/gemella-eng.Gemella Morbillorum • Coc Gram pozitiv. 1917. implicat mai frecvent in infectiile cu germeni oportunisti la persoanele imunodeprimate • Descris prima oara de Tunnicliff. Peptococcus morbillorum. Peptostreptococcus morbillorum si Streptococcus morbillorum • Actualmente face parte din familia Gemella impreuna cu Gemella haemolysans (1988) • Foarte asemanatori Streptococului Viridans http://bacterioweb.phac-aspc.fr/ http://www.univ-fcomte. imobil.

15.01 .

01 .15.

17.01 .

01 .27.

29.0 1 .

05.02 .

11.0 2 .

.

.

.

.

PREDISPOZITIA GENETICA PENTRU INFECTII SEVERE Deficitul de MBL ( mannose binding lectine ) Glicoproteina care activeaza complementul pe calea lectinelor si fagociteaza material apoptotic Este conditionat genetic de o gena situata pe cromozomul 10 .

33% din populatia Europei .predispozitie pentru infectii virale grave (v.homozigota BB.3% din populatia Europei . gripal.acumulare de material apoptotic nefagocitat autoantigene .heterozigota pentru cel putin una din mutatii = predispozitie crescuta la infectii 0. CC. DD = deficit complet de MBL . pneumococ) .Haemophilus influenzae.

PNEUMONIA ATIPICA .

cefalosporina  Evolutie prelungita . adinamie. Debut subacut  Manifestari extrapulmonare: cefalee.discrete  Lipseste leucocitoza  Infiltrate pulmonare difuze  Nu raspunde la penicilina. faringita  Semne fizice pulmonare .

Etiologia pneumoniei atipice  Bacterii:  Atipice:  Chlamidia trachomatis (< 3 luni)  Chlamidia pneumonie (>5 ani)  Mycoplasma pneumonie(>5 ani)  Bordetella pertusis  Virusuri:  VRS (<5 ani)  V. gripale ( in epidemie)  Adenovirusuri  V paragripale .

.15% .85% .Pneumonie francă lobară .Pneumonii atipice. Mycoplas mele .La copilul mare .Bilaterale .

.

.

.

Serologia este adeseori dificil de interpretat. Chlamydia . cu o creştere lentă a IgM şi IgG.Chlamydia trachomatis .Peste 6 luni .Chlamydia pneumoniae .Sub 6 luni . . .Exista purtători asimptomatici.

.

Klebsiella pneumoniae .PNEUMONIA CU BACILI GRAM NEGATIVI  Frecventi in etiologia pneumoniilor nosocomiale  la bolnavii internati in ATI germenii frecvent implicati: .Pseudomonas aeruginosa .

fistula bronho-pleurala .aspect de condensare lobara sau multilobara .excavare frecventa .complicatii frcvente: .aspect spongios .leziunile sunt frecvent bilaterale .empiem .Radiografia toracica: .

.

.

.

.

.

.

Pneumonia cu Pneumocystis carinii .

.

.

.

Formele medii de pneumonii comunitare se trateaza cu macrolide – azytro. claritro .Pacientii cu boli associate : MCC. tetrapareze spastice.Antivirale – oseltamivir .Oxigen . fibroza chistica.Antibiotice .Daca pneumonia este severa – spital . diabet zaharat – doze mari de antibiotic . zanamivir .Marea majoritate se trateaza la domiciliu .TRATAMENTUL PNEUMONIEI .Hidratare .

3. în general cunoscută.TRATAMENTUL PNEUMONIEI Principii: 1. pentru agentul etiologic presupus. 4. antibioticele nu previn pneumonia la copiii cu IACRS. tratamentul se va institui după recoltarea produselor biologice pentru examen bacteriologic. . nu se prescriu antibiotice pentru a preveni o pneumonie. în funcţie de severitate şi de vârstă: se stabileşte diagnosticul etiologic de probabilitate şi se alege tratamentul în funcţie de sensibilitatea. 2. tratamentul antiinfecţios iniţial se va baza pe criterii exclusiv clinice.

Amoxicilina – clavulanat .Ampicilina .Peniciline: .Amoxicilina .Benzylpenicilina .Ticarcilina clavulanat Macrolide Cefalosporine – pt stafilococ auriu si pneumococ multidrug rezistente Fluorochinolone .Piperacilin – tazobactam .

ANTIBIOTERAPIA IN PNEUMONIE Fara opacitati / pleurezie Opacitati / pleurezie / stare septica 0-3 sapt Ampi + aminogl +/.macrolid p.v.o Cefalosporin III Febril: macrolide p. azitromicina) i. +/. +/. (cefotaxim) i. Sau Cefalosporina II sau III Amoxi / acid clavulanic i.v. 3 sapt – 3 luni Afebril: Macrolide p.v.v.o. Cefalosporina II sau III claritromicina.cefalosp III Idem (cefotaxim) – i. cefalosp II (cefuroxime)sau cefalosp III (cefotaxim) 4 luni – 4 ani Ampicilina i.v Amoxi / sulbactam 5 – 15 ani Macrolide ( eritromicina.o. .

000 ui 4 ERITROMICINA 30 – 40 mg 4 CLARITROMICINA 15 mg 2 AZITROMICINA 10 – 15 mg 1 AUGMENTIN 30 – 75 mg 3 CEFUROXIM 30 – 75 mg 2–3 CEFTRIAXONE 50 – 100 mg 1–2 CEFOTAXIM 100 – 200 mg 2 GENTAMICINA 5 mg 2 VANCOMICINA 40 mg 2-4 .ANTIBIOTIC DOZA / KGC/24 H NR ADMINISTRARI/ 24 H AMPICILINA 100 – 200 mg 4 AMOXICILINA 50 – 100 mg 4 PENICILINA G 100.000 – 200.

evoluţia nefavorabilă impune modificarea tratamentului conform sensibilităţii testate prin antibiogramă a germenului izolat. b). evoluţia favorabilă impune continuarea aceluiaşi tratament indiferent de aceste rezultate. . Terapia se va reevalua după primirea rezultatelor examinărilor bacteriologice: a). pentru a i se putea verifica eficienţa. Un antibiotic prescris se păstrează cel puţin 2-3 zile.

Terapia i. Nu se suprimă toate antibioticele odată.Durata tratamentului este variabilă: 1-2 săptămâni în pneumoniile necomplicate. se administrează până cănd pacientul devine afebril . ci secvenţial. iar în caz de pneumonie severă câteva zile după ce devine afebril Criteriul orientativ pentru sistarea tratamentului este evoluţia clinică. tabloul radiologic normalizându-se mai târziu. 3-4 săptămâni în pneumoniile complicate cu pleurezie. .v. la câteva zile interval. 5-6 săptămâni în cele complicate cu abces pulmonar.

tratamentul insuficienţei respiratorii. tratamentul eventualelor deficite imune. tratamentul dezechilibrelor metabolice. 4. 2. 3. .Tratamentul patogenic include: 1. tratamentul complicaţiilor.

aspiraţia mecanică a secreţiilor.  reducerea consumului de O2: repaus la pat  Fenobarbital 3-5 mg/ kg oral/ im.  ameliorarea transportului de O2: masă eritrocitară 5-10 ml/kg (Hb  7g%). tapotări).acetil-cisteină. .1. . .  ameliorarea ventilaţiei prin: . . Tratamentul insuficienţei respiratorii acute:  dezobstruarea căilor aeriene prin aspiraţie. alfa-chemotripsină).  oxigenoterapia.  corectarea acidozei cu NaHCO3 (determinări ASTRUP).ventilaţie asistată.aerosoli cu efect bronhodilatator (salbutamol) sau fluidifiant (N.drenaj postural (schimbarea poziţiei.

. în funcţie de ionogramă. Tratamentul dezechilibrelor metabolice: corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice prin rehidratare adecvată şi corectarea eventualelor diselectrolitemii.  corectarea acidozei cu NaHCO3.2.

cardiotonic;
- diuretic (furosemid);
- oxigenoterapie.
 tratamentul colapsului: - reechilibrare hidro-electrolitică
- în stări hipertoxice: metil
prednisolon 5 mg/kg/zi
 tratamentul complicaţiilor neurologice: - oxigenoterapie
- reechilibrare hidro-
electrolitică şi acidobazică
- eventual sedative
(Fenobarbital)
 tratamentul complicaţiilor digestive:
- terapia ileusului dinamic: corectarea hipokaliemiei şi
a acidozei, căldură umedă
pe abdomen, sondă rectală;

- vărsături, diaree: repaus digestiv, reechilibrare hidro-
electrolitică.
 tratamentul complicaţiilor hematologice:

4.Tratamentul deficitelor imune:

cu imunoglobuline în:
- deficite imune cunoscute
- pneumonii severe la sugar şi copil mic
- rezistenţă bacteriană la antibiotice.

III.Tratamentul simptomatic:

- antitermic: paracetamol (40mg/kg/zi);
-.sedativ şi uneori anticonvulsivant: Diazepam (0,2-0,3
mg/kg/doză iv lent).

IV.Tratamentul chirurgical:
-.puncţia pleurală
-. pleurotomia
-. drenajul pleural
-. exsuflarea unui pneumotorax.

metode de electie in tratamentul empiemului .previne formarea cloazonarilor si a pahipleuritei . DRENAJUL PLEURAL PRIN PLEUROSTOMIE + ANTIBIOTERAPIA .

.

Proteina C activata si recombinata Drotrecogin – pentru soc septic .Anticorpi anti leucocidina Panton Valentin IgG cu administrare i.OPTIUNI TERAPEUTICE DE VIITOR PENTRU STAFILOCOCIA PLEUROPULMONARA : .Anticorpi antistafilococici . .v.

PREVENTIA  Copiii prematuri.primeasca lunar anticorpi monoclonali anti VRS (Sinagis) . . sau cu boala pulmonara cronica. imunodeprimatii – ar trebui sa . boala congenitala cardiaca.antipneumocoicca .anti Haemophilus influenzae .vaccinare – antigripala .

deshidratarea 6. sindromul funcţional respirator împiedică buna hrănire 4. prezenţa pleureziei sau abcesului pulmonar 7.vârsta sub 6 luni 3. nu se poate asigura îngrijirea la domiciliu. bariere de comunicare şi limbaj . nu răspunde sau se agravează în ciuda tratamentului oral cu antibiotic 8.Criterii de internare în spital: 1. stress social. aspectul toxic 2. boli preexistente 9. hipoxemia – SaO2 < 93 – 94% în aer atmosferic 5.

Criterii de tratament la domiciliu: 1. vârsta peste 3 luni 2. simptome respiratorii uşoare 4. pacientul poate fi revăzut la 24 ore .o. ia bine medicaţia p. 6. se hidratează bine 5. stare generală bună 3.