You are on page 1of 33

Cruch-syndrom

• Cruch-syndrom– E. Bywaters şi, D. Beale (1941)
• Asfexia traumatică a ţesuturilor moi – N. Pirogov (18 61)
• Toxicoza traumatică – N. Elanschii (1951)
• Синдром длительного раздавливания – M. Kuzin
(1959)
• Синдром длительного сдавления – M. Kuzin (1969)
• Sindromul strivirii
• Sindromul Bywaters
• Sindromul miorenal
• Sindromul poziţional
CRAŞ SINDROM

Definiţia craş-sindromului : este
o patologie poliorganică cauzată
de compresia de lungă durată a
ţesuturilor moi a membrelor,
sectorului pelvian şi a capului.
CRAŞ SINDROM
Două noţiuni chee:
a) Compresiune de lungă durată – o durată a
dereglărilor de circulaţie sangvină după
care în ţesuturile ischemizate survin
schimbări morfologice ireversibile. Durata
compresiei ce depăşeşte 2 ore – este
convenită ca lungă durată. Coraportul între
durata compresiunei şi schimbările
morfologice în ţesuturile comprimate
(ischemizate) este direct proporţional: cu
cât durata este mai mare cu atât şi
dereglările morfologice sunt mai grave;
CRAŞ SINDROM
Două noţiuni chee:
b) Regiunile anatomice supuse
compresiunei: raportul între
dimensiunele, volumul sectoarelor
comprimate şi gradul de gravitate a
craş-sindromului este direct
proporţional : cu cât regiunile
comprimate sunt mai mari, mai
bogate în ţesut muscular cu atât mai
gravă va fi clinica şi evoluţia craş-
sindromului.
CRAŞ SINDROM

Sectoarele comprimate:

- membrele întregi, unele sectoare ale
lor;
- regiunea pelviană, fără mari, grave
leziuni, destrucţii a organelor viscerale,
vaselor majistrale a cavităţii pelvisului;
- ţesuturile moi a capului, fără grave
destrucţii a craniului, creerului.
CRAŞ SINDROM
Compresiunea cutiei toracice cauzează
„asfixia traumatică” cu dereglări grave
a respiraţiei şi bolnavul poate deceda
până la noţiunea de compresie de
lungă durată (peste 2 ore).
Compresiunea ţesuturilor moi în
regiunea abdomenului se va manifesta
şi cu leziuni a organelor viscerale
abdominale, care deasemeni şi până la
2 ore pot cauza decesul
traumatizatului.
CRAŞ SINDROM
Frecvenţa craş-sindromului
• În seismul din Ashabad (1948) – 3,8%
• În seismul din Iugoslavia (1960)– 5,5%
• În seismul din Italia (1963) – 21,8%
• În seismul din Armenia (1988):
Iu. Sapoşnicov – 50%
E. Necaev cu coaut – 3,8%
CRAŞ SINDROM
În funcţie de regiunele comprimate:
• gamba şi piciorul – 36,7%
• întregul membru inferior–17,9%
• antebraţ, maînă – 9,5%
• întregul membru toracic– 8,3%
• coapsa – 5,4%
• braţul – 4,2%
• policompresiuni:

cu predominaţia membrului pelvin – 10,1%

cu predominaţia membrului toracic – 4,7%
• compresiunea concomitentă (asociată) şi a toracelui,
abdomenului – 4,2%
CRAŞ SINDROM
La bolnavi cu craş-sindrom predomină
compresiunea membrelor – 81% din ele
membrul pelvin – 59%. În 39% craş-
sindromul este asociat cu fracturi a
locomotorului, traumatisme craniene,
vertebrale.
Letalitatea în craş-sindromul de
manifestare clasică este de 66-75%.
CRAŞ SINDROM
Patogenia Craş-sindromului
Dintre multitudinea de reacţii patologice
ce se produc în organismul supus
gravei compresiuni sunt 3 factori
principali ai patogeniei:
1) factorul neuro-reflector
2) intoxicaţia traumatică
3) plasmo- şi limforeea
CRAŞ SINDROM
Patogenia Craş-sindromului
1) factorul neuro-reflector sau factorul algic
• cu el debutează compresiunea cu
manifestarea fazei erectile a şocului
compresional (durata până la 1 - 1,5 ore)
apoi faza torpidă a acestui şoc.
• după eliberare pe durata de 10 - 30 minute
se repetă faza erectilă a şocului
postcompresional – sau debutul craş-
sindromului, cu ulterioara clinică a acestui
sindrom.
CRAŞ SINDROM
Patogenia Craş-sindromului
2) Toxicoza traumatică – endotoxemia
organismului cauzată de:
• absorbţia din sectoarele comprimate a
produselor metabolismului nefinalizat (acidul
lactic, produse histaminice şi alt.) cu
declanşarea unei acidoze metabolice;
• absorbţia din ţesuturile necrotizate,
necrotizabile prioritar din ţesuturile
musculare: mioglobina – 75%, creatinin –
70%, 66% - potasiu (K), 75% - fosfor şi alt.
CRAŞ SINDROM
Patogenia Craş-sindromului
2) Toxicoza traumatică – endotoxemia
organismului cauzată de:
• Decompensarea funcţiei organelor pentru
detoxicaţie (renichii, ficatul, aparatul dijestiv,
pielea şi alt.)

Endoxemia poate fi:
- compensată
- subcompensată
- decompensată
CRAŞ SINDROM
Patogenia Craş-sindromului
3) Plasmo- şi limforeea în sectoarele
compresiunei şi în alte regiuni
anatomice ale corpului:
• maxima plasmoree are loc în primele 2
ore după decompresiune, cu creşterea
compresiunei vaselor sangvine cu
continuarea ischemiei segmentelor fost
compresate.
CRAŞ SINDROM
Dereglările în renichi:
- în perioada compresiunei din cauza
catenolaminelor se spasmatizează
arteriolele sistemului periferic, inclusiv şi
a rănilor; spasmul ce depăşeşte 2 ore
cauzează necroza stratului cortical renal;
- după eliberarea din compresiune
hipovolemia accelerată cauzată de
plasmo- şi limforeea cauzează aceeaşi
dereglare a circulaţiei sangvine a
renichilor;
CRAŞ SINDROM
Dereglările în renichi:
- după decompresie mioglobina
absorbită din focarul
compresional circulă prin patul
sangvin, iar după filtrarea
renală în mediul acid al urinei
primare devine insolubilă şi se
sedimentează, obturând
canaliculile renale, blocând
renii – renul mioglobinic
apreciat de patanatomişti, iar
cliniciştii determină oliguria,
anuria şi uremia.
CRAŞ SINDROM
Gradele de gravitate a Craş-sindromului
M. Kuzin (1969) determina 4 grade de gravitate a craş-
sindromului în funcţie de durata (expoziţia)
compresiunei şi regiunele supuse traumatizării:
gr. I – compresiunea segmentelor distale a membrelor cu
o durată până la 4 ore;
gr. II – compresiunea segmentelor membrelor pe o durată
de 4-6 ore;
gr. III – compresiunea unui membru pelvin sau şi cu alte
segmente pe o durată de 6-8 ore - forma clasică a craş-
sindromului;
gr. IV – compresiunea a ambelor membre pelvine pe
durata de 6-8 şi mai multe ore.
CRAŞ SINDROM

În Armenia (1988) după datele E. Necaev
şi coaut (1993) au fost bolnavi cu craş-
sindrom:
gr. I – 22,0%
gr. II – 42,9%
78%
gr. III – 35,1%
CRAŞ SINDROM
Clinica Craş-sindromului
Perioada compresiunei
• Compresiunea se începe brusc, pe neaşteptate
• Dureri mari cu manifestări clinice a fazei erecţile a
şocului compresional:
• ajitaţie, acţiuni necoordonate
• comportare neadecvată
• sete
• respiraţie mai frecventă
• tahicardie moderată
• tensiunea arterială sistolică normală sau ridicată
uşor
• în faza torpidă cu manifestări de aprofundare a
decompensării cardiace, cerebrale, pulmonare şi alt.
CRAŞ SINDROM
În perioada de decompresiune – în craş-
sindrom clinica are 3 perioade (M. Kuzin,
1969):
I. Perioada precoce – dereglărilor acute
cardiovasculare cu o durată de 1-3 zile şi
este cauzată de:
- hipovolemia progresivă cauzată de
edematizarea accelerată a sectoarelor
compresate;
CRAŞ SINDROM
Perioada precoce
- hiperpotasemia (hiperkaliemia), hiperfosfatemia
cu manifestările clinice:
• apariţia durerilor retrosternale
• dispnee
• bradicardia
• slăbiciune musculară
• convulsii periodice
• creşterea K în plasmă până la 6 mmol/l
- intoxicaţia generală a organismului cu metaboliţii
biologic activi a endoxemiei.
CRAŞ SINDROM
Manifestările generale în perioada I:
• bolnavul în cunoştinţă dar omnobilat;
• prezintă dureri proprioceptive în regiunele
compresate;
• slăbiciune, greţuri, vome, săte;
• transpiraţii reci;
• paliditatea, cianotizarea tegumentelor;
• hipotonie arterială sistolică în funcţie de
gradul gravităţii patologiei;
• tahicardie.
CRAŞ SINDROM
Perioada precoce
Local în sectoarele fost compresate:
- pe pielea segmentelor compresate pot fi amprentele
suprafeţelor obiectelor de compresie;
- paliditatea tegumentară, cianotizare, apoi culoare de
mramoră;
- creşte edemul rapid – cu 8-10 cm mai mare în diametru
de cât segmentele contrlaterale sănătoase;
CRAŞ SINDROM
Perioada precoce
- apar flictene – bule tensionate care se deschid la
mici traumatizări sau de la sine;
- dispariţia pulsaţiei arteriale a segmentelor
compresate din cauza edemului masiv.
CRAŞ SINDROM
II. Perioada intermediară – insuficienţei renale acute –
cu o durată de 4-18 zile
• slăbiciune generală, apatie, adinamie;
• omnobilaţia profundă, până la comă;
• dureri în regiunea lombară din cauza edemului
renal sub capsula fibroasă, uneori cu defans
muscular şi clinica pseudoabdomenului acut;
• manifestările de intoxicaţie cu vome în continuu;
• creşterea progresivă a uremiei, asotemiei,
creatinului în plasma sangvină;
• anemia;
• miocardiodistrofia;
• nefropatia toxică.
CRAŞ SINDROM
Maximala frecvenţă a decesului bolnavilor
în perioada II poate avea loc în
intervalul zilelor 6-12 (în mediu către
ziua 7) din cauza:
• hiperpotasemiei (hiperkaliemiei)
• uremiei
• sepsisului din focarul sectoarelor
compresate şi focarelor septice
metastatice (pneumonie, endocardită,
tromboflebite, stomatite şi alt.)
CRAŞ SINDROM
III. Perioada tardivă – de recuperare cu predominarea
manifestărilor clinice locale în sectoarele
compresate:
- se restabileşte funcţia
organelor viscerale cu
o insuficienţă cronică
a lor;
- ţesuturile necrotizate
se înlocuesc cu ţesut
conjunctiv;
- scade edemul tesular,
durerile locale;
CRAŞ SINDROM
Perioada tardivă
- rămân redori articulare, segmente-membre
afuncţionale;
- sechele a complicaţiilor infecţioase (osteită
cronică, defecte osoase, tegumentare şi alt.);
- neuropatii grave;
- dereglări trofice cu ulceraţii.
CRAŞ SINDROM
Primul ajutor
Scopul - profilaxia
hipovolemiei şi intoxicaţiei
accelerate
- eliberarea traumatizatului din
compresie
- aplicarea garoului la baza
membrului comprimat
- pansament aseptic (la
necesitate)
- pansament compresiv pe tot
membrul compresat de la
baza lui spre periferie
CRAŞ SINDROM
Primul ajutor
Scopul - profilaxia hipovolemiei şi intoxicaţiei
accelerate
- scoaterea garoului. Garoul nu se scoate la o
compresiune de 15 ore şi mai mult.
- hipotermia locală (16-18ºC)
- imobilizarea pentru transportare
- antidoloranţi
- saturarea cu mult lichid alcalin (soluţie de 2% de
NaHCO3)
- evacuarea de urgenţă.
CRAŞ SINDROM
Ajutor medical
1.) Efectuarea componentelor primului ajutor în
cazurile neaplicării lui.
2.) Infuzia substituenţilor de sînge coloidali şi cristaloizi
3.) Profilaxia hipercaliemiei (clorid de calciu, gluconat
de calciu, soluţie de NaCl şi alt. )
4.) Continuarea hipotermiei locale
5.) Asistenţa simptomatică
6.) Profilaxia complicaţiilor locale infecţioase
(antibiotice, ser, anatoxină antitetanică)
7.) Administrarea preparatelor antidolorante-intra
vascular
CRAŞ SINDROM
Tratamentul craş sindromului
1.) Tratamentul intoxicaţiei organismului:
• substituienţi ai sîngelui coloidali, cristaloizi
• hemosorbţia
• hemodializa
2.) Restabilirea volumului de sînge circulant
3.) Restituţia funcţiei renale
• diuretice
• hemodializa
CRAŞ SINDROM
Tratamentul craş sindromului
4.) Preparate cardiotonice
5.) Preparate antidolorante pentru
diminuarea sindromului algic
6.) Tratamentul chirurgical:
• fasciotomii decompresive
• amputaţii şi exarticulaţii
• intervenţii în consecinţe (sechele) locale
a segmentelor fost compresate.