You are on page 1of 18

COORDONATOR DE PRACTICA: NECULA VASILICA

ELEV: RUSALIM STEFANIA
TUTORE: BARACU MAGDALENA

 Informatii despre agentul economic  Compartimentele specifice unui magazin  Organizarea interioara a magazinului  Autoservirea  Concluzii .

OLTINA IMPEX PROD COM URLATI .

unde se afla sectia de patiserie. •Unitatea isi desfasura activitatea in doua locatii: •Prima locatie se afla amplasata la intrarea in orasul Urlati. In anul 2012 s-a dat in functiune noul .OLTINA IMPEX PROD COM SRL URLATI. •Unitatea economica pe care eu o reprezint se numeste S. Din 2008. societatea a dat in functiune o moara de grau care se afla amplasata pe drumul judetean ce duce spre Ceptura.C. in vechiul sediu al unitatii Extrapan si a doua locatie spre iesire din Urlati .

fiind formata din 245 de angajati cu inalta calificare in domeniul moraritului si panificatiei. o firma apreciata deoarece raspunde cu profesionalism cerintelor tot mai diversificate ale clientilor sai. Societatea comerciala OLTINA IMPEX PROD COM SRL este o companie tanara si dinamica. SUNTEM SPECIALIZATI in productia produselor de morarit. Societatea se afla intr-un permanent proces de perfectionare si colaboreaza indeaproape cu furnizorii si partenerii sai. Dispunem de mijloace tehnice de ultima generatie achizitionate de la firme de prestigiu. Infiintata in 1994. patiserie si panificatie. dupa 17 ani de activitate. precum si distributia acestora in tot judetul. a . Societatea noastra se ingrijeste indeaproape ca personalul sa fie foarte bine motivat si sa aiba in plus un nivel ridicat al conduitei profesionale. Oltina  a ajuns astazi.

asigurarea mentinerii calitatii produselor. Necesita un ansamblu de actiuni pentru a asigura in principal. organizarea corespunzatoare a locului de munca. asigurarea unei circulatii fara agolmerari si cu flux continuu a cumparatorilor. urmatoarele: expunerea corespunzatoare a produselor. dimensionarea acestora pentru a permite alegerea si luarea cu usurinta a marfurilor de catre consumatori. asigurarea unei supravegheri . posibilitatea reimprospatarii cu usurinta a produselor cu vanzare rapida.

formate din: birouri. cu dimensiuni care sa asigure posibilitatea unei bune deserviri si o circulatie optima a cumparatorilor si vanzatorilor. -   sala de conditionare. vestiare. -         depozitul de ambalaje. care trebuie sa aiba o capacitate egala cu 1/3 din volumul de desfacere a  produselorperisabile.In privinta compartimentelor specifice unui magazin. acesta trebuie sa cuprinda: -         sala de vanzare. grupuri sanitare . Se recoanda ca aceasta sa fie simpla. cantare. . camere frigorifice. -        incaperile speciale si anexe. preambalare si finisare a produselor  sosite in magazii. trebuie situate langa depozitul general si dotat cu mese. ce trebuie sa aiba o suprafata de 50-100% din sala de vanzare.. ocupand 40-60% din suprafata magazinului. etc. destinata publicului consumator. -         spatiul de depozitare.

Spatiul pentru cumparator se poate determina conform urmatoarelor formule: in care: Smfc  - reprezinta. Ncz       -           . Pf         -           . programul de functionare al magazinului (15h=900'). Tpv       -           . suprafata   din  sala  de  vanzare  destinata   circulatiei                           cumparatorilor. timpul mediu pentru realizarea unui proces de vanzare                           (cca 15'). .. spatiul   mediu  pe  un   cumparator  in  programul  de                          functionare de 15 ore pe zi. numarul mediu de cumparatori pe zi. Sc         -           .

realizarea unei legături optime intre diferitele componente ale sistemului pe care-l formează ansamblul suprafeţei de vanzare.Organizarea interioară a suprafeţei de vanzare reprezintă. Ea a revoluţionat amenajarea si atractivitatea punctelor de vanzare pentru că oferă consumatorilor două mari avantaje: . . se urmăreste in esenţă. libertatea alegerii si cumpărării produselor de către client. modul de prezentare a magazinului. cat si in remodelarea celor existente. . Inovaţia comercială a secolului al-XX-lea este fără indoială apariţia autoservirii. intr-o anumită măsură. datorată faptului ca plata se face osingură data la casă.o mai mare rapiditate a serviciului. de unde: anonimatul respectat. crearea unei ambianţe care să promoveze in cel mai inalt grad vanzările.absenţa vanzătorului. Atat in proiectarea noilor magazine.

• Punerea la dispoziţia clientelei a unui suport ajutător (cos sau cărucior) care să-i permit să transporte grupat mărfurile în interiorul magazinului. produselor condiţionate sau preambalate. portbagajul autoturismului. fără intervenţia personalului vânzător. etc. geantă. la vederea si îndemâna clientului.• Prezentarea.) . cu afisarea preţurilor. • Libera alegere a articolelor de către cumpărător. amplasat la iesirea din magazin. • Post de încasare special echipat (chiar dacă uneori sunt mai multe). • Liberul acces al clientului la marfă. la postul de încasare si până la eliberarea lui prin transbordare în propriile mijloace de transport (sacosă.

faţă de magazinul clasic.Avantajele pe care le oferă magazinul care funcţionează pe baza principiului autoservirii. astfel că dorinţele consumatorului pot fi pe deplin realizate. Cumpărătorul nu trebuie să astepte ca să fie servit de către vanzător. Economisirea unei bune părţi din timpul afectat cumpărăturilor. ci “se serveste singur” in cadrul timpului de care dispune. Libertatea alegerii nestanjenite a mărfii face inutil efortul de convingere din partea vanzătorului (cu unele excepţii). O mare economisire a timpului se realizează si prin faptul că in magazinele cu autoservire se găsesc sortimente variate de mărfuri. 2. pot fi formulate astfel: 1. .

deoarece nu se asteaptă mult la rand. care ofer posibilitatea controlului acestora. Frecvenţa consumatorilor in magazinul cu autoservire este mult mai mare decat in magazinul clasic. capacitatea . Preţurile înscrise clar pe mărfuri sau pe ambalajele in care se află acestea fac imposibilă incorectitudinea. 5.3. in general. 4. abuzul faţă de consumator. utilizându-se astfel mai raţional spaţiul de vânzare si. Condiţiile igienice intr-un magazin cu autoservire sunt mult mai bune datorită faptului că mărfurile se vand preambalate. Garantarea calităţii si greutăţii mărfurilor este asigurată prin însemnele si etichetele de pe marfă.

7. Magazinele cu autoservire creează posibilitatea realizării de economii de investiţii prin "reducerea" necesarului de spaţiu comercial (aplicarea principiilor merchandisingului permite expunerea unui sortiment mai variat pe mp sau metru linear de expunere). de regulă. Datorită numărului mare de consumatori si de asortimente variate. 8.6. in comparaţie cu magazinul clasic. Utilizarea forţei de muncă in magazinul cu autoservire este mult mai raţională intrucat. se măreste . numărul salariaţilor este mult mai mic. se realizează o vânzare mai mare faţă de magazinul clasic.

Amenajarea suprafeţei de vanzare. urmăreste două obiective-scop: 1.Un plan al optimizării tehnologiei comerciale. proiectat pentru un magazin. O atare opţiune pretinde rezolvarea problemelor generate de localizarea raioanelor in corelaţie cu cerinţele dirijării fluxului de clienţi si cu necesitatea reducerii timpului cheltuit pentru efectuarea cumpărăturilor. Evaluarea mărimii si numărului raioanelor. In cadrul acestei operaţiuni se caută rezolvarea a două probleme esenţiale: dispunerea mobilierului de prezentare a produselor pe toată suprafaţa de . pe langă dimensionare se are in vedere si asocierea acestora intr-o structură specifică unui sistem in care fiecare componentă se “ajută” reciproc. 2.

cu 100% mai ridicată decat in magazinul cu autoservire. Noile magazine apar pentru a satisface preferinţele extrem de diferite ale consumatorilor in materie de nivel al produselor si al serviciilor speciale. iar baza tehnico-materială se utilizează cu maximum de eficienţă. intr-un magazin cu servire. După numeroase studii s-a concluzionat că nivelul cheltuielilor la magazinul cu autoservire este mai redus cu două procente faţă de nivelul inregistrat la magazinele similare cu servire. iar ponderea cheltuielilor pentru salarii per bon de casă este. In zilele noastre consumatorii au la dispoziţie o mare diversitate de magazine de unde pot cumpăra bunurile si serviciile necesare. . Ponderea cheltuielilor pentru salarii la vizita unui client intr-un magazin cu servire este cu aproximativ 40% mai mare decat intr-un magazin cu autoservire.

mai ales. realizarea unei proporţii raţionale a stocurilor expuse in magazin in raport cu frecvenţa lor de vanzare. . Dezvoltarea rapidă a autoservirii arată că preocuparea generală nu constă in a convinge pe cineva asupra oportunităţii introducerii acesteia ci in perfecţionarea ei continuă. stabilirea numărului optim de case de marcat astfel incat să se asigure o eficienţă maximă a acestei forme de vanzare. in organizarea stiinţifică a procesului de vanzare si modernizarea lui sub toate aspectele si. organizarea raţională a fluxului de consumatori. in ceea ce priveste mărimea optimă a unităţilor. stabilirea nomenclatorului optim al sortimentului de mărfuri. asigurarea unei cat mai buneincărcări a suprafeţelor comerciale.

G. Ed. Polirom . Tehnopress 3) D. Paris – Practica merchandisingului. Aghiorghiesei – Merchandising. C.1) Internetul 2) V. Nita. Mouton. Ed. D.