You are on page 1of 35

PARTEA I

Notiuni generale privind cunoasterea


stiintifica
STIINTA - DEFINITII
Ansamblu de cunostinte despre lume
Sistematizate si verificate

Exprimate intr-un sistem de semne, limbaj de


comunicare
Forma a constiintei sociale (forma de reflectare a
lumii)
Studierea obiectelor si fenomenelor din natura
si societate, in scopul de a culege si sistematiza
fapte.
Studierea legilor care guverneaza faptele,
pentru elaboarea de previziuni.
CUNOASTEREA

Cunoasterea reprezinta un proces complex


de reflectare a realitatii practice in
constiinta oamenilor si a activitatii lor
productive.

Cunoasterea este o reflectare aproximativ


exacta a realitatii.

Cunoastere comuna cunoastere


stiintifica.
CUNOASTEREA STIINTIFICA

Forma: in special teorii stiintifice, care


explica procesele si fenomenele, stand la
baza prevederii acestora

Metoda: perpectiva metodologica

Procedee de verificare a ipotezelor

Limbaj specializat
NIVELURILE CUNOASTERII

Cunoastere empirica (reflectarea obiectelor


si proceselor studiate). Metode specifice de
reflectare: observatia si descrierea.

Cunoasterea teoretica (adancirea


cunoasterii prin intermediul gandirii
abstracte, realizandu-se patrunderea in
esenta proceselor si fenomenelor
economice, identificarea legaturlor interne,
cauzelor si mecanismelor lor de existenta)
EPISTEMOLOGIA - TEORIA
CUNOASTERII STIINTIFICE
Abordari
Valoarea cunoasterii stiintifice
Adevarul rezultatelor stiintei

Curente:
Pozitivism
Epistemologia realist-critica
Epistemologia fenomenologica

Epistemologia genetica
Hermeneutica
Adevarul cunoasterii

Adevarul este obiectiv, poate fi cunoscut si Adevarul este subiectiv,


Cunoastere trebuie agreat social. la nivelul individului.
si realitate
Cunoasterea este
obiectiva si reflecta Pozitivism
realitatea.

Cunoasterea este Realism critic


subiectiva. Realism

Cercetarea
Interpretivism si
Cunoasterea este actiunii
inseparabila de om, fenomenologie
incercare de a da un
sens realitatii.

Cunoasterea este
incerta si relatia Hermeneutica
dintre realitate si
cunostintele noastre
este ascunsa.
POZITIVISM
Secolul 19, Auguste Comte. Forta stiintei si a
gandirii rationale de a intelege si actiona
asupra lumii.
Cunoasterea exacta si obiectiva a lumii este
posibila.
Oamenii si actiunile lor pot fi studiate in mod
obiectiv (ca si lumea naturala). Este vorba de
aspectele tangibile.
Posibilitatea de a defini legi generale, corp de
cunostinte ortodox
Se poate prezice un comportament mediu,
nu cel individual.
REALISM

Recunoasterea naturii subiective a cercetarii


si a rolului valorilor.

Cercetatori cu valori diferite vor promova


teorii diferite.
REALISMUL CRITIC

Introduce notiunea de nivel (de stratificare)


in intelegere.

Exista un nivel al realitatii greu accesibil,


intrucat este ascuns cunoasterii comune.
Descoperirea acestui nivel nu se poate
face decat de oameni deosebiti.
INTERPRETIVISM SI
FENOMENOLOGIE
Realitatea este o constructie sociala.
Intelegerea realitatii nu este o consemnare a
ceea ce exista, ci ceea ce constituie, formeaza
oamenii prin modul cum interpreteaza
realitatea, ceea ce rezulta din compromisuri si
intelegeri.
Exemplu: Analiza mediului social al unui
proiect
Data 1
Proprietarul
proiectului

Echipa de proiect Partener

Proiect

Clienti Furnizori
Concurenti
Data 2
Proprietarul Partener
proiectului

Echipa de proiect Autoritati


Proiect

Furnizori
Clienti

Concurenti
HERMENEUTICA

Lucrurile sunt in legatura dar cunoasterea


acestor legaturi este secreta si esoterica.
Legaturile intre lucruri sunt simbolice si
spirituale, nu rationale sau analitice.
STRUCTURA STIINTEI

Materialul faptic
Ipotezele confirmate si neconfirmate
Rezultatele observatiilor si experimentelor,
generalizarile teoretice (legi, teorii,
axiome) realizate pe baza materialului
faptic si confirmate de practica
Modelul de cercetare (metodologia)
STIINTELE NATURII SI
STIINTELE SOCIALE
Stiintele naturii: stiintele care au drept
obiect de studiu raporturile dintre
fenomenele naturale (fizice, chimice,
biologice).

Stiintele sociale: stiintele care au drept


obiect de studiu raporturile care se
formeaza intre oameni si care le
conditioneaza comportamentul.
STIINTA ECONOMICA STIINTA
SOCIALA
Stiinta economica studiaza o parte a
raporturilor dintre oameni si anume acelea
care sunt in legatura cu productia,
schimbul, distributia si consumul de bunuri
si servicii, denumite relatii economice.
STIINTE EXPERIMENTALE SI
LOGICO-MATEMATICE
Stiintele experimentale (reale sau
empirice) isi intemeiaza cercetarea si
rationamentele pe realitati existente in
mod obiectiv (fizic).

Stiintele logico-matematice (teoretice) isi


intemeiaza obiectul cercetarii si
metodologia pe lumea ideilor, a gandirii.
STIINTA ECONOMICA STIINTA
EXPERIMENTALA
Stiinta economica face parte din stiintele
experimentale deoarece studiaza faptele,
fenomenele si procesele economice,
precum si comportamentul agentilor
economici implicati in activitatile
economice.
CARACTERISTICI GENERALE
ALE STIINTEI ECONOMICE
Obiectul de studiu are caracter subiectiv
(actiunea oamenilor, inzestrati cu vointa,
dorinte si comportamente).
Criteriul adevarului deriva din confruntarea
teoriei cu practica
Analiza si sinteza: reconstructia mentala a
realitatii, cu fotografierea ei dual
informational.
FUNCTIILE STIINTEI
ECONOMICE
Explicativa (cauzele care determina un fenomen
economic sau altul, relatiile cu alte fenomene
economice, sociale, politice). Teoria economica are
un puternic continut cognitiv-informational.

Predictiva (formularea, prescrierea de solutii


eficiente la problemele care se cer rezolvate, precum
si previziuni asupra evolutiei fenomenelor
economice).

Rezumativa (formularea de enunturi sintetice asupra


unor cantitati mari de informatii empirice).
PROBLEME ECONOMICE

Rezulta din confruntarea teoriei existente


cu fapte empirice noi.

Unele fapte nu mai pot fi explicate pe baza


teoriilor existente.
Fapte empirice economice

Teoria economica Metodologia stiintei


economice

Probleme economice
PROBLEMELE ECONOMICE DEVIN TEME
DE CERCETARE!

Cunoasterea, explicarea si deci rezolvarea


problemelor economice constituie continutul
specific al activitatii de cercetare stiintifica
economica.
PROCESE ESENTIALE IN STIINTA ECONOMICA

Apropierea de stiintele exacte (naturale).


Cresterea aplicarii matematicii in
cercetarea fenomenelor economice.
Extinderea experimentarii ca modalitate de
verificare a ipotezelor admise.
Promovarea cercetarilor inter- si
multidisciplinare.
CONTROVERSE TEORETICE SI METODOLOGICE
IN STIINTA ECONOMICA. LIMITELE STIINTEI
ECONOMICE

Deficit de realism
Ajutor limitat pentru practica

Explicatii:
Fundamentarea pe postulatul legilor
naturii
Refugierea in probleme subtile logice
(gandirea neoclasica)
NECESITATEA RECONSTRUCTIEI
STIINTEI ECONOMICE
Revenirea la continutul descriptiv puternic
Promovarea investigatiilor empirice
Articularea dimensiunilor normative si
pozitive
CONTRIBUTII ROMANESTI LA DEZVOLTAREA
METODOLOGIEI CERCETARII STIINTIFICE
ECONOMICE

Personalitati romanesti:
Dimitrie Cantemir
Teodor Diamant
Nicolae Balcescu
George Baritiu
Ion Ionescu de la Brad
Dionisie Pop Martian
Petre S. Aurelian
Ion Ghica
Constantin Dobrogeanu Gherea
Ion Angelescu
Virgil Madgearu
CONTRIBUTII ROMANESTI LA DEZVOLTAREA
METODOLOGIEI CERCETARII STIINTIFICE
ECONOMICE

Personalitati romanesti:
Gheorghe Tasca

Mihail Manoilescu

Victor Slavescu

Ion Raducanu

Gromoslov Mladenatz

Ghoerghe Zane

Nicolae Georgescu Roegen

Costin Kiritescu
CONTRIBUTII ROMANESTI LA DEZVOLTAREA
METODOLOGIEI CERCETARII STIINTIFICE
ECONOMICE

Personalitati romanesti:
Anghel Rugina
N.N. Constantinescu

Emilian Dobrescu
Tudorel Postolache
VIRGIL MADGEARU
S-a nascut la Galati, in 1887.
Studii in Germania, Univ. Leipzig, unde si-a dat
si doctoratul in 1911 si Londra.
Primele studii: 1911 Efectele unor masuri
protectioniste si Primele trepte ale sistemului
de fabrica.
Initiatorul organizarii unui congres al
economistilor din 1913 si al infiintarii unei
Asociatii a economistilor din Romania.
Primele lucrari importante:
In chestiunea meseriasilor
Bursele muncii in Anglia
Industria la domiciliu si asigurarile sociale
Politica sociala si razboiul
Bresle vechi si bresle noua
Structura si tendintele bancilor populare
Asociatiile de interes agricol
Impreuna cu Ion Raducanu incepe editarea
revistei Independenta economica
Participa la infiintarea Asociatiei pentru Studiul
si Reforma Sociala, devenita ulterior Institulul
Social Roman
Lucrari originale:
Reforma agrara si evolutia clasei taranesti
Formarea si evolutia burgheziei romane
Capitalismul in rasaritul Europei

Caracteristica acestor lucrari: tonalitatea


sociologica, interdisciplinara.

Metoda de cercetare utilizata: metoda istorica.

Metoda istorica comparata este aproape de la sine


inteleasa. Procesele istorice nu se petrec nici in
acelasi mediu social-economic, nici in acelasi timp.
Este deci de presupus ca exista anumite deosebiri
intre diferitele procese istorice, dupa momentul
istoric si dupa mediul social economic in care au loc
(V. Madgearu, Formarea si evolutia burgheziei
romane)
Tezarecunoasterii prioritatii si ascendentei, in
randul factorilor de productie, a muncii.

Munca este factorul hotarator, care


conditioneaza intreaga viata a societatii
omenesti, caci orice forma de societate nu este
decat organizarea muncii in vederea satifacerii
cit mai depline a trebuintelor omenesti.
BIBLIOGRAFIE
1. N.N. Constantinescu, Istoria gandirii economice romanesti. Studii,
Editura Economica, Bucuresti, 1999, cota: 108.083
2. N.N. Constantinescu, Probleme ale metodologiei de cercetare in
stiinta economica, Editura Economica, Bucuresti, 1998, cota:
107.126.
3. A. Iancu, Tratat de economie, vol. 1, Stiinta economica si
interferentele ei, Editura Economica, Bucuresti, 1993, cota:
104.740.
4. V. Malinschi, Economistii la Academia Romana, vol. 1 si 2, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 1991, cota: 104.121.
5. C. Popescu, D. Ciucur, Gh. Raboaca, D. Iovan Metodologia
cercetarii stiintifice economice, Editura ASE, Bucuresti, 2006.
6. S. Suta-Salajan, Doctrine si curente in gandirea moderna si
contemporana, Editura All, Bucuresti, 1994, cota: 104.853.