You are on page 1of 15

VALORIFICAREA DEȘEURILOR AGRICOLE PRIN

PRODUCERE DE BIOGAZ

Studenți: Șerban Silvia-Andreea
Anton Tania
Grupa: 745
INGINERIA DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE

. deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi animale). silvicultură şi industriile conexe. precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale.Ce este biomasa? Biomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor. inclusiv pescuitul şi acvacultura.

plopul (Populus sp. porumbul (Zea mays). Biomasa este biodegradabilă şi regenerabilă. Producerea de biomasă reprezintă un domeniu în plină expansiune datorită creşterii interesului pentru sursele altenative de energie. .) şi trestia de zahăr (Saccharum officinarum). Producerea biomasei vegetale la scară mare presupune cultivarea a numeroase specii de plante.).) sorgul (Sorghum sp. sau poate fi folosită ca material grosier pentru producţia de biocombustibili (biodiesel. cânepa (Canabis sativa). Biomasa poate fi arsă pentru a genera căldură şi electricitate. salcie (Salix sp. cele mai importante fiind: iarba elefantului (Miscanthus giganteus). bioetanol) şi a unor compuşi chimici. iarba de pampas (Panicum virgatum).

Iarba elefantului Iarba de pampas .

în absența oxigenului. care se formează prin descompunerea substanțelor organice în mediu umed și lipsa oxigenului. Digestia anaerobă este un proces biologic complex. Componentul de bază al biogazului este metanul. Microorganismele anaerobe prezintă o viteză scăzută de creștere și o mică viteză de reacție și. prin intermediul căruia.Ce este biogazul? Biogazul este un amestec de gaze combustibile. . Procentul de metan din biogaz variază în funcție de tipul de substanță organică digerată și de condițiile de proces. de la un minim de 50% până la 80%. condițiile mediului de reacție. deci este necesar să mențină optime. constituit în principal din metan și anhidridă carbonică. pe cât posibil. substanța organică este transformată în biogaz (sau gaz biologic). Biogazul se formează printr-o descompunere anaerobă (fără oxigen) a substanțelor organice sub influența diverselor bacterii.

formal.Factorii care influențează producția de biogaz:  Materia primă. Materia primă Materia primă trebuie să asigure mediul prielnic dezvoltării și activită ții microorganismelor ce participă la digestia substratului și. detergenți. peste 90%. fenoli și polifenoli. la producerea biogazului. concentra ții mari de sulfa ți.  Presiunea. în final.  pH-ul.  Agitarea. să aibă o umiditate ridicată. etc.  Temperatura. să conțină carbon și azot într-o anumită propor ție (C/N=15-25). dezinfectan ți. să nu conțină substanțe inhibitoare pentru microorganisme: unele metale grele. Acest mediu trebuie să satisfacă urmatoarele condi ții: să conțină materie organică biodegradabilă.8-7. antibiotice. .3). să aibă o reacție neutră sau aproape neutră (pH=6.

zonă caracteristică fermentării în regim mezofil.  Mezofile.  Termofile. Temperatura: Din punct de vedere al temperaturii la care îşi desfăşoară activitatea. zonă caracteristică fermentării în regim criofil. zonă caracteristică fermentării în regim termofil. caracterizate printr-o activitate care poate avea loc la temperaturi cuprinse între 50 – 600 C. caracterizate printr-o activitate care poate avea loc la temperaturi cuprinse între 12 – 240 C. se împart în trei mari categorii:  Criofile. microorganismele ce concură la producerea biogazului. . caracterizate printr-o activitate care are loc la temperaturi cuprinse între 25 – 400 C. îndeosebi cele metanogene.

S-a dovedit că. Presiunea: Presiunea are o mare importanţă în procesul de metanogeneză. predomină microorganismele din grupa celor acidogene. atunci când presiunea hidrostatică în care lucrează bacteriile metanogene creşte peste 4. degajarea de metan.5 – 7. . Agitarea În interiorul fermentatoarelor au loc nu numai procese biochimice despre care sa scris mai înainte ci şi unele procese fizice. Ea reîncepe atunci când presiunea hidrostatică scade la valori mai mici. încetează. este cuprinsă în intervalul 5. practic. pentru care aciditatea mediului. exprimată în pH. Aciditatea În primele etape de fermentare a materiilor organice în vederea producerii biogazului.0.5 metri coloană de apă.

ovăz. fasole. mac.  Lujeri (vrejuri) de cartofi. Resurse din agricultură pentru obținerea de biogaz  Paie de grâu. rapiţă. soia. roşii.  Frunze de sfeclă de zahăr sau sfeclă furajeră.  Coceni şi tuleie de porumb. orez. .  Frunze verzi sau uscate din copaci. orz. secară.

nufăr. .  Rumeguş.  Alge diferite. Iarbă verde sau uscată.  Tescovina.  Lucernă verde sau uscată.  Pleavă de la diferite cereale şi de orez. sorgul zaharat. verzi sau uscate.  Zambila de apă.  Buruieni diferite. tulpini de in.  Trestie şi trestie de zahăr.

....300 250 Paie de secară 200.460 420 Paie de rapiţă 200 200 Paie de orez 170..300 250 Paie de ovăz 250.550 415 Tulpină de trestie de zahăr 165 165 .300 275 Paie de orz 290... În tabelul următor sunt trecute cantităţile de biogaz ce se pot obţine din unele materii prime provenite din agricultură. Biogaz obtenabil din substanţa uscată organică...280 225 Coajă de orez (decorticare) 105 105 In 360 360 Cânepă 360 360 Iarbă 280.... în Materie primă l/kg Limite de variaţie Valoare medie Paie de grâu 200.310 300 Tuleie de porumb 380...

..430 370 Seminţe de plante 620 620 Coji de alune 365 365 Zambilă de apă 375 375 ....Măcriş 405 405 Trestie 170 170 Lucernă 430..500 450 Frunze de floarea soarelui 300 300 Deşeuri agricole 310..490 460 Resturi de la verdeţuri alimentare 330…360 345 Lujeri de cartof 280..490 385 Frunze de sfeclă furajeră 400.

Schema fluxului tehnologic într-o instalație de biogaz .

căldură şi carburanţi. inclusiv de electricitate. ci în special pentru producerea de energie electrică în combinaţie cu utilizarea energiei termice. sau este îmbunătăţit pentru injecţie în reţeaua de gaze naturale sau utilizat drept combustibil pentru autoturisme. Biogazul acoperă o varietate de pieţe. . Deoarece biogazul este purtător de energie cu valoare ridicată. care poate fi uşor transformată în alte forme de energie nu ar trebui să fie folosit numai ca sursă de căldură sau numai electricitate. sau ca şi combustibil pentru transporturi. Biogazul reprezintă un purtător de energie versatil iar cel mai adesea este utilizat pentru producerea de energie electrică şi/sau termică.