You are on page 1of 51

SOCUL ANAFILACTIC
= URGENTA VITALA
Alergia = raspuns anormal la un anumit
antigen

Hipersensibilitatea = exagerare a
raspunsului fiziologic al organismului la
orice substanta antigenica cu care vine
in contact

Profilaxie = preventie sau protectie fata
de boala

Anafilaxia
Sensibilitatea unor persoane la substante
cunoscute ca inofensive
Opus apararii, imunitatii

ANAFILAXIA
Definitia Academiei Europene de Alergie si
Imunologie
=reactie sistemica de hipersensibilitate imediata si/sau
tardiva care apare dupa expunerea la un stimul – antigen
exogen

Provocata prin eliberare sistemica de mediatori de
catre:
 Mastocite
 Bazofile

Reactia anafilactica  descarcare de mediatori
facuta prin interactiunea dintre un antigen si Ig E.
Repetarea contactului va determina un nou episod.

REACTIE
ANAFILACTOIDA
= reactie ce nu este de origine alergica
 mediatorii sunt eliberati direct la un
prim contact
 Reactia poate lipsi la un contact ulterior
 Ex. Anestezice sau dextran

Pot sa fie accidente brutale si grave

cutanat. TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE Tip I – anafilactica Mecanism: alergenul patrunde: digestiv. parenteral  sinteza de IgE  eliberare de amine active  HIPERPRODUCTIE PATOLOGICA DE Ig E Ac responsabili de hipersensibilitatea imediata pot circula liber prin organism In timpul reactiei de HS acestia sunt mai intai fixati pe unele celule ( mastocite / bazofile ) si apoi se combina cu Ag  eliberare histamina / serotonina / bradikinina => vasodilatatie generalizata / cresterea permeabilitatii capilare / bronhoconstrictie . respirator.

TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE Tip II – citotoxica Mecanism: Ag  se atasaza de membrana celulara  productie de Ac  cresterea C3 citotoxicitate (hemoliza / icter / trombocitopenie )  Ag SUNT EXPUSE DIRECT PE MEMBRANELE CELULELOR SOMATICE .

TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE Tip III – prin complexe imune Mecanism: complexe Ag-Ac circulante + depozitate in organe  activarea complementului Tip IV – intarziata Mecanism celular mediat de limfocite .

dupa expunerea la un stimul exogen Apare in mod accidental in special la indivizii atopici Apare dupa recontactul cu un antigen care a provocat producerea in organism a unor globuline – anticorpi din grupul Ig A si Ig E .Anafilaxia  reactia acuta de hipersensibilitate imediata antigen-anticorp.

SOCUL ANAFILACTIC = tulburare hemodinamica grava cauzata de o substanta straina la care pacientul a fost sensibilizat anterior Presupune Un contact initial al organismului cu Ag Un contact declansant cu acelasi Ag dupa o perioada de latenta necesara producerii de Ac specifici .

in care mecanismul este non-imunologic: mediatorii chimici sunt eliberati prin actiunea directa a alergenelor pe mastocite. fara sensibilizare prealabila de catre Ig E  Este o reactie dependenta de doza. fara sensibilizare in prealabil  Numeroase accidente apar dupa anestezie – curara. dextran  Substante de contrast . care mimeaza o reactie alergica si apare la primul contact cu substanta.Reactia anafilactoida (pseudoalergica)  Reactie clinica greu de deosebit de anafilaxie.

meduze  Fructe – nuci / alune  Legume – fasole  Scoici / peste / oua  Conservanti – sulfiti / tartrazina  Extracte alergene – polen / papadie /iarba / par  Seruri straine – umane – Ig E / plasma / sange .animale – anatoxina botulinica / antiveninuri de serpi  Hormoni – insulina / corticosteroizi / progesteron  Enzime – streptokinaza  Vaccinuri – antitetanic / antigripal . Proteina din laptele de vaca  Veninuri – insecte hymenoptere ( viespe / albina ) . ETIOLOGIA 1.sarpe . Proteine .

ETIOLOGIA 2. Inhibitori de prostaglandine  AINS : aspirina / indometacin / ibuprofen 4. Alte cauze  Substante de contrast iodate  Polizaharide – dextran  Vitamine – tiamina / fitomenadion  Anestezice locale – lidocaina / procaina  Curare  Protamina . Haptene  Peniciline / cefalosporine / carbapeneme  Alte AB : tetrciclina / nitrofurantoin / vancomicina  Chimioterapice : ciclofosfamida / asparaginaza 3.

ANAMNEZA APP – eczema / urticarii / soc anafilactic Administrare recenta de antibiotice / anestezice / vitamine / solutii coloidale Alimente : lapte / oua / fructe .

Vasele sangvine => vasodilatatie generalizata si brutala  Cresterea marcata a permeabilitatii capilare . Muschii netezi => contractie 2.ACTIUNEA PRINCIPALA 1.

MANIFESTARI CLINICE CARDIACE RESPIRATORII Tahicardie  Tuse Puls filiform Dispnee cu Hipotensiune polipnee arteriala  Cianoza Tulburari de  Wheezing ritm  Bronhospasm Stop cardiac  Edem al pilierilor amigdalieni  Edem laringian .

MANIFESTARI CLINICE DIGESTIVE CUTANAT Greata Prurit Varsaturi palmoplantar Dureri Hiperemie abdominale generalizata Diaree Urticarie Extremitati calde la debut apoi reci / cianotice .

MANIFESTARI CLINICE NEUROPSIHICE Anxietate Confuzie Vertij Parestezii Convulsii Coma .

cianotice. DIAGNOSTIC Trebuie pus in max 20 secunde prin: Evaluarea semnelor vitale  CR libere: sdr obstructiv sever  FR  AV  TA  Recolorare capilara prelungita > 2 sec  Temperatura si culoarea pielii: extremitati reci. marmorate Evaluarea neurologica  Starea de constienta .

cu transpiratii reci. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Socul vagal – bolnav palid. context infectios AVC – deficit neurologic in prim-plan Hipoglicemia Insuficienta respiratorie acuta Obstructie prin corp strain Astm bronsic Embolie pulmonara . fara semne cutanate sau respiratorii Socul infectios – febra.

TRATAMENT DE URGENTA Se aseaza copilul in clinostatism. cu membrele inferioare ridicate fata de planul orizontal – pozitie Trendelenburg Mentinerea permeabilitatii CRS – Apelati 112 Administrare oxigen .

In caz contrar se foloseste calea de administrare intramusculara. Se administreaza 1ml/15 kg Doza se poate repeta dupa 5 – 15 minute . Nu se mai foloseste calea subcutanata Primul medicament: ADRENALINA 1/1000 (fiola 1ml=1mg). In pediatrie se poate folosi dilutia standard 1 fiola + 9ml ser fiziologic=10ml  1ml=100µg.TRATAMENT DE URGENTA Prinderea de urgenta a unei vene.

beta 2 .alfa 1 – vasoconstrictie .beta 1 – tonicardiac .bronhodilatator .TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA ADRENALINA Medicamentul de electie impotriva vasoplegiei si bronhospasmului Receptori .

preferabil in serviciul de reanimare cu monitorizarea ritmului cardiac .TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA ADRENALINA - Cai de administrare  Intramusculara – cu resorbtie buna daca circulatia este buna  Intravenoasa – rezervata cazurilor de soc sever.

v  Repetat la 6 ore in functie de evolutia clinica .TRATAMENT DE URGENTA Al doilea medicament – un preparat cortizonic:  METILPREDNISOLON  2-5mg/kgc/doza  HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON  5-20mg/kgc/doza i.

stabilizeaza capilarele si le impiedica permeabilizarea prin histamina si kinine  Scad edemul local  Mentin raspunsul vaselor la catecolamine  Nu vindeca ci modifica reactiile la agentul cauzal . TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA CORTICOTERAPIE – de urgenta  METILPREDNISOLON  Efect antiinflamator marcat  Se acumuleaza in tesutul inflamat.

TRATAMENT DE URGENTA PEV de umplere a patului vascular: 10-20 ml/kg ser fiziologic in 10-20 minute. O alta varianta poate fi Ringer lactat 10- 20 ml/kgc i.v. . Se poate repeta dupa 20 minute. repetat la nevoie.

TRATAMENT DE URGENTA  Bronhospasm  administrarea de O2  beta2agonisti in inhalatii.m sau i.clorfeniramina – 1 mg p.difenhidramina – 1 mg/kg p.o.o.cimetidina – 5 mg/kg p.o 6-12 ani . TIP II: .o > 12 ani .claritina – 5 sau 10 ml p.m sau i.o. i.ranitidina – 1-2 mg/kg p. i. de tip SALBUTAMOL spray 2 puffuri sau administrare de ADRENALINA sistemic sau in inhalatii  In caz de evolutie severa: intubatie precoce si ventilatie mecanica  ANTIHISTAMINICE  TIP I: .o . i.2 mg p.v .v - .m sau i.repetat la 6 ore .v .

01-0.TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA BRONHODILATATOR Salbulamol in aerosoli  0.06 mg/kgc  Se poate repeta la 10-30 min Miofilin  4 mg/kgc iv – se dilueaza de cel putin 5 ori cu ser fiziologic .

EVITATI GRESEALA 1. De a nu administra adrenalina in cateva minute de la debut 2. De a nu recunoaste obstructia CRS si de a nu intuba pacientul in timp util 3. Nu uitati ca putem avea soc anafilactic fara manifestari cutanate – urticarie .

ANTIHISTAMINIC 4. BRONHODILATATOR 5. CORTICOTERAPIA 3. ADRENALINA 2.TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA 1. OXIGEN .

ANAPEN Glucocorticoizi Antihistaminice . TRATAMENT PREVENTIV Evitarea definitiva si absoluta a agentilor declansatori Educarea familiei si apartinatorilor asupra produselor contraindicate Purtarea de truse speciale de urgenta cu Adrenalina auto-injectabila .

AnaPen junior sau EpiPen Seringa preumpluta cu adrenalina.3 ml > 15 kg . inclusa intr-un dispozitiv automat pentru autoinjectare Im 150 micrograme / 0.

.

CONVULSIILE OCAZIONALE .2.

DEFINITIE Manifestari clinice paroxistice. si poate fi inregistrata concomitent pe EEG . de variate tipuri. caracterizate prin activitate motorie involuntara (contracturi musculare). determinata de anomalii paroxistice ale activitatii electrice a neuronilor cerebrali Descarcarea neuronilor cerebrali este brusca. excesiva si dezorganizata.

Aceste manifestari paroxistice = crize epileptice  2 sindroame Epilepsie boala Convulsii ocazionale .

CONVULSIILE OCAZIONALE Cauza majora – FEBRA Alte cauze Exogene Endogene .

Traumatice  Traumatisme craniene  Alte traumatisme care antreneaza sincopa prelungita. CAUZE EXOGENE 1. generatoare de anoxie si convulsii .

xantine  Toxice  Ingestie de alcool => hipoglicemie  Alte toxice – ADTC. CAUZE EXOGENE 2. Netraumatice  Alimentare  Intoxicatia cu apa => hiponatremie  Ingestie excesiva de apa  Rehidratare pe cale orala cu solutie saraca in electroliti  Aport excesiv de electroliti => hipernatremie  Medicamentoase  Injectii cu lidocaina  Ingestie de fenotiazine. organofosforice .

CAUZE ENDOGENE 1. Vasculare  Hemoragii meningeale / cerebrale  Anevrisme cerebrale rupte  Tromboze vasculare cerebrale . Infectioase  Meningite  Encefalite  Focare de supuratie endocraniana 2. Endocrine 3.

CAUZE ENDOGENE 4. Alte afectiuni Sincopa de orice cauza. cu anoxie prelungita Tulburari metabolice de diverse cauze  Hipoglicemie  Hipocalcemie / hipomagneziemie  Hiponatremie / hipernatremie  Sdr Reye  Secretie inadecvata de ADH  Encefalopatie hipertensiva .

CONVULSIILE FEBRILE Cele mai frecvente convulsii oczionale ale varstei pediatrice Caracteristice sugarului si copilului mic 4 – 5 % din copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta de 5 ani Prima criza – al 2-lea an de viata Mai frecvente la baieti Apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile. cu ocazia primului croset hipertermic .

Durata < 15 minute 5. Varsta – intre 6 luni si 5 ani 3. Context febril . Febra nu se datoreaza unei infectii a SNC 4.CONVULSIILE FEBRILE  CRITERII OBLIGATORII 1.> 38ºC 2. Absenta anomaliilor neurologice si EEG in perioadele intercritice .

CONVULSIILE FEBRILE Fiziopatologie CF sunt declansate de cresterea rapida a temperaturii corporale cresterea ratei metabolismului neuronilor cerebrali scaderea pragului convulsivant Predispozitie genetica .

ETIOLOGIA FEBREI Infectii acute a CRS Virale Dupa vaccinari Orice alta infectie febrila .

in general clonica.MANIFESTARI CLINICE CF simple – 80% Criza motorie generalizata. mai rar tonico-clonica sau atona CF complexe – 20% La copii cu antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate .

in special meningita bacteriana Punctia lombara . DIAGNOSTIC POZITIV Pe criterii clinice Este esential sa se excluda infectia SNC.indicatii - .

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Infectii ale SNC Intoxicatiile medicamentoase Convulsii ocazionale Encefalopatia toxica din infectia cu Shigella Sdr hemolitic-uremic indus de verotoxina Frisonul .

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC Favorabila – dezv normala Recidive – 33% Factori de risc:  Varsta mica  AHC de CF .50% / 20%  Crize complexe # epilepsia .

TRATAMENT De electie – BENZODIAZEPINE DIAZEPAM  administrare rectala – la domiciliu  5 sau 10 mg  doza : 0. im.1-0.5-1mg / kgc Efect anticonvulsivant imediat MIDAZOLAM 0.Concomitent – masuri antitermice . ir .2 mg/kgc iv.