You are on page 1of 94

PREZENTARE

DE
CAZ

Seria D
Grupa 35
GI, sex M
79 ani
Domiciliu : Timisoara
Profesie : pensionar ( aviator )
Data internarii : 20.02.2014
Tipul internarii : trimitere MF
Criterii internare : investigatii si tratament
Diagnostic de trimitere : sindrom dispneic
MOTIVELE INTERNARII

Dispnee
Tuse
Fatigabilitate
AHC
Tatal : cancer gastric
Mama : patologie renala

APP
1984 - ulcer duodenal penetrant in pancreas operat
1987 - hipoacuzie profesionala
2010 - IM vechi inferior
2011 - HTA esentiala gradul III RA foarte inalt
2011 - adenom de prostata
2012 - DZ tip II tratat cu ADO
2013 AVC ischemice in antecedente (CT)
2013 arteriopatie cronica obliteranta
2012-2014 - frecvente episoade de infectie respiratorie
depresie recent diagnosticata
CONDITII DE VIATA SI MUNCA

Pensionar din 1987, aviator de profesie


Fost fumator timp de 30 ani, 1 pachet/zi, nu mai fumeaza de 3
ani
Alcool ocazional
Regim hiposodat, hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic
Tratament administrat anterior internarii:

Concor 5 mg, 1-0-0


Adalat 30 mg, 1-0-0
Cibacen 40 mg, 1-0-0
Trombex 75 mg,0-1-0
Simvastatin 40 mg, 0-0-1
Diabetin, 1-0-1
Avodart 0,5mg 0-1-0
ISTORICUL BOLII

Pacient cunoscut cu factori de risc cardiovasculari (HTA, DZ,


dislipidemie, varsta, sex) si boala vasculara aterosclerotica
(coronariana, cerebrala si periferica) se prezinta la medicul de
familie pentru dispnee si tuse persistenta productiva aparute
in urma cu 4 luni.

Cunoscandu-se patologia cardiaca din antecedente, medicul de


familie recomanda consult in Clinica de recuperare
cardiovasculara pentru diagnostic si tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC

IMC=29,8Kg/m2
Cianoza perioro-nazala
Tesut celular subcutanat bine reprezentat
Aparat respirator: torace emfizematos, ampliatii simetrice bilateral, MV
prezent pe ambele arii pulmonare, ronchusuri cu raluri sibilante
Aparat cardiovascular: arie precordiala de aspect normal, soc apexian
spatiul VI ic pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice, bine
batute, fara sufluri supraadaugate, FC:75b/min,, TA: 150/80mmHg, puls
periferic prezent
Aparat uro-genital: loje renale libere, G negativ, polakiurie, nicturie
PREZUMTIE:
Dispnee cardiaca?
SAU
Dispnee respiratorie?

fumator 30 ani
istoric de infectii respiratorii frecvente
dispnee, tuse productiva persistenta
cianoza perioronazala, raluri bronsice
frecvente episoade de infectie respiratorie

coronarian cunoscut cu multiplii factori de risc cardiovascular


(HTA, DZ, dislipidemie, varsta, sex)
LABORATOR

Glicemie = 145-167mg/dl
Hb= 15,2 mg/dl CT= 141mg/dl
Ht= 44,7 % LDL = 101 mg/dl
Le = 9690/l HDL= 44 mg/dl
Tt = 320000/l TG = 186 mg/dl

Creatinina = 1,53 mg/dl


RFG = 43 ml/min

Se recomanda: GPT = 15 U/L


- Hb A1c GOT = 11 U/L
- albuminurie
PSA= 0,4 ng/ml

Na = 141 mmol/L
K= 4,2 mmol/L
INVESTIGATII PARACLINICE

EKG

Ritm sinusal, FC= 70b/min, ax QRS intermediar, modificari repolarizare


deriv inf laterale, HVS, Q in deriv inferioare
INVESTIGATII PARACLINICE

RADIOGRAFIE TORACICA
Interstitiu pulmonar accentuat
bazal bilateral
Scizurita orizontala bilateral,
cea din dreapta mult ingrosata
Pahipleurita laterotoracica
dreapta
Simfize pleuro-pleurale si
pleuro-diafragmatice bilateral
Cord cu HVS
Aorta cu calcificari parietale
INVESTIGATII PARACLINICE

ECOCARDIOGRAFIE
Flux mitral
E=0,98 m/s; A=0,95 m/s
Ao inel = 2,2 cm
Flux aortic: vmax=1,46 m/s
Ao ascendenta = 4,05
Flux tricuspidian: E =0,55 m/s
Ao la sinus Valsalva=2,3 cm
Flux pulmonar: vmax=1,05 m/s,
Deschiderea valvei Ao=1,9 cm
Pmax=4,38 mmHg
Diametru AS=4,02 cm
Diametru AD=2,95 cm
SIV=1,12 cm
Cinetica:hipochinezie perete
DTDVS=5,84 cm
inferior
DTSVS=4,05 cm
PPVS=1,2 cm
CONCLUZIE: Hipochinezie
FS=25%
perete inferior, regurgitare
FE=50%
mitrala gr I. Ectazia aortei
Calcificari inel mitral posterior
ascendente. Disfunctie
VD=3,07 cm
diastolica tip II
AD=3,47 cm
INVESTIGATII PARACLINICE

SPIROMETRIE
FVC: 77,1%
FEV1: 59,1%
FEV1%: 75,4%
PEF: 52,9%
FEF25: 24 %
FEF50: 27,3%
FEF75: 39,6%
FEF 25-75: 32,1%

Concluzia: Disfunctie
ventilatorie mixta moderata, cu
predominanta obstructiei
INVESTIGATII PARACLINICE

ECOGRAFIE ABDOMINALA

LHS: 66mm, LC:32 mm, LHD: 164 mm, VSH nedilatata, VP: 9 mm, CBP
de calibru normal, ecostructura hepatica omogena, VCI calibru normal cu
mentinerea variabilitatii I-E
RD: 94/40 mm, , fara calculi, fara staza
RS: 109/51 mm, fara calculi, fara staza
Splina omogena de 96/40 mm
VU cu continut in cantitate mica, prostata neomogena de 35/52 mm
Pancreas 16 mm la nivelul corpului pancreatic, in rest nevizualizabil
DIAGNOSTIC POZITIV

1. BPOC de tip bronsitic stadiul 2


2. Cardiomiopatie mixta ischemica si hipertensiva
3. IM inferior vechi
4. HTA esentiala de gradul III RA foarte inalt
5. Disfunctie diastolica VS tip 2
6. Ectazia aortei ascendente
7. Regurgitare mitrala gr 1 degenerativa. Regurgitare tricuspidiana gr 1
8. IC NYHA II
9. DZ tip 2 tratat cu ADO
10.Dislipidemie mixta
11.Boala arteriala periferica stadiul 1
12.Infarcte cerebrale lacunare multiple in antecedente
13.Boala cronica de rinichi stadiul 2
14.Adenom de prostata
1. BPOC
DIAGNOSTIC POZITIV:

Anamnestic: dispnee, tuse productiva, fost fumator

Examen clinic obiectiv: pacient supraponderal, cianoza


perioronazala, torace emfizematos, ronchusuri si raluri
sibilante

Paraclinic: spirometrie disfunctie ventilatorie mixta


predominant obstructiva medie (PEF: 52,9%)
1. Disfuncia ventilatorie restrictiv (DVR):
- durata N sau a expirului
- CV, VEMS, PEF: (< 80% din ideal)
- IPB (VEMS/CV %): N sau (> 80%)

2. Disfuncia ventilatorie obstructiv (DVO):


- prelungirea expirului (pn la 15 sec.)
- CVF N ( 80% din ideal)
- VEMS, PEF (< 80% din ideal)
- reducerea raportului VEMS/CV (%) = cel mai important
indicator al obstruciei bronice
- sdr. obstructiv distal: - FEFx% FEF 25%-75%
- VEMS i PEF limite normale
- VEMS/CV (%) la limita de jos a normalului

3. Disfuncia ventilatorie mixt (DVM):


- tuturor parametrilor ventilometrici
STADIALIZARE

Functie pulmonara CV VEMS VEMS/CV % FEF 25% 75%

Normala >80% >80% >70% >65%


Disfunctie usoara 66-80% 66-80% 60-70% 50-65%
Disfunctie moderata 50-65% 50-65% 45-59% 35-49%
Disfunctie severa <50% <50% <45% <35%
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Forme clinice
BRONSITIC
EMFIZEMATOS
50 ani
Vrst 60 ani
Uoar
Dispnee - sever
nainte de debutul dispneei
Tuse - dup debutul dispneei
Abundent purulent
Sput - redus mucoid
Repetate
Episoade de IR std terminal
Mai frecvente
Infecii bronice puin frecv
Accentuarea des. br-p, cord mrit
RX hiperinflaie, cord mic
50-60mmHg
PaCO2 35-40mmHg
50-55mmHg
PaO2 65-75mmHg
Moderat ctre sever
HTP repaus 0/uoar
Agravat
HTP efort moderat
Comun
CPC rar, terminal
Normal
Recul elastic scdere sever
Mare
Rezisten N/uor crescut
Normal spre sczut uor
Capacitate de difuziune - sczut
COMPLICATII BPOC

Infectii si supuratii bronhopulmonare: pneumonia, bronhopneumonia,


bronsiectazia

Pneumotoraxul spontan prin ruperea unei bule de emfizem

Flebotromboza-sursa a emboliilor pulmonare si sistemice

Cardiopatia ischemica, incidenta IM este mai mica deoarece hipoxemia


cronica stimuleaza dezvoltarea circulatiei coronariene colaterale

Insuficienta respiratorie cronica si cordul pulmonar cronic (complicatia


majora si evolutia finala a bolii)
CIRCUITUL PACIENTULUI CU BPOC
CRITERII DE INTERNARE

agravarea dispneei preexistente


tulburri de contien (scderea vigilenei)
cianoz agravat/nou instalat
folosirea muchilor accesori
semne de IC dr (edeme periferice, hm, turgescena jugularelor
aritmii recente
instabilitate hemodinamic (FR >5/min, AV<110/min, SaO2<90%)
comorbiditate semnificativ, i vrst naintat
2. CARDIOPATIE ISCHEMICA CRONICA

DIAGNOSTIC POZITIV

Anamneza: dureri precordiale ce apar la efort, cu iradiere pe bratul


stang, cedeaza la repaus si Nitroglicerina

Paraclinic: EKG (modificari de repolarizare in derivatiile inferioare si


laterale);
Ecocardiografie: hipochinezie perete inferior
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Infarct miocardic : durerea nu cedeaza la repaus si la


Nitroglicerina, modificari enzime cardiace, modificari EKG cu
supradenivelare de ST

Pericardita : EKG (supradenivelare difuza, concava in sus,


rezistenta la Nitroglicerina) ecocardiografia nu descrie
prezenta de lichid pericardic

Stenoza aortica: fara suflu, fara semne ecocardiografice

Cardiomiopatie hipertrofica: fara suflu, fara semne


ecocardiografice

Afectiuni pleuro-pulmonare: anamneza, examen clinic


obiectiv si Rx

Boli de perete toracic: anamneza, examen clinic obiectiv

Psihoza: examenul psihiatric


COMPLICATII

IMA

Tulburari de conducere

Tulburari de ritm

IC
3. HTA ESENTIALA STADIUL III RA FOARTE INALT

DIAGNOSTIC POZITIV:

Valori tensionale in antecedente 220/100 mmHg

Tratament ambulator : Concor 5mg/zi, Adalat 30mg/zi,


Cibacen 40 mg/zi

TA internare= 150/80mmHg
CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII

Categoria Sistolic Diastolic

Optim < 120 i < 80


Normal 120-129 i/sau 80-84
Normal nalt 130-139 i/sau 85-89
Hipertensiune grad 1 140-159 i/sau 90-99
Hipertensiune grad 2 160-179 i/sau 100-109
Hipertensiune grad 3 180 i/sau 110
Hipertensiune sistolic 140 i <90
izolat
Stratifi carea riscului CV total n urmtoarele categorii: mic, moderat, nalt i foarte nalt n funcie de TAS, TAD i prevalena
factorilor de risc, afectrii de OT asimptomatice, a diabetului, a stadiilor BCR i a bolii CV simptomatice. Subiecii cu TA normal-
nalt la cabinet dar cu o TA crescut n afara acestuia (HTA mascat) au un risc CV conferit de valorile TA. Subiecii cu TA de
cabinet crescut, dar cu cea din afara acestuia normal (HTA de halat alb),
n special n absena diabetului, a AO, a BCV i a BCR prezint un risc mai mic dect cei cu HTA susinut pentru aceeai TA de
cabinet.
Ce ne recomand
Ghidul pentru
Managementul HTA
2013 al Societii
Europene de
Cardiologie?
Factorii ce influenteaza prognosticul

ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2013.


Factorii ce influenteaza prognosticul

ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2013 .


CT CEREBRAL:

atrofie corticala mixta

calcificari parietale la
nivelul ACI

AVC ischemice cronice


RMN CEREBRAL

Atrofie cerebrala interna

Modificari de microangiopatie
arteriosclerotica subcorticala

Doua anevrisme pe ramuri


arteriale periferice, unul
adiacent arterei insulare stg si
altul la nivel ram arterial parietal
stg
FUND DE OCHI:
VOD: 0,4 fc, 1 ccp
VOS: 1 fc, 1 ccp
FAO: angiopatie retiniana stadiul II. DMLV incipient

RECOMANDARI:
Complianta vasculara: PWV.
ABIndex
Ecografie carotidiana: IMT
Microalbuminurie
COMPLIANA VASCULAR

PWV : VN < 10 m/s

ECOGRAFIE CAROTIDIAN IMT: VN < 0,9 mm


THE ANKLE-BRACHIAL INDEX (ABI)
INDICELE GLEZN-BRA

ABI = Ankle systolic pressure


Brachial systolic pressure

ABI normal > 0.90


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

HTA renovasculara (aparitia brusca a unei HTA severe, la un


pacient tanar, evolutie accentuata, afectarea rapida a functiei
renale, complicatii majore ale organelor tinta, sufluri sistolice
lombare sau periombilicale, rezistenta la tratament)

HTA renoparenchimatoasa (reducerea RFG-ului, cresterea


creatininei, proteinurie, leucocite sau eritrocite prezente la SU,
aspect de rinichi polichistic sau glomerulonefrita la ecografia
abdominala)

Coarctatia de aorta (valori tensionale crescute la mb sup si


scazute la mb inf)
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

HTA de cauza endocrina (feocromocitom-AVM,


hipo/hipertiroidism-TSH, T3, T4, eco tiroidian, Sdr Cushing-
cortizol)

HTA de cauza neurologica (tulburare de somatizare,


tulburare hipocondriaca)

HTA de cauza medicamentoasa: corticoterapie, ciclosporina


COMPLICATII HTA

Agravarea bolii coronariene aterosclerotice existente

Insuficienta cardiaca prin afectarea functiei diastolice

Afectarea vaselor mari (disectie, anevrism, tromboza)

Afectarea vaselor cerebrale (ischemia, tromboza,


hemoragia)

Afectare renala (nefronagioscleroza, insuficienta renala)


4. DZ TIP 2 TRATAT CU ADO

DIAGNOSTIC POZITIV

Anamnestic

Glicemie crescuta in antecedente, recent mentinuta sub control


cu tratament ADO
Compararea criteriilor de diagnostic ale Organizaiei Mondiale a Sntii
(OMS) din 2006 i aleAsociaiei Americane de Diabet (ADA) din
2003/2011 i 2012
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diabet insipid (densitatea urinara , osmolaritatea urinara si


plasmatica )

Potomanie (fara modificari glicemie)

DZ tip 1 (apare la tineri, este insulino-dependent)


Abordare
Boala coronariana & DZ ESC 2013

Algoritmul investigaional subliniind principiile de diagnostic i management al bolilor cardio-vasculare (BCV) la pacienii cu
diabet zaharat (DZ)
cu diagnostic iniial de DZ sau cu diagnostic iniial BCV. Investigaiile recomandate ar trebui s fi e luate n considerare n
funcie de nevoile individuale i de judecata clinic i nu sunt destinate a fi o recomandare general pentru toi pacienii.

SCA = sindrom coronarian acut; ECG = electrocardiogram; FPG = glicemie plasmatic jeun; HbA1c = hemoglobin
glicat A1c; IGT= scderea toleranei la glucoz; IM = infarct miocardic; TTGO = test de toleran la glucozoral
CONTINUUM-UL GLICEMIC I BOLILE
CARDIOVASCULARE
Diabetul zaharat este o afectiune cu evolutie pe intreaga durata a vietii si care are
consecinte potentiale grave:

COMPLICATII MACRO- SI MICRO - VASCULARE


Principala cauza de Cresterea riscului
pierdere a vederii de 2 4 ori pentru
la adulti boala cerebrovasculara
24,000 cazuri si AVC
noi/an in US Retinopatia AVC
diabetica

Principala cauza de
insuficienta renala
terminala la adulti
44% cazuri noi/an
Nefropatia Boala
diabetica cardiovasculara

Principala cauza de 8 din 10 pacienti


amputatii diabetici mor din cauza
non-traumatice complicatiilor
ale membrelor cardiovasculare:
60% cazuri noi/an reducerea sperantei
de viata cu 5-10 ani
Neuropatia
diabetica

NIDDK, National Diabetes Statistics fact sheet. HHS, NIH, 2006.


Diabet zaharat tip 2: Prevenia
cardiovascular a BC

Controlul glicemiei i al tensiunii arteriale

+-- ++-

DIABET
Boal Boal
macrovascular
ZAHARAT microvascular
TIP 2
LDL-C LDL-C
?
STATIN LDL-C
TG

?STATIN

HDL-C

Dislipidemie Aterogenic
COMPLICATII
Acute infectioase:
a. Infectii urinare: cistite, PNA, abces renal
b. Infectii respiratorii: pneumopatii acute virale si bacteriene
c. Cutanate si mucoase: furuncule, carbuncule, flegmoane si abcese

Cronice infectioase:
a. Infectii urinare: bacteriuria asimptomatica, PNC
b. Infectii respiratorii cronice: TBC
c. Cutaneo-mucoase: balanoprostatita, intertrigo

Cronice degenerative:
a. Microangiopatia diabetica: nefropatia diabetica, retinopatia
diabetica
b. Macroangiopatia diabetica: neuropatia diabetica, piciorul diabetic
Obezitate
abdominala
Dislipidemie HTA
Sindromul
metabolic
Stare Rezistenta la
5. SINDROM METABOLIC proinflamatorie insulina/DZ
Stare
NCEP ATP III > 3criterii prezente protrombotica

Factor de risc Nivel

Obezitate abdominal
(Circumferina taliei)
Brbai >102 cm (>40 in)
Femei >88 cm (>35 in)

TG 150 mg/dl (1.7 mmol/l)


HDL-C
Brbai <40 mg/dl (1.0 mmol/l)
Femei <50 mg/dl (1.3 mmol/l)

TA 130/85 mm Hg
Glicemia a jeun 110 mg/dL (6.0 mmol/l)

NCEP, Adult Treatment Panel III, 2001. JAMA 2001:285;2486-2497.


Fiziopatologie: SM Boal aterosclerotic
Impactul genetic Factorii de mediu

Obezitatea abdominal

Adipokine Cytokine

Adipocite Markeri ai inflamaiei Monocite/


Insulino-rezisten
macrofage
TG Sindromul Metabolic HDL
TA

Ateroscleroz

Ruptura plcii/tromboz

Evenimente cardiovasculare Reilly & Rader 2003;Eckel et al 2005


Continuumul cardiovascular
Markeri de progresie a bolii
MAU, LAD, LVH, CRP, GFR

Interventia precoce poate


produce regresia bolii

Factori de risc cardio-metabolic Progresia bolii Boala/eveniment


CV
Insuficienta
Disfunctie renala
Diabet zaharat endoteliala

IM PAD

Hipertensiune Remodelare DECES


cardiaca/vasculara
Fia AVC

Obezitate

Fibroza ICardiaca
Dislipidemie

Adapted from Volpe M, J Am Soc Nephrol. 2006;17:S36-S43. Adapted from Unger T, Am J Cardiol. 2002;89:3A-9A
Adapted from Dzau V and Braunwald E. Am Heart J. 1991;121:1244-1263.0
6. ADENOM DE PROSTATA

DIAGNOSTIC POZITIV

Anamnestic: polakiurie, nicturie

Examen clinic obiectiv: TR

Ecografie abdominala

PSA normal (0,4 ng/ml)


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Carcinom prostatic (PSA normal)

Neoplasm vezical (ecografie)

Infectie urinara (sumar de urina)

Litiaza reno-urinara (ecografie)

Vezica neurogena
COMPLICATII

a. Litiaza vezicala

b. Hematurie macroscopica

c. Orhiepididimite ac. si cr.

d. Retentia completa de urina


DE LA GHIDURI LA
PRACTIC MEDICAL
TRATAMENT

Igieno-dietetic:
Regim alimentar: hiposodat, hipolipidic, hipoglucidic, hipocaloric

Efort fizic: evitarea efortului fizic intens, minim 30 de minute de mers pe


teren plat zilnic, gimnastica respiratorie, mobilizarea musculaturii
centurilor

Evitarea fumatului, frigului, umezelii, reactiilor emotionale puternice

Vaccinare antigripala, antipneumococica

Includere in program de recuperare cardio-respiratorie


GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD

Tratament (pe stadii)


GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD
1. BRONHODILATATOARELE
!Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic n BPOC!
A. BRONHODILATATOARE CU DURAT SCURT DE ACIUNE (BADSA)
- inhalator
- la nevoie pentru ameliorarea simptomelor/regulat n exacerbri

Beta 2-agonist inhalator cu aciune rapid (4-6h): 1-2 pufurix3-4/zi


Salbutamol (Asthalin, Ventolin)
Terbutalin (Bricanyl)
Fenoterol (Berotec) Se pot administra i
combinat n acelai
Anticolinergic inhalator (6-8 h): 2 pufurix3-4/zi
inhalator!
Bromura de ipatropium (Atrovent)
GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD
!Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic n BPOC!
B. BRONHODILATATOARE CU DURAT LUNG DE ACIUNE (BADLA)
- regulat pentru prevenirea simptomelor i a exacerbrilor

Anticolinergic inhalator (24 h):


Tiotropium 18g/zi (Spiriva)

Beta 2-agonist inhalator (12h):


Salmeterol 50gx2/zi (Serevent)
Formoterol 18gx2/zi (Atimos, Oxis Turbuhaler)

Teofilin retard (12h): 8-10mg/kgc/zi, maxim 600mg/zi


Beneficiile teofilinei devin vizibile doar la doze mari, apropiate de doza toxic.
Deoarece este necesar monitorizarea concentraiilor plasmatice se recomand prescrierea TR dup
ce s-a ncercat tratamentul BD inhalator !
GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD

2. GLUCOCORTICOSTEROIZII
glucocorticosteroizi inhalatori: se recomand regulat la pacienii cu VEMS
<50%, cu exacerbri repetate (>3 exacerbri n ultimii 3 ani)
Beclometazon (Becotide, Becloforte)
Fluticazon (Flixotide Inhaler/diskus)
Budesonid (Pulmicort, Budiair, Frenolyn)
Glucocorticoizi orali: nu se recomand pe termen lung
Prednison 30-40mg/zi
Prednisolon 24-32 mg/zi durat = 7-10 zile

3. TERAPIA COMBINAT BADLA-CSI


-mai eficient dect monoterapia componentelor n BPOC moderat/sever cu
VEMS<60%, simptomatici sub BD i cu istoric de exacerbri

Salmeterol-Fluticazon (Seretide)
Formoterol- Budesonid (Symbicort)
GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD

4. ANTIBIOTICE
-nu sunt recomandate de rutin, doar n exacerbrile infecioase
-se prefer calea oral, uzual se recomand empiric
-cultura i antibiograma se recomand doar n exacerbrile severe/dc atb
empiric nu a dat rezultate

Exacerbri uoare (beta-lactamine, tetracicline, biseptol)


Exacerbri moderate (amoxicilin +ac clavulanic)
Exacerbri severe (CF II i III/FQ)

5. AGENI MUCOLITICI
-nu se recomand utilizarea de rutin i profilactic
-pacienii cu sput vscoas pot beneficia de mucolitic

6. ANTITUSIVE
-utilizarea regulat este contraindicat
ATITUDINE TERAPEUTIC
GHIDUL EUROPEAN DE MANAGEMENT AL AP - 2012

mbuntirea prognosticului Ameliorarea simptomatologiei


Aspirin 75 mg/zi (dac nu exist contraindicaii Nitroglicerin - pentru simptome acute i profilaxie - IB
specifice: hemoragie gastro-intestinal activ, alergie la
aspirin sau toleran anterioar la aspirin) IA;
clopidogrel la pacienii cu angin stabil alergici la
aspirin IIaB;
Statin la toi pacienii cu boal coronarian IA; doze Beta-blocant protecie pe ischemie pe 24h; titrare pn
mari de statin la pacienii cu RCV crescut IIaB; fibrai la doza maxim - IA
la pacienii cu HDLsczut i TG crescute care au DZ/SM
IIbB; aociere de statin + fibrat+ ac nicotinic la
pacienii cu HDL sczut, TG crescute i RCV mare IIa
C
IECA la pacienii cu HTA, IC, disfuncie de VS sau Blocant calcic/nitrat cu aciune lung dac exist
diabet IA; intoleran la beta-blocant/eficacitate sczut n
monoterapie - IA
Beta-blocant la pacienii post-IM sau cu IC IA; Se adaug blocant calcic dac efectul beta-blocantului e
insuficient n monoterapie - IB
Agenii metabolici - medicaie adiional IIbB;
Inhibitor de nod sinusal - n caz de intoleran la
betablocant- IIaB;
Nicorandil/ nitrat cu aciune lung dac monoterapia
cu blocant calcic/terapia asociat (blocant
calcic+betablocant) este ineficient - IIaC
GHIDUL DE MANAGEMENT AL DZ SI BC - 2013
GHIDUL DE MANAGEMENT AL DZ SI BC - 2013
OBIECTIVE
GHIDUL ESC
DE
MANAGEMENT AL
HTA
2013
Antihypertensi
ve
treatment:
Ce
medicamente
preferm?

ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2007.


INDIVIDUALIZAREA TRATAMENTULUI

Concor 5 mg, 1-0-0


Ramipril 10 mg, 0-0-1
Trombex 75 mg, 0-1-0
Simvacard 40 mg, 0-0-1

Symbicort 160/4,5g 1-0-1


Urorec 8 mg, 0-0-1
PROGNOSTIC

Pe termen scurt, relativ favorabil

Pe termen lung, rezervat, tinand cont de comorbiditatile


asociate si posibila evolutie spre cord pulmonar cronic.
Grile

1. Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv :


A: Dispnee cu VEMS>80%
B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici
C: Se poate asocia cu reversibilitate parial
D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar
E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice
Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv
()
A: Dispnee cu VEMS>80%
B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici
C: Se poate asocia cu reversibilitate parial
D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar
E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice
2. Care dintre urmtoarele explorri nu fac
parte din diagnosticul BPOC:
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular
Care dintre urmtoarele explorri nu fac
parte din diagnosticul BPOC:
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular
3. Caracterizeaza dispneea cu exceptia?
A: perceptia constienta a unei jene sau
a unei dificultati respiratorii
B: o senzatie de lipsa sau de sete de
aer
C: o senzatie de efort sau opresiune
legata de respiratie
D: semn obiectiv
E: semn subiectiv,diferentiat de
polipnee, de hiperventilatie si de cianoza
Caracterizeaza dispneea cu exceptia?
A: perceptia constienta a unei jene sau
a unei dificultati respiratorii
B: o senzatie de lipsa sau de sete de
aer
C: o senzatie de efort sau opresiune
legata de respiratie
D: semn obiectiv
E: semn subiectiv,diferentiat de
polipnee, de hiperventilatie si de cianoza
4. Sunt cauze de dispnee cronic
A: EPA
B: Embolia pulmonar
C: Acidoza metabolic
D: BPOC
E: Pericardita cronic
Sunt cauze de dispnee cronic
A: EPA
B: Embolia pulmonar
C: Acidoza metabolic
D: BPOC
E: Pericardita cronic
5. Care dintre urmtoarele investigaii vor
completa examenul clinic n BPOC?
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram
Care dintre urmtoarele investigaii vor
completa examenul clinic n BPOC? ()
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram
6. Caracteristicile enfizemului centrolobular
(blue bloaters) sunt:
A: corpolenta obeza
B: corpolenta slaba
C: ronchusuri, cu sibilante
D: inima in picatura
E: cianoza
Caracteristicile enfizemului centrolobular
(blue bloaters) sunt:
A: corpolenta obeza
B: corpolenta slaba
C: ronchusuri, cu sibilante
D: inima in picatura
E: cianoza
7. Examinarile de prima intentie care
trebuie realizate in prezenta oricarei
dispnei sunt:
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma
Examinarile de prima intentie care trebuie
realizate in prezenta oricarei dispnei sunt:
()
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma
8. Care din urmatorii sunt factori de risc in
aparitia BPOC?
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali
Care din urmatorii sunt factori de risc in
aparitia BPOC?
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali
9. n tratamentul BPOC se utilizeaz
urmtorii bronhodilatatori cu aciune
scurt :
A: Formoterol
B: Bromur de ipratoripium
C: Bromur de tiotropium
D: Salmeterol
E: Fenoterol
n tratamentul BPOC se utilizeaz
urmtorii bronhodilatatori cu aciune
scurt
A: Formoterol
B: Bromur de ipratoripium
C: Bromur de tiotropium
D: Salmeterol
E: Fenoterol
10. Pink puffer este caracterizat de
A: Cianoz
B: Sibilante
C: Tuse rar i tardiv
D: Brbat tnr
E: Obezitate
Pink puffer este caracterizat de :
A: Cianoz
B: Sibilante
C: Tuse rar i tardiv
D: Brbat tnr
E: Obezitate