You are on page 1of 30

Biotehnologii Medicale

II
2015-2016

Profesor univ.dr.ing. ANCA GALACTION

Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa” din Iasi,
Facultatea de Bioinginerie Medicala

anca.galaction@bioinginerie.ro

Structura disciplinei:
An 4, sem I
1h Curs/saptamana + 2h LP/saptamana
An 4, sem II
1h Curs/saptamana + 2h LP/saptamana

Nota finala: Examen
- scris 50%
- activitate practica 50%

CURS si APLICATII - Bibliografie

- C.Oniscu, D.Cascaval, A.Galaction - Inginerie
biochimica si biotehnologie, vol. 1-3,
Ed.InterGlobal, Iasi, 2002-2004,
- A.Galaction, D.Cascaval - Metaboliti
secundari si Bioreactoare, Ed.Bit, Iasi, 2004
- A.Galaction, D.Cascaval - Metaboliti
secundari cu aplicatii farmaceutice,
cosmetice si alimentare, Ed.Venus, Iasi,
2007

afecteaza direct cresterea microorganismelor si performanta elaborarii produselor utile. cineticii si ale transferului de masa. Masurarea cresterii se face prin metoda turbidimetrica sau cu analizor continuu infrarosu (prin determinarea CO2 din gazele care parasesc cultura aerata). poarta denumirea de fermentatie. . Aplicarea legilor termodinamicii. Fermentatia  Procesul de crestere a microorganismelor pe medii de cultura. temperatura. presiune si concentratii de substrat limitativ. prin compozitie.  Procesul de crestere a microorganismelor se urmareste prin determinarea masei celulare sau a densitatii celulare si prin determinarea numarului de microorganisme sau a concentratiei celulare. impuls si energie demonstreaza ca mediul de cultura. cu scopul de a biosintetiza diversi produsi.

Modele cinetice pentru viteza de formare a produsului Ecuatia Michaelis - Menten dC p V  Cs descrie viteza de formare a vp   produsului intr-un proces d K M  Cs enzimatic. reprezentand modelul ideal pentru viteza proceselor enzimatice in regim stationar. lipsite de procese secundare de inhibitie. .

CS valabila numai in cazul in care cresterea este limitata de un singur substrat . Ecuatia Monod dC x Cs Ecuatia de crestere a masei   max   Cx celulare in functie de d K s  Cs concentratia substratului limitativ.

Factori care influenteaza viteza proceselor de fermentatie  Influenta concentratiei substratului limitativ si a compozitiei mediului de cultura  Influenta temperaturii  Influenta valorii pH .ului  Influenta oxigenului dizolvat in mediu .ului  Influenta valorii rH .

5.natura impuritatilor din mediul de cultura. 4.concentratia finala a produsului in lichid. 6.caracteristicile fizico-chimice ale produsului. Procese de separare Selectarea tehnicii de separare Criterii: 1. 2.localizarea produsului: intracelular sau extracelular. 3.costul etapei de separare.utilizarea produsului. respectiv conditiile de puritate impuse. .

termica.Particularitati ale proceselor de biosinteza:  dilutie foarte mare a produsilor.  mobilitatea redusa a compusilor de biosinteza. la fortele de forfecare si la tensiunile interfaciale ridicate ale compusilor biosintetizati.  multiple de separare. datorita maselor moleculare mari. .  exista o serie de compusi secundari cu caracteristici fizice si chimice asemanatoare cu ale produsului de baza .  comportarea reologica nenewtoniana a lichidelor de fermentatie.  labilitatea chimica.

 separarea prin extractie cu solventi.  adsorbtia selectiva. electric). . Directii:  utilizarea membranelor sintetice si lichide.  separari inalt selective. prin legaturi de tip afinitate.  utilizarea campurilor intense (centrifugal. magnetic.

respectiv conditiile de puritate impuse  natura impuritatilor din mediul de cultura  costul etapei de separare. . Criterii pentru alegerea unei metode de separare:  localizarea produsului: intracelular sau extracelular  concentratia finala a produsului in lichid  caracteristicile fizico-chimice ale produsului  utilizarea produsului.

Tehnici preliminare  efectuarea unui tratament chimic sau fizic  utilizarea unor enzime specifice  utilizarea in procesul de fermentatie a unor mutanti  modificarea conditiilor de fermentatie .

liza fizica chimica enzimatica .uscare .in faza lichida . Distrugerea celulelor microbiene a. metode nemecanice: . metode mecanice: .in faza solida b.

Dispozitiv de distrugere a celulelor microbiene la presiune ridicata biomasa .

Moara cu bile manta suspensie de celule sita agitator agent de racire .

FILTRAREA LICHIDELOR DE FERMENTATIE Filtrarea biomaselor fibroase: Filtrul rotativ cu vid Filtrarea biomaselor greu filtrabile: tratare preliminara a lichidelor de fermentatie  Influenta pH-ului asupra vitezei de filtrare a lichidelor de fermentatie  Influenta intensitatii amestecarii in timpul tratamentelor de coagulare asupra vitezei de filtrare a lichidelor de fermentatie .

R+X.+ M+X. R-M+ + H+X- R+OH . SEPARAREA CU AJUTORUL SCHIMBATORILOR DE IONI  dublu schimb .solutie sunt preluati de schimbatorii de ioni.poate avea loc in sisteme eterogene R-H+ + M+X.+ M+Ionii OHdin. acestia cedand solutiei ioni de acelasi semn .

bazic . de natura anorganica sau organica)  specia ionica schimbata  starea de agregare  structura chimica  structura chimica a gruparii active  caracterul acido .Clasificarea schimbatorilor de ioni (compusi naturali sau sintetici.

se realizeaza diferentiat  cationitii se trateaza cu solutii acide (HCl. cu refacerea structurii initiale a acestora si retrecerea ionilor retinuti in solutie. Elutia Regenerarea schimbatorilor de ioni. H 2SO4) RM + HCl RH + MCl  anionitii se trateaza cu solutii alcaline RX + MOH ROH + MX .

industria chimica: 4. industria farmaceutica 5. practica terapeutica . tehnica de laborator 7. separarea si recuperarea unor ioni din solutiile diluate de electroliti. determinari biologice 8. dedurizarea si demineralizarea apelor industriale 2. industria alimentara 6. 3. Utilizari 1.

pentru indepartarea eluentului retinut fizic  regenerarea schimbatorului de ioni  spalarea schimbatorului de ioni regenerat  afanarea stratului de schimbator de ioni (pentru rasini depuse in strat fix). pentru retrecerea lor in solutie  spalarea schimbatorului de ioni. . Etapele procesului de separare prin schimb ionic  retinerea ionilor din solutia supusa separarii  elutia ionilor retinuti.

Mecanismul separarii prin sorbtie pe schimbatori de ioni Mecanismul procesului de schimb ionic consta in trecerea ionilor din solutie in rasina si a ionilor corespondenti din rasina in solutie. Viteza procesului global poate fi controlata de trei tipuri de rezistente:  difuzia ionilor prin filmul de lichid de la suprafata particulei de schimbator de ioni  difuzia ionilor prin particula de schimbator de ioni  reactia chimica de schimb ionic .

M . de sus in jos.viteza de curgere a solutiei prin stratul de rasina. Operarea in sistem continuu cu rasina in strat fix  consta in circulatia continua a solutiei. si inaltimea stratului de rasina.viteza superficiala a solutiei prin stratul de rasina  h t  t  . . Acest sistem de operare este descris de urmatorul model matematic: vs C C  C    v i vS .pozitia in interiorul stratului de rasina  ecuatia continuitatii V . D.coeficient global de transfer de masa. H . prin coloana cu rasina. T .fractia de goluri a stratului de rasina C .densitatea volumica a rasinii  transferul de masa al speciei K .concentratia speciei chimice retinute la suprafata sau in t interiorul particulei de rasina h .durata procesului de sorbtie.concentratia speciei chimice retinute in solutia din exteriorul particulei de rasina Ci  K   C  C * Ci .diametrul coloanei.cantitatea de rasina. Operarea in conditii optime impune determinarea urmatoarelor marimi caracteristice: . Pe baza modelului matematic anterior se realizeaza proiectarea si transpunerea la scara superioara a acestor procese de separare.

Retinerea antibioticului este posibila datorita disocierii sale in solutia apoasa . Aplicatii ale separarii prin sorbtie pe schimbatori de ioni  Separarea streptomicinei HN NH2 C HN CH O CH HO O H2N HC NHCH3 CH C HN OH O=CH C OH HC OH HN O HO O HO CH CH CH CH3 CH2OH Separarea streptomicinei din filtrat se face prin sorbtie pe cationiti carboxilici slab acizi in forma Na.

 extractia fizica .  extractie solid .amestecul supus separarii este lichid. SEPARAREA PRIN EXTRACTIE Operatia de separare a componentilor unui amestec lichid sau solid pe baza diferentei de solubilitate a acestora intr-unul sau mai multi solventi  extractie lichid .lichid amestecul supus separarii este solid.in timpul procesului intervin si reactii chimice intre solut si agentul (agentii) de extractie .lichid .extractia se realizeaza numai prin intermediul fenomenelor fizice de solubilizare si difuziune  extractia reactiva .

Etape  contactarea solutiei initiale cu solventul  solubilizarea si difuzia solutului in faza solventului  separarea celor doua faze rezultate  recuperarea solventului atit din extract. . cit si din rafinat.

diclormetan. Solventi pt. esteri. cetone. extractie:  Pentru extractia produselor de biosinteza polare: utilizeaza alcooli. dicloretan etc.  Pentru cele nepolare: eter de petrol. .

. singurul procedeu de separare aplicat industrial.  Penicilinele pot fi extrase fie din solutia apoasa rezultata in urma filtrarii biomasei. deocamdata. fie direct din lichidul de fermentatie. Separarea antibioticelor  - lactamice  Extractia fizica reprezinta.

. Extractia penicilinelor Extractia penicilinelor in acetat de butil decurge cu randamente maxime numai in conditiile in care aceste antibiotice se vor gasi in solutia apoasa supusa extractiei in forma nedisociata. Aceasta deoarece solventii nepolari. sau cu polaritate redusa (categorie in care intra si acetatul de butil) pot solubiliza numai compusii nepolari.

extractoare cu contact diferential. extractorul Alfa-Laval). in care amestecarea si separarea fazelor se realizeaza in trepte distincte (extractorul Luwesta) . utilajele pentru extractia lichid- lichid utilizate frecvent in industria chimica se grupeaza in trei categorii principale:  extractoare cu amestecare mecanica si decantare  extractoare tip coloana  extractoare centrifugale In functie de modul de contactare a fazelor. . la care exista o variatie continua a compozitiei fazelor (extractorul Podbielniak.extractoare cu contact in trepte. Tipuri de extractoare utilizate in biotehnologie Din punct de vedere contructiv. extractoarele se clasifica in: .