Semiologie aparat

osteoarticular

Principalele manifestari ale bolilor musculo-
scheletice sunt:

durere

redoare

tumefiere

impotenta functionala

simptome constitutionale.

Anamneza trebuie sa determine daca:

suferinta este evident mecanica sau inflamatorie

suferinta este acuta sau cronica, persistenta sau intermitenta

distributia articulatiilor/tesuturi moi/nervi/muschi incriminate

impactul functional si psihosocial

tratamentele incercate si eficienta lor pe organ/patologia
sistemica.

Răspunsuri
1. Suferinta este de natura musculoscheletica? Bolnavii uneori
percep simptomele ca apărând din oase sau articulatii, când de fapt
nu este cazul. Exemple clasice:

pacienții cu patologie biliara care se adreseaza pentru durere în
umarul drept,

cei cu angina pentru durere în brațul stang și

bolnavii cu patologie intra-abdominala sau retroperitoneala care
descriu durere lombara.
Anamneza atenta poate clarifica și preveni confuzia.

Răspunsuri
2. Este afectiune acuta sau cronica? Modul de debut și evolutia ajuta
frecvent la elucidarea naturii suferintei reumatologice.
- simptomele au fost legate de traumatism fizic – cădere, posibila
injurie legată de sport, accident, etc.
- debutul și durata. În absenta injuriei, debutul acut al durerilor în
articulatii periferice frecvent nu sunt de cauza inflamatorie.
Simptomele articulatiilor periferice care fluctueaza marcat au cauza
inflamatorie.
Durerea care se naște în asociere cu osteoartrita (artroza) frecvent este
insidioasa și progresiva

febra. Răspunsuri 3. scădere ponderala. ● Redoarea genunchilor care apare după repaus este tipica osteoartritei. mai ales matinala (tipic peste 30 min) sugerează natura inflamatorie. Mai sugerează inflamatia prezenta durerilor care se amelioreaza la efort (durerea lombara de natura inflamatorie) și prezenta manifestarilor sistemice: anorexie. Este cauza inflamatorie sau non-inflamatorie? Un aspect cheie al evaluarii pacientului cu durere articulara periferica sau spinala este de a decide dacă are origine inflamatorie din cauza implicatiilor terapeutice și diagnostice. pacienții cu patologie non-inflamatorie descriu redoare de scurta durata. ● Redoarea articulara. În contrast. . Alta subliniere catre natura inflamatorie este marirea articulatiei (tumefiere).

Care este pattern incriminarii articulare? Aceasta este alta problema foarte relevanta. ● Este monoarticulara (o articulatie). ● Este incriminarea articulara simetrica? ● Sunt incriminate articulatiile mici și mari? ● Dacă sunt incriminate mâinile. Răspunsuri 4. ● Oligoarticulara (mai puțin de 5 articulatii) sau ● Poliarticulara (mai mult de 5 articulatii)?. sunt afectate articulatiile IFD? .

frica. depresie ■ Tumefiere ■ Tulburari de somn ■ Deformare ■ Simptome ale bolilor sistemice ■ Slabiciune ■ Instabilitate ■ Impotenta functionala . anxietate. Manifestari musculoscheletice Specifice Simptome generale ■ Durere ■ Fatigabilitate si indispozitie ■ Redoare ■ Labilitate emotionala .

asociata cu scolioza rigida – osteom osteoid . cedeaza la ASA. intensitate progresiv crescuta. predominant nocturna pana la intensitate foarte mare necalmata de opiacee = tumora maligna osoasa ● Nocturna la un adolescent. localizata la diafiza os lung sau coloana. Durerea ● Localizata.

iradiata pe teritoriul unei radacini nervoase = conflict disco-radicular ● Fugace care intereseaza alternativ mai multe articulatii. Durerea ● Legata de efort. localizata in coloana cervicala sau lombara. asociata cu redoare matinala la artic IF si cu deformari articulare = artrita reumatoida .

Durerea Iradiata: ● Sold cu punct de plecare coloana lombara ● Genunchi determinata de afectiunile articulatiei coxo-femurale .

Durerea Caracterul si orarul ● Durerea care apare la nivelul articulatiei dupa primii pasi. dispare apoi si reapare dupa efort mai indelungat sau la sfarsitul zilei si in prima ½ a noptii = durerea din artroza ● Durerea in a doua ½ a noptii. caracter pulsatil = durere inflamatorie (infectioasa) .

Durerea ● Durerea fulguranta pe traiectul unei radacini nervoase la nivelul unui membru superior sau inferior. aparuta adesea dupa efort sugereaza hernia de disc .

Dermatoamele extremitatii inferioare Anterior Posterior .

 Artrita infectioasa  Artrita reumatoida  Artrita prin depunere de cristale o Non-inflamatorii  Osteoartrita. osul subcondral si sinoviala. periostul. dar NU si cartilajul articular.  Dereglare mecanica interna .Fiziopatologie Durerea se poate naste din:  Structuri din articulatie (intra-articulare): o Surse ale durerii din articulatie includ: capsula articulara. ligamente. care este lipsit de terminatii nervoase o Inflamatorii.

Fiziopatologie Durerea articulara se poate naste din (cont.  Durerea referita din sedii la distanta .)  Structuri adiacente sau din jurul articulatiei (peri- articulare) o Bursita o Tendinita o Afectiuni extra-articulare (ex. polimialgia reumatica. fibromialgia)..

Impotenta functionala Totala ● + durere la mobilizare = fracturi cu deplasare ● Paralizia din teritoriul unui nerv sau radacini nervoase prin: – Lezarea periferica = paralizia nerv radial cu fractura 1/3 medii a humerus cu deplasare – Lezare centrala = paralizia poliomielita .

Impotenta functionala Partiala ● Traumatisme fara leziuni osoase sau articulare importante ● Tumori osoase fara fractura os patologic ● Miopatii .

durerea predominant nocturna și istoric de cancer. Prezenta steagurilor rosii la pacientul cu simptome musculoscheletice impune necesitatea investigarii suplimentare. . Debutul durerii > 50 ani va fi considerat steag roșu. vârsta poate fi un steag rosu. In cazul durerii lombare. caracteristici locale care nu se remit. STEAGURI ROSII MUSCULOSCHELETICE STEAGURILE ROSII sunt simptome sau semne care cresc posibilitatea unei boli subiacente serioase. steagurile rosii pot reflecta boala inflamatorie. La pacientii cu boli reumatologice. în general neoplazica (maligna) sau infectioasa. Steagurile rosii includ: SCADEREA PONDERALA și FEBRA.

Manifestari musculoscheletice Steaguri rosii Alte posibile simptome ■Scădere pionderala ■Modificari culoare sau racirea degete sau extremitati ■Febra ■Senzoriu alterat ■Cefalee temporala/durere scalp sensibilitate/tulburari de vedere ■Pierderea sensibilitatii ■Pierderea functiei motorii ■Dificultati la mictiune sau defecatie .

umeri Umar Fata laterala a bratului Epicondil lateral Regiunea medie antebrat Tunel carpian Degete. ocazional antebrat sau brat Coloana lombara Articulatii sacroiliace. fesa deasupra plica fesiera Bursa trohanter Fata laterala a coapsei. fese. picior Sold Inghinal. fata laterala a gambei. fata posterioara a coapsei. Modele frecvente de durere referita Sursa durerii Iradierea Coloana cervicala Occiput. fata mediala a coapsei. fata mediala genunchi. Trohanterul mare. fesa .

. ˃ 10% din populatia generala descrie durere generalizata cronica. umeri. Poate fi consecinta: ● Bolii poliarticulare sau miopatiei ● Fibromialgia – multiple puncte dureroase in insertiile muschilor si tendoanelor ● Sindrom de hipermobilitate articulara ● Polymyalgia rheumatica – durere în centura scapulara (gat. solduri și coapse).● Suferinta axiala care afecteaza coloana și articulatiile sacroiliace este tipica pentru SA Durerea difuza cronica – durerea generalizata cu durata ˃3 luni – este frecventa. membre superioare) si/sau centura pelvina (lombara inferioara.

Totuși. Dificultatea în mobilizarea unei articulatii poate fi o combinatie a celor 3 simptome. Redoarea articulara Bolnavul poate sa nu fie capabil sa diferentieze ”redoarea” de durere și tumefiere. mulți pacienți recunosc fenomenul de agravare a redoarei după o perioada de repaus. Redoarea prelungita este asociata artritei inflamatorii. tipic durează 1-2 ore și diminua la căldura și mobilizare. Durata redoarei poate fi ghid pentru activitatea bolii inflamatorii. .

Redoarea articulara Perioade scurte de redoare generalizata (˃30 min) nu sunt importante. . Redoarea articulara localizata de durata scurta poate fi o trasatura a afectiunilor mecanice. Aceste episoade scurte au tendinta de a fi intermitente si apar pe durata zilei după oricare perioada de repaus.

Redoare poate fi rezultatul existenței: ● unui nodul pe tendon sau ● fibrozei tendoanelor(flexorii degetelor) . Unii bolnavi își ”trosnesc” articulatiile pentru ameliorarea simptomelor. Dacă exista articulatie care ”trosneste” exista posibilitatea existenței unei afectiuni mecanice sau tendinoase. Redoarea articulara Redoarea poate apare în articulatie normala.

Tumefierea articulara Indica afectiunea inflamatorie. . Traumatismul poate duce la aparitia rapidă a revarsatului articular. Exista posibilitatea ca tumefierea să fie consecinta edem periferic. in absenta traumatismului. Ocazional. ingrosarii sinovialei sau exces de lichid articular. infectia (artrita septica) sau traumatismul și se datorează inflamagtiei tesuturilor moi. care poate fi lichid sinovial sau sange (hemartroza). un revarsat articular poate avea debut foarte rapid și să fie atât de dureros încât pacientul sa nu poată mișca articulatia. trombozei venoase profunde sau venelor varicoase. In aceste situații trebuie suspectata artrita septica. celulitei.

Tumefierea articulara Nu implica totdeauna prezenta artritei inflamatorii. in OA. Ocazional. . Tipic articulatiile afectate includ: ● genunchi ● sold ● umar. iar în OA mâinilor tumefierea se datorează nodulilor periarticulari. Poate fi întâlnită în osteoartrita. fragmente de cartilaj și cristale de calciu în articulatie pot induce un revarsat articular.

. Afectarea functionala Dificultatea efectuarii miscarilor specifice poate apare ca o consecinta a: ● durerii ● lezarii tisulare ● fibrozei (contracturi) ● fuziunii (ankiloza osoasa) ● neuropatiei Impotenta functionala poate avea impact psihologic profund.

întrebările screening includ: 1. 10. Exista în APP tromboze. Oricare ulcer genital? . Tuse sau dispnee? 8. apoi albastre (CIANOZA) și rosii (revenirea sangelui. Exista căderea parului? 5. Exista leziuni cutanate sau rash-uri? 2. Ochiul roșu sau tulburari vizuale? 3. Exista modificari de culoare ale degetelor la expunerea la frig? Triada clasica a modificarilor de culoare din sindromul Raynaud consistau din degete initial albe (VASOCONSTRICTIE). reincalzire) 4. Screening practic In practica. embolii sau TVP. Are migrene? 11. Exista suferinta intestinala? 7. Exista ulcere bucale. uscaciunea gurii sau dificultati de deglutitie? 6. Oricare iritatie oculara. Avorturi? 9.

spine. standing for gait. Va puteți îmbraca complet singur fără dificultate? 3. Aveți durere sau redoare în muschi. Puteți urca sau cobora scările fără dificultate? Screeningul continua cu examenul fizic. . arms. Screeningul incepe cu 3 intrebari: 1. articulatii sau lombar ? 2. legs.GALS = acronim.

Compresia nerv la nivel cervical poate fi resimtita în umar și mana ● Durerea de sold (normal resimtita în regiunea inghinala) poate iradia în genunchi și vice versa. Poate iradia: ● Lezarea unui nerv prin lezare mecanica a corpi vertebrali (spondiloza cervicala sau lombara) sau de un disc intervertebral prolabat poate cauza durere de-a lungul nervului afectat. muschi) ● difuza ● intr-o articulatie. tendon. pe coapsa și fata externa a picior. . Durerea Poate fi: ● focala (de-a lungul unui os. in sciatica durerea poate fi resimtita în fese.

care este sensibila în detectarea anomaliilor membrelor inferioare Întrebări screening care stabilesc prezenta sau absenta problemelor musculoscheletice majore. ■ Aveți durere sau redoare la brațe. inclusiv incaltarea. care este o activitate complexa care folosește membrele superioare și inferioare (2) Capacitatea de a urca și cobora scările fără dificultate. Testele functionale sunt: (1) Capacitatea de a se îmbraca fără dificultate. gambe sau spate? ■ Exista articulatii tumefiate? ■ Aveti dificultate la spălat și îmbrăcat? ■ Aveți dificultati la urcarea sau coborarea scarilor? .

000 persoane-ani in populatia generala.000 pacienti-ani in populatia generala Artrita septica este mai prevalenta la copii și varstnici.000 persoane- ani . In Europa de vest: 4-10 cazuri per 100. ● bărbații sunt afectati mai frecvent decât femeile. ● Incidenta la copii variaza: 5-12 cazuri per 100. Artrita septica Incidenta artritei septice in țările dezvoltate: 2-6 cazuri per 100.

● Streptococcus grup B frecvent incriminat in infectii la varstnici. infectii cutanate cronice si traumatismele. Streptococcus spp. care este izolat la 37–56% din cazuri. ● ● Streptococcus pyogenes este streptococul cel mai frecvent. în special la cei cu boli cronice ca DZ. Etiologia artritei septice La toate varstele și grupele de risc. Incidenta MRSA se număra pentru aprox 25% din artritele septice. cu excepția copiilor sub 2 ani. frecvent asociat cu afectiuni autoimune. micro-organismul cel mai frecvent este Staphylococcus aureus. ciroza și afectiuni neurologice. .

. pneumococi și bacilii Gram-pozitiv bacilli sunt mai rar găsiți. ● Cocii Gram-negativ sunt incriminati in cel putin 20% din cazurile de artrita septica. ● Infectia cu Haemophilus influenzae este rara la adulti. Etiologia artritei septice ● Alte bacterii Gram-pozitive provin din streptococi grup C streptococci. Neisseria gonorrhoeae si Neisseria meningitidis fiind cei mai frecventi..

Artrita septica Articulatia este infectata când un agent infectios intra în sinoviala. principalele rute prin care se acumuleaza patogenii în articulatii fiind: (a) hematogena. ca artrocenteza în scop diagnostic sau terapeutic sau intervenție chirurgicala articulara. . (b) infecție din focare de contiguitate. cu localizarea patogenului in capilarele sinovialei. (c) sepsis al tesuturilor moi invecinate (d) inoculare directa datorita traumatism sau unui eveniment iatrogen.

care favorizeaza opsonizarea și activarea sistemului complementului. Sunt produse citokine inflamatorii ca IL-1β si IL-6. După ce bacteria a ajuns în spațiul articular. care permite acces facil al bacteriilor. Artrita septica Sinoviala este o structura bine vascularizata fără membrana bazala. După colonizarea lichidului sinovial. . iar productia de proteine matriceale poate favoriza atasarea bacteriilor și progresia infectiei. bacteriile prolifereaza rapid și genereaza răspuns inflamator acut. lichidul articular permite aderenta bacteriilor și infectia.

infectia cu HIV. imunosupresia. protezare articulara. folosirea de droguri intravenoase. . Informații suplimentare Factorii de risc pentru artrita septica: diabet. Alți factori relevanti pentru diagnostic diferential: ● uretrita recenta (artrita reactiva sau artrita gonococica) ● conjunctivita sau diareea (artrita reactiva) ● psoriazis cutanat/unghial sau durere lombara de tip inflamator (spondiloartrita) ● intepaturi de insecte (boala Lyme) ● factori alimentari sau caracteristicile sindrom metabolic (guta) ● eritem nodos (sindrom Lofgren/sarcoid acut). administrarea recenta intra-articular de corticosteroid. AR.

exista posibilitatea artritei septice poliarticulare mai ales când pacienții sunt afebrili sau au boala poliarticulara subiacenta ca AR. virusul rubeola si sporotrichoza. inclusiv cele care incrimineaza articulatiile sacroiliace. sternoclaviculara și condrocostale sunt întâlnite la utilizatorii de droguri i-v. Caractere clinice Tipic: istoric de 1–2 săptămâni de indispozitie. Boala poliarticulara reprezintă numai 10–20% din artritele septice și se întâlnește la bolnavii cu comorbiditati și boli sistemice semnificative. dar poate fi întâlnită si cu alți agenți ca Moraxella. numai 30– 40% având T >39 C. Articulatia sacroiliaca poate fi sediul artritei cu brucella și artrita septica sternoclaviculara poate fi consecinta migrarii bacteriilor din venele subclavii adiacente. eritem. Inflamatia multiplelor teci ale tendoanelor apare frecvent în sindromul de gonococie diseminata. Artrita septica este monoarticulara. tumefiere. sensibilitate și scaderea mobilitatii articulatiei afectate. Infectiile articulare atipice. . Debutul cu subfebra.

frison. rosie.tumefiata ● Durere intensa exacerbata de miscare ● Sensibilitatea interliniului articular ● Restringerea mobilitatii articulare ● Inabilitatea de a-si transporta greutatea ● Manifestari sistemice: febra. . Artrita septica: Prezentare ● Articulatie calda.

Artrita septica .

dar alte boli inflamatorii non- infectioase ca artrita acută cu cristale și artritele reactive au valori similare ale leucocitelor.000 mm3.000 si 50. . Diagnosticul se bazează pe simptomele clinice și anamneza detaliata și pe rezultatele testelor de laborator.000 au avut diagnostic de AR sau sinovita cu cristale.000 mm3 și la numai 5% din pacientii cu L < 50. Lichidul sinovial: ● Aspect turbid cu leucocite > 50. Diagnostic Diagnosticul definitiv al artritei septice = demonstrarea directa a bacteriilor în lichidul sinovial sau după culturi ale patogenului. 81% din pacienții cu L intre15. la 47% din pacienții cu L intre 50.000 mm3.000 si 100.000 mm3. ● Artrita infectioasa a fost diagnosticata la 77% din pacienții cu leucocite în lichidul sinovial > 100.

.

Artrita septica a genunchi .

.

Artrita septica .

Practic: Diagnosticul definitiv al artritei septice este pus prin demonstrarea directa a bacteriilor in lichidul sinovial sau după culturi pozitive ale patogenului. patogenului .

Gonococcii pot infecta suprafete ale mucoaselor uretrei. artrita și infecție gonococica diseminata. gonorrhoeae dobandita dintr-o infecție mucosala primara transmisa sexual. prostatia dermatita. care sunt 2 faze diferite ale infectiei. în special la cei netratati. rect și mucoasa cervico-vaginala. salpingita. infectia poate progresa pentru a induce endometrioza. Artrita gonococica Este rezultatul infectiei cu N. faringe. endocervix. . La unii pacienti. Manifestari clinice •”forma bacteriemica” (mai rara) și •”forma supurativa”.

care frecvent evoluează la leziuni veziculare sau pustulare. fata și scalpul fiind prezervate. anale sau faringiene. Leziunile cutanate apar la 75% din cazuri și constau din mici papule eritematoase nepruriginoase. Manifestari clinice Forma ”bacteremica” include poliartralgii asimetrice (migratorie sau aditive) asociate cu febra. dermatita si tenosinovita. Frecvent afectate sunt extremitățile. trunchiul. Majoritatea acestor pacienți au infectii gonococice asimptomatice genitale. . frisoane.

coate și glezna. de obicei cu o singura articulatie afectată. pumn. degete. ● piomiozita. Artrita gonococica Tenosinovita apare la ˃ 68% din pacienti. In forma ‘suppurativa’. hepatita (sindrom Fitz–Hugh–Curtis). . Complicatiile sistemice: ● endocardita. Frecvent incriminate: genunchi. ● meningita sindromul respirator al adultului. haluce și glezne. Artrita septica apare la aprox 50% sin cazurile de gonococie difuza. miocardita. artrita este caracteristica principala. în particular pe extensorii mainilor.

lichid articular. care este frecvent asociata infectiei gonococice. Practica ● Izolarea gonococ în sange. ● Pacientii trebuie testați pentru infectia cu Chlamydia. ● Obtinerea de esantioane din zonele afectate ale partenerilor sexuali. ● Tratamentul initial recomandat: cefalosporina G3. . mucoase si din leziunile cutanate va fi incercata înaintea antibioterapiei.

Artrite reactive = artrite care apar în timpul sau la scurt timp după o infecție localizata în alta parte a corpului. dar in care microorganismul nu intra in cavitatea articulara. a fost demonstrata replicarea microbilor în articulatiile pacientilor cu caracterele clinice ale artritei reactive. Se cunoaște ca antigenele microbului declansator pot fi detectate în lichidul sau țesutul sinovial al articulatiei afectate. . si. mai rar.

jejuni ● Chlamydia pneumoniae – C. Infectia enterica Salmonella ● Infectii urogenitale Diverse serovariante Chlamydia trachomatis – ● Shigella ● S. Bacterii asociate cu aparitia artritei reactive. flexneri Ureaplasma urealyticum – ● – S. dysenteriae – S. enterocolitica (especially O:3 and O:9) – Y. pseudotuberculosis Infectii respiratorii Campylobacter ● – C. sonnei Yersinia ● ● Mycoplasma genitaliuma – Y. coli Clostridium difficile ● ● Streptococcus beta- Escherichia coli ● hemolitic grup A – Genuri diarogenice .

trachomatis este mai frecvent diagnosticata la batrbati. iar artrita declansata de C. Tablou clinic •Interval liber de 1–2 săptămâni de la debutul infectiei pana la debutul simptomelor musculoscheletice. •Pacienții cu artrita reactiva sunt adulti tineri (30-40 ani). •Ambele sexe au risc similar pentru dezvoltarea artritei reactive indusa de infectia gastro-intestinala. •Infectia declansatoare poate fi asimptomatica și întârzie diagnosticul. in infectia cu Chlamydia. . •Boala este rara la copii. intervalul se poate extinde la ˃ 4 saptamani.

în particulararticulatiile mici. • Pacienții pot avea artrita membrelor superioare. Artrite reactive • Artrita este caracterizata prin oligoartrita asimetrica. • Poate exista dactilita (degete sub forma de carnaciori). • Poate apare o forma usoara poliarticulara. . • adesea articulatiile mari ale membrelor inferioare.

Important. iar balanita circinata este asociata cel mai frecvent cu artrita cu Chlamydia. Durerea lombara de tip inflamator agravata noaptea și iradiata în fese (nu este rara). keratodermia blenorrhagica (o leziune cutanata pustulara pe palme și plante) și balanita circinata. . Alte manifestari extra-articulare: boala oculara în care conjunctivita este mai prevalenta. urmata de uveita anterioara acută și modificari cutanate (eritem nodos. Eritemul nodos este asociat cu infectia cu Yersinia. tendinite si bursite. Artrite reactive Manifestari extra-articulare tipice: entesite. manifestarile extra-articulare pot fi complicatii ale artritei reactive.

alte boli ale tesutului conjunctiv. LES. subluxatia pumnului. dar a fost asociata cu sindrom de hipermobilitate. prevalenta AJ in LES sau RAA este 5%. AJ a fost descrisa initial la pacientii cu RAA. . ‘boutonniere’ si hallux valgus. infectii si neoplazii. Artropatia Jaccoud Se caracterizeaza clinic prin deformari articulare ‘reversibile’ ca ”în gât de lebada”. Mecanismele etiopatogenice ale AJ nu sunt cunoscute. împreuna cu absenta eroziunilor articulare la radiografie. In general. deviatia ulnara.

Poate fi simptomatica sau nedureroasa și poate apare și în absenta istoric de artrita. dar și în alte articulatii ca picior. în principal la mâini. Aspecte clinice și de laborator ale artropatiei Jaccoud Manifestarea clinica = prezenta deformarilor articulare reversibile. Stenoza mitrala poate apare. . genunchi și umeri.

poate fi observata tumefierea subcutanata difuza la mâini. Rar. În deformarile vechi poate exista limitarea functionala a articulatiilor afectate secundara fibrozei reziduale care determina contracturi. ● ”gat de lebada” pumn în ”Z” ● ”butoniera” hallux valgus ● Deformarile variaza în intensitate și pot sa nu fie observate de bolnav. Artropatia Jaccoud Deformarile articulare frecvent întâlnitesunt similare celor din AR. . dar REVERSIBILE: deviatia ulnara.

Artropatie Jaccoud în LES .

Edem difuz in caz de artropatie Jaccoud secundara LES .

Hipermobilitate articulara la cot (A) genunchi (B) în artropatia Jaccoud. .

Deformare în gât de lebada în artropatia Jaccoud (A) și radiografia mainii cu deformari fără eroziuni (B). .

CS în doze mici. ‘reversibila’ si non-eroziva asociata LES. methotrexat și antimalarice. . Practica Artropatia Jaccoud este afectiune deformanta. Tratamentul este conservativ și se bazeaza pe anti- inflamatoare nonhormonale. dar laxitatea capsulelor articulare si tendoanelor sunt caracteristicile initiale urmate de fibroza capsulara și contracturi ale articulatiilor. Mecanismele etiopatogenice nu sunt cunoscute.

Guta este cea mai frecventa artropatie indusa de precipitarea cristalelor de urat monosodic . Artropatiile induse de cristale Reprezintă un grup divers de afectiuni caracterizate prin depozitarea diverselor minerale in articulatii și tesuturile moi care conduce la inflamatie.

Diagnosticul diferential al artritelor induse de cristale ● Guta/pseudoguta ● Celulita ● Traumatisme/hemartroza ● Reumatismul palindromic ● Artrite reactive ● Artrita psoriazica/reumatoida ● Capsulite .

. Este indicator valoros al intensitatii inflamatiei subiacente. Hiperemie in guta.

Tofi gutosi

12

10

8

Coloana 1
6
Coloana 2
Coloana 3

4

2

0
Rândul 1 Rândul 2 Rândul 3 Rândul 4

.

AR – tumefierea simetrica MCF și deviere ulnara. articulatiei IFP Tumefierea simetrica a Pumn asimetric și tumefiere articulatiilor IFP și IFD. Noduli pe psoriazic. rash a articulatiilor IFD. Artropatii care afecteaza frecvent mâinile. Pumn in ‘Z’ și Osteoartrita – noduli IFD deformare în gât de lebada a Heberden IFP Bouchard. onicoliza ambii pumni și articulatiile psoriazica IFD 2 .

.

Osteoartrita mainii noduli Heberden (IFD) și Bouchard (IFP) .

Examenul clinic al sistemului osteoarticular ● Completeaza anamneza ● Necesita cunoasterea anatomiei si a anatomiei functionale ● Incepe cu inspectia intregii persoane: – Postura – Atitudinea – Cum isi misca regiunea/extremitatea simptomatica – Miscarile .

examinarea focalizandu-se pe regiunea simptomatica sau a partii contralaterale pentru comparare ● Ex aparatului musculoscheletic este parte a ex general . Examenul clinic al sistemului osteoarticular ● Se continua cu examinarea regiune cu regiune.

Scopul examenului clinic Identificarea semnelor clinice ale bolilor musculoscheletice prin: ● Inspectie ● Palpare ● Miscare activa si pasiva ● Testare functionala .

Inspectia ● Atitudinea ● Tumefierea ● Deformarea ● Modificarile cutanate ● Atrofie musculara in repaus si la mobilizare .

Inspectia Echimoza = traumatisme ● Brahio-toracica Hennenchin intereseaza fata interna a brat ± antebrat. fata externa a torace pana la creasta iliaca in fractura col humeral ● Echimoza numulara in planta picior = fractura calcaneu .

Inspectia ● Angiomatoza la nivel membrului inferior + hipertrofia parti moi si schelet = sindrom Klippel-Trennaunay ● Retea venoasa subcutanata la nivelul unei tumefactii locale = tumora maligna primitiva osoasa ● Retea venoasa varicoasa a membrului inferior asociata gonartrozei si picior plat .

pot apare articulatiile degetelor. maleole. genunchi. Papule Gottron (DM) papule eritematoase-violacei pe suprafete extensoare ale articulatiilor. haluce .

nu sunt palpabile . Semnul Gottron macule eritematoase .violacei pe suprafata extensor a articulatiilor.

Rash heliotrop pete purpurii. lilachii sau eritematoase pe pleoape sau periorbital. frecvent asociate cu edem periorbital .

Rash cutanat caracteristic DM semnul V Eritem generalizat. >50% din suprafata care intereseaza baza si fata anterioara a gatului sitoracele superior. frecvent dispus in V”” . confluent care intereseaza piele expusa si ne-expusa la soare.

Edem periorbital in DM .

Mana de mecanic (DM) .

Fenomen Raynaud .

Calcinosis cutis (DM) .

Ulceratii cutanate (DM) .

Mana in “gat de lebada” Artrita psoriazica .

Pahidermoperiostoza Tumefierea cilindrica a gambelor (gambe de elefant). Hipocratism digital .

‘Mushrooming’ al falangelor distale . Pahidermoperiostoza Modificari osoase hipertrofice.

Pahidermoperiostoza: proliferare periostala avansata cu ingrosarea tibiei si fibulei .

Osteoartropatia hipertrofica pneumica Pierre Marie Bamberger .

Osteoartropatia hipertrofica pneumica Pierre Marie Bamberger .

Unghiul Lovibond .

Semnul Schamroth

Cauzele hipocratismului digital
Afectiuni pulmonare Afectiuni cardiovasculare
Supuratii pulmonare ●
Cardiopatii

Abcesul pulmonar congenitale

Empiemul

Bronsiectazii

EBS

Fibroza chistica ●
Grefa arteriala

Pneumopatii difuze infectata

Azbestoza

Malformatii a-v pulmonare

Fistule arteriale

Neoplaziile pulmonare brahiale

Carcinom bronhogen ●
Hemiplegia post AVC
Sarcom osteogenic metastatic
Mixomul atrial



Mezoteliomul malign

Tumori cardiace

Cauzele hipocratismului digital
Afectiuni Boli metabolice
gastrointestinale ●
Boala Graves

Bolile inflamatorii ●
Acropatia tiroidiana
intestinale ●
Hiperparatiroidismul

Boala celiaca secundar sever

Ciroza biliara primitiva Afectiuni diverse

Limfomul tractului ●
Infectia cu HIV
gastrointestinal ●
Idiopatic

Ereditar

Osteoartropatie hipertrofica = falange distale truncate .

Osteoartropatie hipertrofica: proliferarea periostala in monostrat .

Contractura Dupuytren .

? .

Palparea Se cauta ● Sensibilitatea ● Tumefierea ● Deformarea ● Crepitatii la mobilizare ● Temperatura locala .

Palparea ● Tegumente infiltrate = elefantiazis congenital sau dobandit ● Semnul Alexandrov = plica cutanata mai groasa care apare in inflamatia articulara tuberculoasa ● Tegumente hiperelastice = sindrom Ehlers-Danlos .

Palparea articulatiilor MCF .

Hidrartroza Hidrartroza: pseudofluctuenta .

sensibilitatea. crepitatii ● Evaluare functionala prin testarea fortei si a functiilor comune ● Teste speciale: evaluarea vasculara periferica si evaluarea neurologica . Mobilizarea articulatiilor ● Activa ● Pasiva ● Impotriva rezistentei ● Se cauta durerea.

Inspectia coloanei vertebrale .

Coloana nu are curburi in Scolioza sinistroconcava plan frontal .

Scolioza .

Scolioza .

Gibozitatea .

Morb Pott Momil culture. Sinú River. Colombia . 200 BC to 100 AD.

Tbc coloana .

Eritem periunghial si unghii hipocratice (EBS) .

Flexia plantara impotriva rezistentei .

Semnul Lasegue .

Dorsiflexia pasiva .

Flexia halucelui impotriva rezistentei .

Boala Paget .

.

. Boala Paget Boala Paget este o afectiune localizata a remodelarii osoase care afecteaza 1 sau mai multe oase sau părți ale oaselor. ingrosare corticala. hipervascularizatie și marirea osului. • Osteoclastele în osul pagetic sunt mult crescute în numar și marime. • Cresterile resorbtiei osoase osteoclastice și formarea ulterioara de os nou produc arhitectura osoasa dezordonata: leziuni litice si sclerotice. osul pagetic este predispus la deformari si fracturi. trabecule groase. • Consecinta remodelarii crescute și a modificarilor arhitecturii.

Boala Paget
Prezentare clinica
• Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici.
• Semnele si simptomele depind de sediile afectate, gradul
deformarii si nivelul turnover osos crescut.
• Frecvent afectate pelvis, craniu, vertebre, femur, tibii.
• Simptomele: durere osoasa sau articulara, temperatura
crescuta deasupra osului afectat, fracturi, deformari osoase si
sindroame de compresie nervoasa.
• Dezvoltarea sarcomului osteogenic este foarte rara, dar
fatala.

Craniul
• mărime crescuta cu boselarea frontalului, frunte lata
• Frecvent: pierderea auz, temperatura crescuta deasupra craniului,
cefalee
• Rare: paralizii de nervi cranieni, hidrocefalus prin invaginare bazilara
și blocaj flux spinal al LCR, pierderea vederii
Pelvis
• Deformari asle oaselor pelvisului
• Intepaturi la nivelul sacrului, iliace sau ischionului
• Deformare acetabulara cu osteoartrita secundara a soldului

Vertebre
• Durere lombara
• Deformare spinala (cifoza, forward tilt, scolioza)
• Radiculopatie lombara și/sau stenoza spinala
• Marirea vertebrelor, fracturi de compresie
• Rar, la nivel toracic compresia maduvei spinarii

Extremitati • Durere osoasa • Curbarea tibiilor cu lungime inegala. în special în boala osoasa osteolitica avansata (leziune in “blade of grass”) . tulburari de mers • Osteoartrita secundara a articulatiei adiacente extremitatii curbate • Largirea osului • Căldura peste tibia afectata • Susceptibilitate pentru fracturi.

Caracteristica radiologica importanta a oaselor afectate de către boala Paget este marirea. Arhitectura interna a osului este frecvent perturbata. Boala Paget Radiologie In primele stadii exista pierdere osoasa care este inlocuita de formarea haotica de os nou cu absenta distinctiei dintre osul cortical și medulara osoasa. Aceasta caracteristica ajuta la diferentierea os pagetic de metastazele sclerotice (osul are mărime normala). .

.

Condrocalcinoza .

Osteomalacia Prezentare clinica ● Asimptomatica – Osteopenie la radiografia standard – Osteoporoya la densitometrie • Miopatie proximala – Slăbiciune musculara – Atrofie musculara – Hipotonie .

acuta – Agravata de efort. vertebre. oase lungi . transport de greutati – Coloana lombosacrata. pelvis. profunda. membrele inferioare • Fracturi (la traumatisme mici) – Coaste. Osteomalacia Prezentare clinica (2) • Durere-sensibilitate osoasa – Surda. coaste.

Semne radiografice • Osteopenie – Subtierea corticaLEI – Rezorbtie subperiostala – tunelizarea corticalei – Chiste osoase • Anomalii ale corpilor vertebrali – pierderea conturului. “blurry” – trabecule ingrosate – deformari “Codfish” (concave sau biconvexe) .

scapula. Semne radiografice (2) • Zone Looser sau pseudofracturi – frecvent bilaterale – ramurile pube si ischion – Ulna. clavicule. metatarse – Gâtul femural – “Hot spots” la scintigrafia osoasa . coaste.

Osteoartrita Ingustarea severa a spațiului articular cu osteofite și chiste subcondrale. .

.

Noduli reumatoizi deasupra coatelor și antebratelor . Cifoza severa Scolioza.

Sarcom Ewing .

Osteocondrom .

Chist Baker calcificat .

Afectiunile care determina neuroartropatii ● Neuropatia diabetica (articulatii Charcot la 1/600-700 diabetici) ● Neuropatia alcoolica ● Paralizii de cauza centrala ● Lepra ● Sifilis (tabes dorsalis). produs de Treponema pallidum ● Insensibilitate congenitala la durere ● Injurii ale maduvei spinarii ● Mielomeningocel ● Siringomielia ● Injectarea intra-articulara de steroid .

Osteoartropatia Charcot ● Descrisa de Jean Marie Charcot in 1868 ● Se dezvolta dintr-o neuropatie fiind frecvent secundara diabetului. dar poate apare in orice patologie asociata cu deprivare senzoriala ● Neuropatia senzitiva duce la nerecunoasterea traumatism ● Disfunctia vegetativa duce la hiperemie osoasa si rezorbtia osului .

dar frecvent afectate sunt articulatiile mediotarsiene ale picior ducand la “rocker bottom foot” ● Siringomielia este frecvent asociata cu osteoartropatie Charcot la extremitatile superioare . ● Descrisa la mai multe articulatii. Osteoartropatia Charcot ● Osteoartropatia Charcot este rara in prezenta ischemiei.

Neuroatropatia Charcot Deformarea picior cu prabusirea boltei Deformarea articulatiei gleznei drepte prin plantare prin neuroartropatie Charcot la un artropatie neuropatica si fractura gleznei pacient cu neuropatie alcoolica care s-a vindecat in pozitie vicioasa .

In stadii avansate. fracturi. colapsul boltei plantare. amputatie. Piciorul Charcot Oasele piciorului devin mai moi prin lezarea severa a nervilor prin neuropatia diabetica. piciorul poate deveni convex si bolnavul isi pierde sensibilitatea la durere. ulcere trofice. cade si agraveaza leziunile articulare . Pot apare: pierderea articulatiei.

Distructia articulatiilor TMT si prabusirea boltei plantare .

Piciorul Charcot .

Genunchi Charcot Sold Charcot .

Osteoartropatia Charcot .

5%. 29% diagnosticati cu artropatie Charcot . Osteoartropatia Charcot Diabet zaharat: 7.

. ● Fracturi recurente. ● Anemie usoara. ● Macrocefalie. ● Osteomielita. Osteopetroza ● Defect de remodelare cu cresterea masei schelet datorita os anormal de dens ● Statura scurta. putin disproportionata.

Membrul superior cu oase sclerotice si pierderea diferentierii corticala medulara coloana in “tricou de rugby” .

Osteopetroza: Ingrosare marcata a calotei craniene .

dar poate exista si o noua mutatie ●Are mai multe grade de severitate (I. IV) ●Tratamentul cu biphosphate poate ameliora masa osoasa in toate tipurile de boala 155 . sclere albastre.Osteogenesis imperfecta ●Defect congenital in sinteza colagenului ●Osteopenie si oase friabile ●Frecvent: formare deficitara a dintilor. III. II. deficite auditive ●Transmisie dominanta.

Osteogeneza imperfecta Boala sclerelor albastre • Oase fragile si sufera multiple fracturi. • Frecvent au sclere colorate in albastru .

Osteogeneza imperfecta Osteogenesis imperfecta .

Acondroplazia  Tulburarea osificarii condrale  Pacientul are brate si gambe scurte .

Acondroplazia Deficit al dezvoltarii normale a cartilajului  Platourile epifizelor oaselor lungi se inchid precoce  Brate si gambe scurte. nas in sa  Celelalte organe se dezvolta normal  Durata de viata normala 159 . dar cu coloana si craniu normale.

Bursita septica • Bursele superficiale sunt frecvent afectate (bursa pre-patelara si olecranului) • Infectia articulatiei subiacente nu este frecventa • Traumatisme acute sau repetate • Staph aureus • Drenaj • Antibiotice .

Bursita patelara .

Chist Baker calcificat .

Osteoartrita (artroza) .

OA: Pattern-ul incriminarii articulatiilor Gat Lombosacrat IFD Solduri CMC Genunchi IFP Baza haluce .

.

OA tipica a mainii: • Marirea capetelor oaselor • Noduli Heberden la articulatiile IFD • Noduli Bouchard la articulatiile IFP • Adesea prima articulatie CMC este cu aspect patrat datorita osteofitelor articulare .

Articulatiile interfalangiene distale si proximale .

Artrita articulatiilor IFD Artrita psoriazica (inflamatorie) OA (non-inflamatorie) .

Semne radiografice in OA genunchi • Ingustarea spatiului articular Ingustarea spatiului • Osteofite marginale articular • Chiste subcondrale • Scleroza osoasa • Malaliniere .

Poliartrita reumatoida .

Artrita reumatoida Noduli reumatoizi .

.

Poliartrita reumatoida .

Poliartrita reumatoida .

Poliartrita reumatoida .

Poliartrita reumatoida stadiul exudativ Poliartrita reumatoida .

toracale si/sau lombare (test Schober +) . Spondilita ankilopoietica ● Debut in adolescenta sau adult tanar. exceptional >40 ani ● b/f=3/1. HLA B27 pozitiv la 90% ● Debut cronic si progresiv. dureri si redoare lomabara(“sciatica in bascula”) ● Limitare progresiva a mobilitatii coloanei cervicale (“gat de lup”).

Spondilita ankilopoietica .

Spondilita anchilopoietica Semn de intrebare .

? .

? .

? .

? .

? .