Fenomele optice din natură care

se produc din cauza reflexiei,
refracţiei şi dispersiei luminii

Capitolul I

Reflexia luminii în natură
Partea I

Corpuri mate şi corpuri lucioase

• Ce fac obiectele de pu-
tem să le vedem? De ce
vedem strada sau un pix sau
pe cel mai bun prieten?
Dacă un obiect nu emite
propria sa lumină (ceea ce
se întâmplă cu majoritatea
obiectelor), atunci el tre-
buie să reflecte lumină ca să
poată fi văzut. Pereţii din
camera în care stăm nu emit
propria lor lumină; ei
reflectă lumina provenită de
la becurile din cameră sau
lumina solară ce pătrunde
prin ferestre.

• Suprafaţa metalelor
şlefuite reflectă lumina la
fel ca suprafaţa argintie de
pe spatele oglinzilor. O rază
de lumină incidentă pe
suprafaţa unui metal este
reflectată.

perpendiculară pe suprafaţă şi localizată la intersecţia celor două raze. Legea reflexiei cere ca unghiurile celor 2 raze să fie identice dar de-o parte şi de alta a normalei care este o linie imaginară (în fig. Fig 1.1 se foloseşte o singură linie pentru a ilustra o rază de lumină reflectată de suprafaţa metalului. .1 este evidenţiată printr-o linie punctată). În fig. Reflexia implică două raze de lumină – una care vine (sau incidentă) şi alta care pleacă (sau reflectată). Linia punctată (normala) este perpendiculară pe suprafaţă. Lumina reflectată de suprafaţa unui metal cu unghiul de incidenţă i egal cu unghiul de reflexie i‘.

Aşa cum imaginile sunt reflectate de suprafaţa unei oglinzi. aşa şi lumina reflectată de suprafaţa unei ape line produce o imagine clară. Toate razele de lumină reflectate respectă aceeaşi relaţie. numită legea lui Snell. aceea că unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie. .

2a). Pe o suprafaţă aspră (neregulată). În consecinţă. iar suprafaţa pare mată. în ambele cazuri unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie în momentul când raza de lumină atinge suprafaţa. .2b) se propagă pe diverse regiuni ale apei între care unghiurile diferă. Reflexia pe o astfel de suprafaţă se numeşte reflexie difuză. razele care pleacă sunt reflectate sub diferite unghiuri. Reflexia ce se produce pe o suprafaţă netedă.2 Lumină reflectată de: a) o suprafaţă netedă (reflexie regulată) şi b) o suprafaţă aspră (reflexie difuză). ca o oglindă se numeşte reflexie regulată (ca în fig. Fig. razele de lumină sunt reflectate în mai multe direcţii. Legea reflexiei este respectată. dar razele incidente (fig.

De ce corpurile ude sunt mai strălucitoare? .

• Corpurile ude au un aspect lucios pentru că spaţiile din- tre neregularităţi se umplu cu lichid. • Razele de lumină ce lovesc o suprafaţă neregulată se vor reflecta în toate di- recţiile. iar suprafaţa lichidului este plană. . iar razele de lu- mină ce ating o suprafaţă netedă se reflectă sub aceleaşi unghiuri de in- cidenţă. producând refle- xie regulată.

Reflexia luminii în apă .

. Multe fenomene optice se realizează în apă şi la suprafaţa ei. din cauza reflexiei şi refracţiei.

Când apa este agitată datorită vântului. iar imaginea este “ruptă”. suprafaţa apei este neregulată. În consecinţă. iar razele de lumină sunt reflectate în mai multe direcţii. Legea reflexiei este încă respectată. dar razele se reflectă pe diverse regiuni ale apei pentru care unghiurile de incidenţă diferă. . razele care pleacă sunt reflectate sub diferite unghiuri.

. trestia creează mici suprafeţe neregu- late de apă care re- flectă lumina solară. observându-se nenu- mărate imagini ale Soarelui. În imaginea alătu- rată.

Imaginea arată că petele de lumină apar când firele de trestie ies la suprafaţa apei. .

. reflectă lumina sola- ră sub formă de dâre de lumină stră- lucitoare ce constau în milioane de licăriri reflectate de ondu- laţii. cum ar fi apa.Suprafeţele ondu- late.

. Forma acestora depinde de altitudinea sursei de lumină şi de panta ondulaţiilor. drumul reflexiei este circular. Când Soarele este aproape de zenit.

Cu Soarele cobo- rât. Aproape de orizont. dâra de lumină strălucitoare se trans- formă într-o coloană. . Cu cât Soarele este mai jos. ondulaţiile se întunecă. Odată cu scăderea elevaţiei. Soarele nu mai poate produce dâra de lumină. cu atât este mai îngustă dâra de lumină. forma este alungită şi devine elip- tică.

Dâre de lu- mină lăr- gindu-se către privi- tor. o mare parte a ei este ascunsă de prim plan. . În re- alitate. re- flexia este eliptică.

Dâre de lu- mină per- fect regu- late şi ver- ticale la a- pus .

dâra de lumină se va deplasa spre aceeaşi direcţie. . Aceasta se întamplă pentru că pantele va- lurilor nu sunt uniform distribuite. Dacă va- lurile se mişcă într-o direcţie predominantă. • Forma valurilor nu mai este regulată dacă vântul bate de-a lungul suprafeţei apei.• Coloana luminii reflec- tate pe suprafaţa a- pei nu este întotdea- una strict verticală.

Acelaşi efect se produce pe alte suprafeţe neregulate. O imagine detaliată ne arată zgâri- eturi nere- gulate ce reflectă lu- mina şi cu- lori intense. cum ar fi sticla cu zgârieturi. .

Dârele de lumină sunt de fapt reflexiile distorsionate ale imaginii soarelui. . a lunii sau a oricărei surse de lumină artificială.

Ea apare la acelaşi unghi sub linia ţărmului ca şi sursa de lumină de deasupra. imaginea soarelui sau a lunii este nedistorsionată. Pe suprafeţele apelor nemişcate. .

În funcţie de poziţia soarelui. Când soarele este jos. franjele sunt fie albicioase. fie au culori ca acelea produse de o lentilă acromatică slab corectată. curbările din jurul unui obiect de la suprafaţa apei refractă şi dispersează lumina solară. Depinzând de adâncimea apei. . culorile pot fi foarte deschise. În apa limpede. Pe lângă reflexii difuze. obiectul plutitor determină franje distinct colorate. umbrele obiectelor de la suprafaţa apei proiectate pe pământ au franje luminoase.

.

De ce este zăpada orbitoare? .

când ză- pada începe să se topească.Uneori. . iar apoi îngheaţă din nou. în lumina soarelui se vede ca şi cum la su- prafaţa stratului de zăpadă am fi împrăştiat scli- pici.

Se observă licăririle lor indivi- dual colorate. . Fulgii de zăpadă reflectă şi refrac- tă lumina asemă- nător cu cristalele de gheaţă ale no- rilor.

Scânteieri colorate pe un perete acope- rit de zăpadă .

O pajişte acope- rită de zăpadă lucind la lumina soarelui .

iar zăpada în- seamnă miliarde de mici oglinzi care trimit lumi- na în ochii privitorului. . Fiecare fulg de nea se comportă ca o mică oglindă. orbindu-l.

Ioana-Mihaela Popescu Colegiul Naţional Unirea . corectură şi tehnoredactare finală: prof. documentare şi tehnoredactare iniţială: Mănescu Ioana Laza Laura Issabela Apostu Andreea Simona clasa a XI-a D • Coordonare.• Realizare.