UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Școala Doctorală
Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice

Ing. Petrică KREVEY

TEZĂ DE DOCTORAT
Cercetări privind eficientizarea energetică la recuperarea, stocarea
şi reutilizarea energiei cinetice şi potenţiale

REFERAT 1
Eficientizarea energetică în domeniul sistemelor de acționare
mecano-hidro-pneumatice

Conducător știinţific,
Prof.univ.em.dr.ing. Nicolae PREDINCEA

Bucureşt
Anul 2016

CUPRINS
Introducere
1. Necesitatea şi importanţa tezei de doctorat
2. Obiectivele tezei de doctorat
1. Sisteme complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice pentru recuperarea şi stocarea energiei
1.1. Elemente teoretice privind energia cinetică şi potenţială
1.1.1. Conceptul de energie
1.1.2. Transferul de energie
1.1.3. Energia activă şi energia latentă
1.1.4. Conservarea energiei
1.1.5. Energia cinetică şi potențială
1.1.6. Teorema de variaţie a energiei cinetice
1.1.7. Energia potenţială gravitaţională
1.1.8. Energia potenţială elastică
1.1.9. Energia mecanică totală. Legea de conservare a energiei mecanice
1.2. Probleme actuale în dezvoltarea sistemelor complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice
1.3. Tendinţe şi perspective în dezvoltarea sistemelor de acţionare mecano-hidro-pneumatice
1.3.1. Principiul reglării
1.3.2 .Reducerea consumului de combustibil convenţional prin utilizarea acţionărilor hidraulice
1.3.3. Concepte şi Tehnici moderne de eficientizare energetică a sistemelor mecano- hidro-pneumatice

1.4. Evoluţia aparatelor şi a elementelor hidraulice şi pneumatice
1.4.1. Prezentarea generală a dispozitivelor pentru reglarea capacităţii pompelor volumice rotative
1.4.1.1. Dispozitive de reglare automată a capacităţii pompelor volumice-hidro-pneumatice şi caracteristicile
acestora
1.5. Structura generală a sistemelor complexe de acţionare mecano hidro-pneumatice şi caracteristicile acestora
1.5.1. Structura generală a sistemelor de acţionare mecano-hidraulică
1.5.1.1. Elementele sistemelor hidrostatice utilizate pentru conversia, recuperarea, stocarea si reutilizarea
energiei
1.5.1.2. Clasificarea elementelor sistemelor sistemelor mecano-hidro-pneumatice după criteriul clasic
1.5.1.3. Structură sistemică generală a unui sistem complex mecano-hidro-pneumatic
1.5.1.4. Clasificarea sistemică a elementelor specifice echipamentelor mecano-hidro-pneumatice
2. Soluţii tehnice pentru eficientizarea energetică în recuperarea, conversia, stocarea şi reutilizarea energiei
2.1. Solutii tehnice de recuperare, conversie, stocare si reutilizare a energiilor cinetice şi potentiale
2.2. Solutii tehnice de recuperare a energiei în echipamentele mecano-hidro-pneumatice industriale
2.2.1 Frânarea recuperativă a acţionărilor electromecanice cu motoare asincrone trifazate
2.2.2. Recuperarea de energie la presele hidraulice
2.2.3. Soluţii tehnice de recuperare a energiei în domeniul autovehiculelor rutiere
2.2.3.1. Preocupări interne şi internaţionale privind recuperarea energiei de frânare în domeniul
autovehiclelor rutiere
Bibliografie
Anexă

l/min �pg -energia potenţială elastică. Pa V -capacitatea volumică. rad/s  -viteza liniară. J Qmax -variaţia maximă a debitului unui fluid. kg T -tanc.NOTAŢII. l/min F -forţa. cm3 pmax -variaţia maximă a presiunii unui fluid. m . l/min �pg -energia potenţială gravitaţională. N Pmed -puterea medie. J Q -variaţia debitului unui fluid. m/s X -deplasare. Pa Vmax -capacitatea volumică maximă. V p -presiunea unui fluid. kW m -masa.J Q -debitul de fluid. N∙m U -tensiunea electrică. l M -cuplu mecanic. ABREVIERI. INDICI Notaţii: �� -energia cinetică. cm3 p -variaţia presiunii unui fluid. Pa  -viteza unghilară.

c.B -consumatori MA -mecanism acţionare Ac -acumulator Mi –momentul transmis AC1 -arbore cardanic1 MHL -motor hidraulic liniar const -constant MT -maşină termică c.NOTAŢII. -combustibil convetional Pa -rezervoare de aer comprimat Ce -cilindru de echilibrare Pp -sursă de lichid de la pompă Ci -cilindru de întoarcere PHDC -pompă hidraulică cu debit constant CL -cilindru principal PHDV -pompă hidraulică cu debit variabil Cm -cilindru multiplicator Rz -rezervor E1.supapă normal deschisă pe kilowat TR -tren rulare IH -instalaţie hidraulică UH -unitate hidraulică K -cuplaj 1.5 -ventile de comandă Vu -ventil de umplere .4.c/kW -kilograme combustibil convenţional SND .2.distribuitor proporțional SEP -sursa de energie primară Dr -drosel SR -sistem recuperare kg c.c. ABREVIERI. INDICI (CONTINUARE) Abrevieri: M -manometru cu contact A. E2 -electromagneţi de comandă Ru -rezervor umplere ζig -rezistenţe hidraulice RH -rezervor hidropneumatic d -distribuitor secundar acumulator SA -sistem automat D -distribuitor principal Sm -servomecanism comanda cuplajului DP . -kilograme combustibil convenţional SNI -supapă normal închisă kg c.3.

Aceste lucrări îşi propun să studieze şi să ofere soluţii pentru creşterea performanţelor utilajelor şi maşinilor din diverse domenii ale industriei constructoare de maşini. asupra realizărilor din domeniu. se propune în teza de doctorat să se cerceteaze diferite soluţii de realizare a unor sisteme de conversie. Necesitatea şi importanţa tezei de doctorat Lucrarea de doctorat cu titlul ″ Cercetări privind eficientizarea energetică la recuperarea. pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ale întregii omeniri. sistem care ilustrează pregnant relaţia einsteiniană. De aceea este important să se cunoască resursele de care dispunem şi modalităţile cele mai eficiente de utilizare a acestor resurse. stocarea şi reutilizarea energiei cinetice şi potenţiale″ face parte dintr-o serie de lucrări de doctorat în cadrul colectivului Departamentului de Maşini şi Sisteme de Producţie al Universităţii Politehnica din Bucureşti. Este aşadar important să vedem cum putem realiza acest lucru cu pierderi cât mai mici. ci doar să o transformăm dintr-o formă în alta. Pentru aceasta. care să permită elaborarea unor metodologii de selectare a tipului de generator hidrostatic. Toată energia folosită este provenită direct sau indirect de la Soare. stocare și reutilizare a energiei hidrostatice. Principiul conservării energiei ne arată că nu putem crea energie. a unui sistem de recuperare şi stocare a energiei hidrostatice în scopul eficientizării energetice.INTRODUCERE 1. care. . pe baza unei documentări ample. la rândul lui este un uriaş sistem de conversie a masei în energie.

printr-un sistem de senzori. captare. acţionează în baza unor reguli impuse. iar esenţa lor este posibilitatea de a reactiona inteligent. electronică. 1 este prezentată diagrama VENN pentru mecatronică. Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integrează elemente componente simple sau complexe ce indeplinesc diferite funcţii.2. Obiectivele tezei de doctorat Soluţiile abordate în cadrul tezei sunt soluţii moderne din domeniul mecatronicii. Obiectivul general al tezei: cunoaşterea fenomenelor şi proceselor specifice de recuperare. În fig. a sistemelor mecano-hidro-pneumatice în echipamentele de recuperare şi stocare a energiei. conversie. stocare şi reutilizare a energiei.disciplină ce s-a impus în ultima perioadă în industria constructoare de maşini datorită performanţelor superioare ale subsistemelor IT. deci nu este un domeniu nou al ingineriei ci mai degrabă un concept care are la bază integrarea şi interacţiunea dintre domeniile ingineriei precizate mai sus. la stimulii exteriori care acţionează asupra utilajului luând deciziile corespunzătoare pentru fiecare situație. informatică. ceea ce reprezintă o garanţie pentru obţinerea unor rezultate scontate. recuperare şi stocare a energiei în aplicaţii industriale. Mecatronica este o combinaţie a mai multor discipline inginereşti cunoscute: mecanică. deci producerea de lucru mecanic util. Obiectiv derivat: cercetarea teoretică şi experimentală a proceselor de recuperare. în scopul eficientizării energetice a sistemelor mecano-hidro- pneumatice utilizate în obţinerea şi recuperarea energiei. conversie. Principala lor sarcină este funcţionarea mecanică. stocare şi reutilizare a energiei la sistemele hidraulice şi pneumatice din componeneţa echipamentelor de obţinere. Obiectivul specific al tezei: elaborarea de metode şi mijloace de cercetare avansată privind utilizarea eficientă. . din punct de vedere energetic.

1.Fig. Diagrama VENN pentru mecatronică [5] .

2. Fig. 2. Obiectivele tezei de doctorat .Obiectivele tezei de doctorat sunt redate în fig.

”Contribuţia tezei de doctorat la dezvoltarea domeniului” se prezintă sinteza rezultatelor obţinute. stocarea şi reutilizarea energiei cinetice şi potenţiale. . conversie. “Modelare matematică şi simulare numerică” unde se prezintă Modelarea matematică şi simularea numerică a modelor experimentale informatizate. In capitolul 7. conversie. stocare şi reutilizare a energiei”unde se precizează soluţii tehnice de recuperare. Execuţia modelelor experimentale în capitolul 4.”Solutii tehnice pentru eficientizare energetică aproceselor şi echipamentelor de recuperare. conversie.“Cercetarea experimentală privind eficientizarea energetică la recuperarea. Se preconizează în capitolul 2.Lucrarea a fost structurată în 7 capitole: In capitolul 1. stocare şi reutilizarea a energiei „unde se prezintă Proiectarea unor modele experimentale informatizate pentru recuperarea energiei cinetice şi potenţiale.”Elaborarea documentaţiei de execuţie pentru modele experimentale de echipamente de captare. recuperarea şi reutilizarea energiei de frânare în domeniul autovehiculelor rutiere. tendinţe şi perspective în dezvoltarea sistemelor complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatică şi posibilitattea realizării unor sisteme de acţionare cu consum energetic redus. Rezultatele reale se regăsesc în capitolul 6. Cercetarea aplicativă începe în capitolul 3.stocarea şi reutilizarea energiei cinetice şi potenţiale”unde se prezintă Cercetarea experimentală privind eficientizarea energetică la recuperarea.“Introducere în domeniul sistemelor mecano-hidro. stocare si reutilizare a energiilor cinetice şi potenţiale în echipamentele industriale . metodele dezvoltate în timpul elaborării lucrării şi contribuţiile personale. recuperarea de energie la prese. frânarea recuperativă a acţionărilor electromecanice cu motoare asincrone trifazate.pneumatice” seprecizează probleme actuale. metode de eficientizare energetică bazate pe utilizarea dispozitivelor de reglare/compensatoare/ regulatoare.”Metode de eficientizare energetică a sistemelor mecano-hidro- pneumatică de acţionare” unde se precizează Concepte şi tehnici noi pentru eficientizarea energetică a sistemelor mecano-hidro-pneumatice de acţionare. Obţinerea unor rezultate virtuale în capitolul 5.

cantitatea de energie finală. transferul de energie.2. principiu fondat de Antoine Laurent de Lavoisier (1743-1794) chimist francez şi fondatorul chimiei moderne. 1. flori și fructe: lumina este o sursă de energie radiantă. plantele produc frunze. nimic nu se crează”. In termeni generali. planând în sarcina suspendată. este însă uşor de observat şi de măsurat cu ajutorul instrumentelor de laborator. Energia potențială este latentă. Se revine însă la exemplul cu macaraua. se numeste energie ceea ce poate produce un lucru mecanic.Energia este prezentă sub forma de energie potentială. dar nu poate fi nici creată nici distrusă: acesta este principiul conservarii energiei.1. El este autorul expresiei “nimic nu se pierde. radiantă… 1. care rămâne constantă. . Cu ajutorul luminii.Conceptul de energie Dacă energia există pretutindeni. electrică. atunci când motorul este oprit iar sarcina rămane suspendată în aer.1. 1. adică trecerea energiei dintr-o forma într-alta.1. unde a dispărut energia? Aceasta este încă prezentă.1.CAPITOLUL 1 Sisteme complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice pentru recuperarea şi stocarea energiei 1.Transferul de energie Energia nu poate fi definită decât folosind un principiu foarte general al fizici. Vântul învârte paletele unei instalaţii eoliene: vântul este în acest caz o sursă de energie mecanică. “în aşteptare”.4. Cea mai mică modificare poate duce la reapariţia energiei potenţiale sub o formă activă.Elemente teoretice privind energia cinetică şi potenţială 1. rămâne egală cu cantitatea de energie iniţială. Aceste exemple arată că energia poate exista sub diferite forme: mecanică. Pe parcursul diferitelor transformări.1. Universul conţine o cantitate dată de energie. a o defini nu este uşor.3.Conservarea energiei Energia se transformă.Energia activă şi energia latentă Energia obiectelor în mişcare poartă numele de energie cinetică. dacă ea este cauza a foarte multe efecte.1.

Mişcarea va fi cu acceleraţie constantă şi considerăm parcurgerea unei distanţe d. Mişcarea rectilinie a unui corp sub acţiunea unei forţe rezultante . Teorema de variaţie a energiei cinetice.1. Fig. Să luăm un exemplu simplu. Energia cinetică este energia datorată mişcării corpurilor. Un corp se mişcă rectiliniu sub acţiunea unei forţe rezultante constante orientate în lungul direcţiei de mişcare fig. Energia cinetică şi potentială Energia este o mărime fizică de stare a unui sistem care exprimă capacitatea acestuia de a efectua lucru mecanic. Energia mecanică poate fi: A) Energie cinetică B) Energie potenţială (gravitaţională şi elastică) A) Energia cinetică. Prin definiţie energia cinetică este marimea fizică data de relaţia: Ec=1/2mc2 (J) (1) Efectul forţei rezultante care acţionează din exterior asupra unui corp sau asupra unui sistem de corpuri poate determina deplasarea corpului (sau sistemului) dar şi modificarea vitezei acestuia.1. Orice corp care are viteză are energie cinetică.5.1.1.

Teorema de variaţie a energiei cinetice Variaţia enegie cinetice a unui corp sau a unui sistem mecanic între două stari este egală cu lucrul mecanic al forţei rezultante care acţionează asupra corpului (sau sistemului mecanic).6. Ec final-Ec initial=Lrezultant (3) Dacă forţa rezultantă care acţionează asupra sistemului este variabilă.1. . acceleraţie şi distanţa parcursă există relaţia: v2=v02+2ad Dacă înmulţim toată relaţia cu m/2 obţinem: mv2 /2=mv02/2+2m/2ad Dar F = ma. 1. viteza finală.Conform formulei lui Galilei între viteza iniţială. atunci: (4) Dar a(�)=��/�� şi �= ��/�� Rezultă (5) Variaţia enegiei cinetice a unui corp sau a unui sistem mecanic între două stari este egală cu lucrul mecanic al forţei rezultante care acţionează asupra corpului ( sau sistemului mecanic). prin urmare: mv2/2-mv02/2=Fd=l (2) Relaţia (1) arată că energia cinetică în starea finală minus energia cinetică în starea iniţială este egală cu lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă care acţionează asupra corpului. Acestă relaţie reprezintă teorema de variaţie a energiei cinetice.

Energia potențială gravitaţională.7.2. Fig. Prin definiţie. Energia potenţială gravitaţională. (6) /2 (7) . se observă că putem asocia unei stări oarecare A sau B o energie potenţială gravitaţională dată de relaţia mgh . variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului format de minge şi Pământ între două stări A şi B este egală cu minus lucrul mecanic efectuat de forţa conservativă care acţionează între aceste două stări.1. Pentru a defini energia potenţială gravitaţională considerăm mingea care cade liber din fig.1. În acest caz forţa conservativă este greutatea mingii. 1. unde h este măsurat în raport cu referinţa care este în acest caz poziţia în care mingea s-ar afla pe suprafaţa Pământului. Prin urmare. 1.2.

iniţial umflat care este apoi desfăcut. Membrana revine aproximativ la forma iniţială aerul fiind expulzat cu viteză. fig. 1. Energia potenţială elastică a unui resort.Energia potenţială elastică.4 este vorba de starea 0). Fig.1.4. 1. Un alt exemplu tipic este deformarea unui resort. în cazul energiei potenţiale elastice acesta corespunde doar stării nedeformate a resortului (în fig. . Considerând un balon.3.3. Energia poteţială poate fi şi de natură elastică. Fig.1.8. Ceea ce implică faptul că putem defini energia potenţială elastică înmagazinată într-un sistem deformabil în funcţie de deformare şi de constanta elastică a sistemului: Epe=kx2/2 (8) Spre deosebire de energia potenţială gravitaţională în cazul căreia avem libertatea de alege nivelul de referinţă unde dorim. Energia potenţială elastică a unui balon. 1. Balonul la rândul său este pus în mişcare.1.

Prin energia totală a unui sistem mecanic înţelegem suma tuturor energiilor pe care le are sistemul. Etot=Ec+Epg+Epe=Ec+Ep (9) Dacă vom considera o stare iniţială A şi una finală B a unui asemenea sistem mecanic atunci putem scrie că variaţia energiei totale între aceste două stări este: (Δ�������)AB=(Ec+Ep)B−(Ec+Ep)A=(EcB−EcA)+(EpB−EpB)= = (Δ��)+(Δ��)��=(�����������−��������������)�� (10) În scrierea relaţiei de mai sus am ţinut seama de teorema de variaţie a energiei cinetice şi de relaţia de definiţie a energiei potenţiale. Legea de conservare a energiei mecanice. introducând în relaţia (11).Energia mecanică totală.1. conduce la: (ΔΔ�������)��=���������������� (12) . �����������=��������������+���������������� (11) Ceea ce.9.1. Pe de altă parte lucrul mecanic al forţelor rezultate se poate scrie ca suma lucrurilor mecanice efectuate de forţele conservative şi cele neconservative.

.T. Un exemplu de forţă neconservativă este forţa de frecare.J. Acest principiu.C.I. în dezvoltarea sistemelor complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice.Oprean şi F. energia şi materia se convertesc una în cealaltă.materie şi energie . comparabile cu viteza luminii. Având în vedere faptul că în hidraulică se vehiculează puteri mari şi foarte mari. începând din anul 1939. împreună cu cel al conservării materiei.) al Institutului Tehnologic din Massachussetts (M. Energia este capacitatea materiei de a efectua lucru mecanic ca rezultat al mişcării sau al poziţiei în relaţie cu forţele care acţionează asupra sa.sunt unificate. Relaţia a fost exprimată de Einstein: E=mc2 (13) 1. Formularea de mai sus împreună cu relaţia (12) se numeşte teorema de variaţie a energiei totale. J. Astfel. cum ar fi cele din reacţiile nucleare. Merritt. în cadrul Secţiei de componente hidraulice a Companiei de maşini-unelte din Cincinnati (Ohio).L. Sistemele hidrostatice de actionare. Contribuţii fundamentale în acest sens au adus.Variaţia energiei mecanice totale a unui sistem este egală cu lucrul mecanic efectuat de forţele neconservative asupra sistemului.Probleme actuale.E.). folosesc energia potențială a lichidului de lucru sub formă de presiune hidrostatică. Modelarea matematică a sistemelor hidraulice şi electrohidraulice automate şi aplicaţiile acestora în domeniul maşinilor hidraulice şi electrohidraulice şi aplicaţiile acestora în domeniul maşinilor-unelte au fost studiate de H.2. Blackburn şi colaboratorii săi în cadrul Laboratorului de comenzi şi analiză dinamică (D.F. problema realizării unor sisteme de acționare cu consum energetic redus are o importanță deosebită. sunt mult mai simple din punct de vedere constructiv. cele două concepte . este valabil doar pentru viteze mici în comparaţie cu viteza luminii.A. în fizica modernă. Acestea corespund mult mai bine cerinţelor de stabilitate a vitezei care se impun maşinilor- unelte. T. inversare. Viersma – la facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnologice din Delft (Olanda).Ionescu în România. A. condițiilor de reglare. La viteze mari.

situându-se deasupra altor tipuri de acţionări.5. 1. etc). Cu toate că preţul de cost al acestor sisteme de acţionare este mare. pentru o putere dată.1. ele oferă totuşi o eficienţă ridicată pe baza economiei de energie. Pe plan energetic.[4]. coborâri de sarcini în câmp gravitaţional. schemă ce permite recircularea energiei de la unele echipamente aflate în excedent energetic ( faze de frânare.1. la eforturi sporite pentru a găsi sisteme de acţionare care să lucreze la o putere dată cu un randament optim şi deci cu un consum minim de energie. în mod necesar. cât şi cedarea energiei acumulate la alte echipamente care se află în deficit energetic (faze de accelerare. etc. porniri din repaus.5 este un sistem load Matching pentru mai multe echipamente ce lucrează unele succesiv şi altele simultan. Se pot modifica astfel. consumatorii hidraulici se racordează la un sistem inelar de conducte prin intermediul unor ştechere hidraulice.Principiul reglării Reglarea presupune modificarea capacităţii unităţilor hidrostatice pompă−motor. Similar sistemului electric centralizat de alimentare. mers în gol. .3. În calculele de eficienţă se renunţă la a se pune pe prim plan investiţiile pentru instalaţii. raportul (Q/Qmax) şi (Δp/Δpmax) la diverse valori V ale capacităţii unităţilor hidrostatice.3. se asigură o creştere substanţială a randamentului. şi a unor randamente superioare în raport cu celelalte sisteme hidrostatice de acţionare.1. prin folosirea concepţiei de acţionare hidrostatică cu reglare secundară în circuit cu presiune constantă.1.). având ca efect modificarea raportului dintre componentele de efort şi cele de mişcare într-un domeniu limitat. fig. fără a se lua în considerare costul energiei [1]. ridicări în câmp gravitaţional. Tendinţe şi perspective în dezvoltarea sistemelor de acţionare mecano-hidro-pneumatice. Sistemul din fig. Costurile crescânde ale energiei şi creşterea în acelaşi timp a necesarului de energie conduc.

. 1. în fig. Pentru exemplificare. Sistem inelar de conducte cu maşini cu reglare secundară.6. Transmisie cu presiune impusă. 1.6 se pun în evidenţă două variante de transmisie. 1.5. Fig. Fig. respectiv cu debit impus şi reacţie a presiunii de lucru la variaţii de sarcină şi respectiv cu presiune impusă şi reacţie de debit la variaţii ale sarcinii.

ci prin accelerare sau frânare la arbore. Diferenţa de debit ΔQ = Q1 ± Q2 = Q3 circulă de la sau spre acumulator şi modifică astfel starea de încărcare a acestuia. Adaptarea la cuplul M2 are loc printr-o adaptare a debitului. Pentru o presiune de lucru p = const. Acest lucru presupune existenţa unui sistem de reglare care să intervină rapid în scopul modificării debitului. Modificarea de cuplu M1 sau M2 nu influenţează direct sistemul de presiuni p. mărimea capacităţii V2 determină valoarea cuplului M2. 1. n) este prezentat în fig. în patru cadrane a unităţilor hidrostatice cu capacitate reglabilă cu trecere prin zero. Pentru o micşorare a cuplului M2 are loc în mod similar procesul de frânare. Deoarece Q2 = K⋅M2⋅n2. rezultă că la mersul în gol (M2 = 0) nu există consum de debit (Q2 = 0). Dacă cuplul M2 dezvoltat de unitatea secundară pentru o capacitate V2 este mai mare decât cuplul rezistent M20 al consumatorului la o turaţie dorită n2nec.. În fig. Astfel unitatea hidrostatică (2) are pentru o turaţie dată n2. 1. Se remarcă patru domenii de lucru.Prin introducerea acumulatorului hidropneumatic (A) în sistemul de transmitere a puterii sistemul de presiuni p1 = p2 = p3 este impus de starea de încărcare a acumulatorului. respectiv o funcţionare la presiune constantă. Debitele Q1 şi Q2 sunt decuplate prin intermediul acumulatorului putând lua valori independente unele de altele.7. se pot utiliza caracteristicile M = f(n). atunci sistemul este accelerat. . în funcţie de mărimea cuplului M2 orice capacitate V2 ∈ [−V2max ÷ +V2max].8 se prezintă principiul funcţional al reglării secundare în sistem cu p = const. o modificare de debit (Q1 ± ΔQ1) sau (Q2 ± ΔQ2). deci presiunea p. Fiind impus sensul presiunii. Câmpul caracteristicilor teoretice ale unei unităţi cu capacitate reglabilă prin zero în sistemul de axe (Q. indiferent de turaţia n2. respectiv prin modificarea capacităţii V2 a motorului hidraulic.

1. Caracteristici teoretice. Fig.7. Principiul reglării secundare. 1. Fig. . Pe plan mondial se remarcă intense preocupări pentru îmbunătăţirea caractristicilor energetice ale sistemelor hidraulice de acţionare.8.

2. Acţionare secundară a unui troliu. 1.9. Schemă cu regulator de presiune. 1.3. . 1. Fig.9 s-a reprezentat un montaj uzual al unei acţionări pentru un troliu de ridicare în circuit cu presiune constantă (circuit inelar de conducte la acţionarea troliilor pentru nave).c/kW prin înlocuirea unor generatoare şi motoare electrice cu generatoare şi motoare hidraulice. 1414×103 kWh.Concepte şi Tehnici moderne de eficientizare energetică a sistemelor mecano-hidro- pneumatice În fig.c) = 8.3.1.3. Făcând o comparaţie între generatoarele şi motoarele electrice şi cele hidraulice se constată că: greutatea pe 1 kW a unui generator hidraulic este de circa 8 … 10 ori mai mică decît a unui generator electric. Fig.10. 1. iar gabaritul unui motor hidraulic reprezintă doar 10 … 15% din gabaritul unui motor electric cu o aceeaşi putere.c. Având în vedere că 1 tonă de combustibil convenţional (t.Reducerea consumului de combustibil convenţional prin utilizarea acţionărilor hidraulice. se poate obţine o economie de ≈8 kg de c.

Pentru mersul în gol se consumă.10). Acest sistem de acţionare (cu reglare primară) conduce la reducerea consumului energetic prin adaptatrea mărimii presiunii. La coborârea sarcinii. prin intermediul distribuitorului proporţional (1) este dozat debitul Q necesar motorului hidraulic (3). în special la funcţionarea în gol. Dacă se cuplează mai mulţi consumatori. Prin montarea supapelor de dirijare (4) se testează nivelul maxim al presiunii la toţi consumatorii cuplaţi. fiind direct proporţională cu turaţia n2 a troliului. Acţionare cu reglare secundară.astfel încât să se adapteze presiunea de lucru la valoarea minimă necesară. Energia preluată din sistemul de alimentare este independentă de momentul sarcinii şi de sensul mişcării (ridicare − coborâre). energia devenită liberă este transformată în căldură prin intermediul supapei de frânare la coborâre (2).Din circuitul cu presiune p = const. 1. 1. . atunci presiunea va fi dictată de consumatorul ce solicită presiunea maximă. aceeaşi putere ca la ridicarea în plină sarcină. Fig.. Consumul energetic scade prin folosirea regulatorului de putere pe pompă (5).11. (fig. deci. reglându-se presiunea pompei la o valoare imediat superioară acesteia.

şi erau realizate sub formă de aparate montate în tablourile sau pupitrele de comandă ale instalaţiei.1. Iniţial. 1. putându-se folosi o pompă cu debit constant. vârfurile sunt acoperite de acumulatorul hidropneumatic. ca urmare a tendinţei din industrie spre miniaturizare. comanda acestor aparate era efectuată manual prin intermediul unor elemente mecanice. o serie de module electronice au fost incluse constructiv în elementul hidraulic de comandă.10 vârfurile de sarcină sunt acoperite de către pompa (5). evoluţia acestora de la pompa cu debit constant la pompa cu debit variabil controlată digital este prezentată ilustrativ în tabelul 1. În cazul concret al pompelor volumice folosite în acţionările hidraulice. etc. • prin folosirea reglării secundare în circuit cu presiune cvasiconstantă şi stocarea energiei de coborâre. ceea ce reprezintă şi valoarea maximă. 1. În urma experimentării celor trei concepţii de acţionare (clasică. fig.10) rezultă puterea maximă Pmax = 133 kW. Pentru sistemul prezentat în fig.8.4. .1. • pentru sistemul cu reglare primară şi supape de disipare a energiei pe consumatori (fig. În ultimii ani. curent. Avantajul acestor sisteme era transmisia comenzii la elementul de execuţie hidraulic prin cablu electric permiţând comanda de la distanţă (telecomandă). iar puterea medie Pmed = 42 kW. Ulterior s-a înlocuit comanda mecanică cu dispozitive acţionate electric (convertoare electromecanice) care necesitau blocuri electronice pentru alimentarea electrică la parametrii ceruţi (tensiune.). puterea maximă Pmax = 125 kW. 1. Rezultă că pompa trebuie calculată pentru un necesar mediu de putere (Pmed = 19 kW). Evoluţia aparatelor şi a elementelor hidraulice şi pneumatice Aparatele de reglare hidraulice sunt elemente care permit reglarea unor parametrii specifici din instalaţiile cu acţionare hidraulică din domeniul industrial [5].11 este necesară o putere medie de 125 kW. iar puterea medie Pmed = 19 kW. În concepţia cu reglare secundară.1. cu reglare primară şi cu reglare secundară) pentru un troliu cu o putere de 100 kW rezultă următoarele: • pentru sistemul din fig.

cu cea a pompelor cu cilindree reglabilă fig.12. debit. .13.15 are următoarele caracteristici: ● electronica de comandă este integrată în servo-elementul hidraulic care este montat pe pompă după soluţia: OBE-on board electronics.La prima generaţie de pompe volumice.14.) care determină volumul geometric al pompei se face în buclă închisă de automatizare.1. Astfel. hidraulică. Generaţia a III-a de pompe. culisantă etc. manuală. putere. ● dispozitive de reglare: regulator de presiune. ● reglarea poziţiei elementului mobil a pompei care determină volumul geometric al acesteia se face în buclă închisă. debitul pompei este cvasi-constant fig. „capacitatea” sau „volumul geometric” al acestora nu se pot regla. dispozitivul de comandă devine sistem de reglare automată.1. Caracteristic acestor pompe este faptul că valoarea capacităţii pompei este proporţională cu valoarea semnalului electric de comandă. Un inconvenient al dispozitivelor din această categorie este legat de comanda de la distantă care. şi apoi disipată în mediul ambiant.1. Aceste pompe sunt eficiente în acele aplicaţii la care viteza motorului hidraulic alimentat de pompa cu capacitate constantă variază în limite foarte mici.1. lood-sensing etc.. Un traductor de poziţie unghiulară sau liniară oferă sistemului informaţia privind poziţia elementului mobil care modifică valoarea capacităţii pompei. Pentru reglarea capacităţii acestor pompe s-a conceput o mare diversitate de dispozitive care însă pot fi clasificate în două mari grupe: ● dispozitive de comandă şi servocomandă. fiind mecanică sau hidraulică este mai puţin confortabilă decît cea electrică. Necesitatea eficientizării energetice în special a pompelor de putere mare a condus la dezvoltarea celei de-a doua generaţii de generatoare de energie hidrostatică. acea parte din puterea hidraulică (debit × presiune) furnizată de pompa şi neconsumată de motorul hidraulic se pierde sub forma de căldură care este înmagazinată de mediul fluid de lucru. ceea ce înseamnă că la o turaţie constantă de antrenare. mecanică. Dacă reglarea poziţiei unghiulare sau liniare a elementului mobil (carcasă basculantă. Generaţia a IV-a de pompe fig. cu capacitate variabilă şi comandă electrică proporţională a apărut ca o consecinţă a apariţiei tehnicii hidraulicii proporţionale şi implementării ei pe pompele cu cilindree reglabilă fig. etc.

1 Evoluţia pompelor volumice folosite în acţionările hidraulice Tip pompa Simbolizare Caracteristica Fig.1.1. Generaţia II Pompe cu capacitate variabilă şi comandă hidromecanică .13.12. Generaţia I Pompe cu capacitate constantă Fig. Tabelul 1.

14.1. Generaţia III Pompe cu capacitate variabilă şi comandă electrică proporțională Q  pmin Q domeniul de reglare p p p Fig. Tabelul 1.1. Generaţia IV min max Pompe cu electronică încorporată şi control analogic .15.1 Evoluţia pompelor volumice folosite în acţionările hidraulice (continuare) Tip pompa Simbolizare Caracteristica Fig.

Schema bloc a unui sistem automat de reglare a poziţiei.corespunzator capacităţii dorite .Poziţia citită de traductor este comparată cu poziţia comandată . Dispozitivul mecatronic de reglare a capacităţii generatoarelor rotative de energie hidrostatică trebuie tratat ca un sistem de poziţionare. ● controlul parametrilor hidraulici ai pompei se face analogic sau digital Controlul debitului şi presiunii pompei se poate face atît prin semnale de comandă analogice cât şi digital cu ajutorul unui PLC sau al unui laptop. 1. Sistemul de reglare automată prezentat are urmatoarele caracteristici: -mărimea de comandă „i” este de natură electrică. 1.şi în cazul în care intre ele există o diferenţă. . ale cărei caracteristici sunt variabile.In fig. Fig. -mărimea de ieșire xe este o deplasare liniară sau unghiulară şi din acest motiv sistemul se numeşte: sistem electrohidraulic automat de reglare a poziţiei.16 este prezentată schema bloc a unui sistem automat de reglare a poziţiei.16. -amplificarea mărimii de comandă se face pe cale hidraulică. A regla capacitatea unei pompe variabile înseamnă de fapt a modifica poziţia unghiulară sau liniară a elementului mobil basculat sau culisat din pompă. „electronica de comandă” emite un semnal de corecţie pentru anularea diferenţei dintre poziţia comandată şi poziţia realizată.

17.plunjer hidraulic cu revenire contra arc.1. .In fig. care poate fi: .distribuitor hidraulic proporţional. . . 1. Schema structurală de principiu a unui sistem mecatronic de poziţionare.servovalvă. ● traductor de deplasare (poziţie). ● amplificator electronic.17 este prezentată schema structurală de principiu a unui sistem mecatronic de poziţionare cu acţionare hidraulică. Elementele componente ale acestuia sunt: ● amplificator electrohidraulic care poate fi: ● motor hidraulic liniar. Fig.cilindru hidraulic diferenţial. .cilindru hidraulic bilateral. .

1. În cazul prezentat motorul hidraulic poate fi asimilat cu un cilindru hidraulic bilateral alimentat permanent pe aria mică a pistonului cu presiunea de comandă şi intermitent. Fig.În fig.18.18 este prezentată schema structurală a unei pompe echipate cu sistem mecatronic pentru controlul analogic/digital al parametrilor hidraulici debit şi presiune. Motoarele hidraulice liniare ale sistemelor de poziţionare care echipează pompele volumice au o construcţie specială impusă de profilul aplicaţiei. 1. . prin intermediul unui distribuitor proporţional pe aria mare. Schema structurală a unei pompe echipate cu sistem mecatronic[5].

1.1. Regulatoarele formează o categorie largă de dispozitive hidromecanice. astfel că într-o disgramă p-Q caracteristica presiune-debit.Regulatorul de presiune permite funcţionarea sistemului.4.1. în care presiunile aplicate unor suprafeţe determină forţe ce sunt echilibrate prin arcuri. iar debitele aplicate unor rezistenţe hidraulice determină căderi de presiune ce intervin diferenţial asupra organelor de reglare. 1. relativ simple.  . iar reglajul capacităţii se face sub efectul presiunii de pilotare care poate fi luată din exterior sau chiar din refularea pompei reglate.Regulatorul de presiune şi putere permite funcţionarea la debit constant până la atingerea presiunii corespunzătoare puterii maxime după care regulatorul se comportă ca un regulator de presiune. reprezentată într-o diagramă Q-p la debit constant reglat de o supapă de succesiune. a) Regulatoarele automate pot satisface următoarele funcţii:  Regulator de putere aproximativ care în principiu permite funcţionarea sistemului la putere constantă. Prezentarea generala a dispozitivelor pentru reglarea capacitatii pompelor volumice rotative Există o mare diversitate de dispositive pentru reglarea capacităţii pompelor volumice care însă pot fi clasificate în două grupe: ● dispozitive de reglare automată ● dispozitive de comandă. este hiperbolă echilaterală.4. atingerea presiunii maxime de funcţionare deschide supapa şi anulează debitul. .1. Dispozitive de reglare automată a capacităţii pompelor volumice Regulatoarele nu cer intervenţia operatorului uman în timpul funcţionării.  .

1. . 1.19. p  Q  ct Q  ct a b c Fig.19. a se prezintă schema unui regulator de putere şi presiune a unei pompe din seria F fabricaţie UMP. fig. Schema unui regulator de putere şi presiune. 1. 1.19. c-condiţiile de funcţionare.În fig.b prezintă diagrama p-Q a regulatorului şi condiţiile de funcţionare (fig. a.b-diagrama p-Q a regulatorului.c).schema unui regulator de putere şi presiune.19.

Pompa 720 DT p1Q1  p2Q2  ct a b c Fig.b-diagrama p-Q a regulatorului.b prezintă diagrama p-Q a regulatorului şi relaţia de funcţionare în tandem (fig.a specific pompelor cu pistoane axiale cu bloc înclinabil funcţionând în tandem mecanic. a.20.20. 1.. este asocierea hidraulică a două regulatoare de putere instalate pompe duble seria D fabricaţie UMP.20. Schema unui regulator de putere însumată. 1. .schema unui regulator de putere şi presiune.20. fig.c).Regulatorul de putere însumată fig. 1. c-condiţiile de funcţionare. 1.

care descrie simplificat funcţionarea sistemului. c-condiţiile de funcţionare.a se prezintă schema regulatorului pompelor A7V Rexroth. b-diagrama p-Q a regulatorului.Regulatorul de putere hiperbolic. p p FH  x  F A  a m ax FH  p  A p FA 0 x  Q. spre deosebire de cel prezentat la primul aliniat. Schema regulatorului de putere hiperbolic. În fig. funcţionează reprezentând exact variaţia hiperbolică a presiunii cu debitul.21. a.21. 1.  p0 A pm in F px  A a X Q A m in a X m ax a b c Fig. 1..schema unui regulator de putere şi presiune. .

Funcţionarea regulatoarelor automate are ca punct de plecare excentricitatea maximă.Regulatorul de debit şi presiune. reprezentat schematic în fig. asociază structura regulatorului de debit şi presiune cu un ventil de reglare a momentului.Observaţii: Regulatoarele automate au următoarele particularităţi: .c. .  . deci debitul maxim la presiune minimă.Prin natura lor sunt preferate în asociaţie cu pompele în circuit deschis şi în aplicaţii stabile.Regulatorul de debit şi putere. .22. iar valorile de performanţă corespunzătoare pompelor PVH Vikers sunt redate în fig. 1.Reglajul debitului se face independent de o comandă a operatorului uman dar este permisă ajustarea mecanică a debitului maxim admis într-o aplicaţie.22. Reglajul de debit la presiune constantă se face prin varierea căderii de presiune într-o rezistenţă hidraulică exterioară sistemului (în general un distribuitor) până la atingerea presiunii maxime. Asocierile uzuale de funcţionare sunt următoarele:  . .  . 1. b) Regulatoarele comandate reprezintă o îmbinare a reglajului automat al debitului la extrem cu reglajul oprativ al debitului efectuat de un operator uman. excepţie fac regulatoarele de putere însumată pentru pompe duble care echipează unele maşini de construcţii ca excavatoarele. avînd caracteristica debit – presiune din fig. 1.Regulatorul de debit care permite reglajul excentricităţii de la o valoare minimă la cea maximă.a.22.b.

a.b-diagrama p-Q a regulatorului.22. • Parcurgerea caracteristicii la aceste regulatoare se face de la un debit minim la debitul maxim. • Din punct de vedere funcţional aceste dispozitive sunt o treaptă intermediară între regulatoarele automate care nu primesc comenzi operaţionale şi servocomenzi şi care. faţă de acestea.schema unui regulator de putere şi presiune. Schema regulatorului de debit şi presiune. . au avantajul respectivei simplităţi.6MPa p p p p max  p min  210  20 min max a b c Fig. 1. Q  pmin Q Valori date pentru pompa AA10V0 domeniul de reglare Q  4. ceea ce justifică utilizarea lor la puteri medii. c-condiţiile de funcţionare Observaţii • Regulatoarele comandate tip Load Sensing sunt destinate unor pompe performante cu disc înclinabil în circuit deschis care intră în componenţa unor maşini de construcţii şi automacarale de putere medie.5 l/min p min  0.

Aproape toate pompele sunt acţionate în mişcare de rotaţie. depinzând de modul în care sunt montate. 1. Ele recepţionează energia mecanică produsă de o maşină de forţă şi caracterizată de momentul Mi şi turaţia ni şi o transformă în energie hidrostatică [7].Structura generală a sistemelor complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice şi caracteristicile acestora 1.1.1.Structura generală a sistemelor de acţionare mecano-hidraulică 1.5.1.1.2 Clasificarea elementelor sistemelor sistemelor mecano-hidro-pneumatice după criteriul clasic Privite prin prisma celor descrise mai sus. Uneori aceleaşi ansamble pot fi atât pompe cât şi motoare. recuperarea. pentru antrenarea mecanismului acţionat (OL).Elementele sistemelor hidrostatice utilizate pentru conversia. . care constituie împreună o instalatie hidrostatică de actionare.5.23-transmisie hidrostatică în buclă deschisă şi fig. stocarea şi reutilizarea energiei Principalele componente ale sistemelor de acţionare hidrostatice sunt: Pompele volumice (PH) – sunt ansamble care imprimă mediului hidraulic de lucru energie hidrostatică caracterizată prin presiune (pP) şi debit (QP).1. Unele pot funcţiona într-un singur sens (nereversibile). 1. altele în ambele sensuri (reversibile).1. Motoarele hidrostatice (MH) – sunt ansamble care primesc energia hidrostatică produsă de pompă (presiune × debit) şi o transformă în energie mecanică de rotaţie (moment × turaţie) la motoarele rotative sau de translaţie (forţă × viteză) la motoarele hidraulice liniare (cilindri de forţă).5. se găsesc reprezentate şi notate sugestiv în fig. elementele instalaţiilor de acţionare hidrostatică şi de automatizare pot fi clasificate astfel: Toate aceste elemente componente.5.24- transmisie hidrostatică în buclă închisă [6].

pot fi cu debit constant (PH DC) şi cu debit reglabil (PHDV). Transmisie hidrostatică în buclă închisă. Instalaţiile de acţionare hidraulică funcţionează în regim de putere superioară unui kilowat.a) Elemente generatoare de energie hidrostatică. Fig. funcţionarea elementelor este realizată prin transformarea energiei dintr-o natură fizică în alta sau prin transmiterea unei energii caracterizată de perechi de valori ( v  F    M  pentru energia mecanică şi Q – p pentru energia hidraulică. ceea ce determină şi caracterul de elemente de putere şi pentru elementele componente ale acestora. 1.23. prin prisma reglabilităţii debitului. produsul acestor două mărimi hidraulice reprezentând puterea vehiculată între elementele instalaţiei. Fig. acestea convertesc energia mecanică în hidraulică şi sunt reprezentate de pompele hidraulice care.24. 1. Transmisie hidrostatică în buclă deschisă. .

evidenţiază. la nivelul sistemului de acţionare SA. 1. subsistem la nivelul căruia se transmite un flux energetic important carea realizează acţionarea efectivă a mecanismelor acţionate MA. a unor echipamente sau grupuri de echipamente cu funcţii similare. cerută de multitudinea aplicaţiilor industriale. a parametrilor mecanici ai sursei de putere SEP la cerinţele mecanismului de lucru/acţionare MA. se poate elabora o structură sistemică generală a unui sistem complex mecano-hidro-pneumatic. cât şi mărimile fizice care caracterizează aceste procese. Sistemul de acţionare propriu-zis SA. Subsistemul de putere.5. în componenţa lor. 1.1..25 care evidenţiază atât sensul de conversie al energiei. două subsisteme componente principale: 1. a funcţiilor pe care aceste sisteme complexe trebuie să le îndeplinească [3 ]. de fapt. În această structură se identifică. caracterizată de parametrii mecanici Mi –momentul transmis şi ωi -viteza unghiulară a arborelui de antrenare.3 Structură sistemică generală a unui sistem complex mecano-hidro-pneumatic Există o mare diversitate de sisteme complexe de acţionare hidraulice şi pneumatice. În majoritatea cazurilor. conversia energiei mecanice şi hidraulice. care în cazul sistemelor complexe mecano- hidro-pneumatică realizează adaptarea. structură prezentată în fig. care poate avea la bază un motor electric. în primul rând următoarele părţi importante: Sursa exterioară de putere mecanică SEP. înr-un sens sau în altul.. Pornind de la această realitate. motor hidraulic sau motor cu abur etc. pe cale hidraulică. Structură sistemică generală a unui sistem complex mecano-hidro-pneumatic. care efecuează lucrul mecanic util. O analiză atentă a acestor sisteme complexe mecano-hidro-pneumatice permite identificarea. Mecanismul de lucru sau de acţionare MA. principalele componente realizând. acest subsistem are în componenţa sa următoarele echipamente: .

a cărui expresie este: p  q q m  pm  e  M e  e  M e N e    generator  ERC motor      (14)  i  M i p  q qm  pm  i  M i N i Fluxul energetic este caracterizat prin perechi de mărimi variabile. 1.  mărimi indirecte – cele care descriu starea de încărcare a fluidului  p. viteză liniară). debit) şi a organelor mobile ale pompei şi motorului (moment. q m  sau starea de mişcare a organelor mobile ωi.25. Aceste mărimi pot fi grupate în:  mărimi directe – cele care descriu starea de mişcare a fluidului  q. viteză unghiulară sau forţă. M e ) . Structură sistemică generală a unui sistem complex mecano-hidro-pneumatic. Fig. Parametrul principal care caracterizează din punct de vedere calitativ acest subsistem este randamentul η. care descriu în orice moment starea agentului de lucru (presiune. ωe. pm  sau a organelor mobile (M i .

subsistem care este caracterizat printr-un flux informaţional. Sistemul se numeşte omogen din punct de vedere energetic dacă în cele două subsisteme ale sale se foloseşte acelaşi tip de energie.pneumatice Mărimile de tip din fig. cu care lucrează acest subsistem.5. Din punct de vedere al numărului de variabile care intervin în funcţionarea elementelor instalaţiilor de acţionare si automatizare hidrostatică şi combinată în general şi a maşinilor- unelte în particular sunt cunoscute mai ales următoarele trei tipuri de elemente: a b Fig. elementele instalaţiilor vehiculează între ele atât energie cât şi informaţii. În timp ce mărimile M(F) şi p sunt mărimi inverse sau variabile de efort şi se notează cu E. transformarea şi prelucrarea informaţiilor directe. Subsistemul de comandă. Semnalele informaţionale. de la un pupitru de comandă. acest subsistem grupează elementele ce realizează captarea. pneumatice sau hidraulice. Clasificarea sistemică a elementelor.1. 1. Prin intermediul celor două variabile. a-elemente bipolare b.  din exteriorul sistemului.  de la mecanismul ( p si q)  acţionat (ca semnale p m si qde  m reacţie). amândouă cu importanţă în procesul complex de acţionare – automatizare – pe cale hidraulică şi mixtă [6].1. semnalele de intrare în subsistem pot proveni:  de la subsistemul de putere (informaţii despre cei doi parametri ai fluxului energetic din amonte şi respectiv din aval de echipamentele de reglare şi control). sau dispozitiv de programare.elemente cvadripolare . 2.26 sunt mărimi variabile directe sau de mişcare şi sunt notate în literatura de specialitate cu M.26.hidro. pot fi electrice.4 Clasificarea sistemică a elementelor specifice echipamentelor mecano. 1.

Utilizarea descrierii elementelor de putere sub formă de cvadripoli şi sexapoli prezintă numeroase avantaje în studiul instalaţiilor cu elemente legate în lanţ.27. Sunt bipoli şi supapa de limitare. b) Elemente cvadripolare care se caracterizează prin câte două mărimi de intrare şi două de ieşire. de exemplu. distribuitorul cu acţiune discretă. Majoritatea elementelor instalaţiilor de acţionare şi automatizare hidrostatică sunt cvadripoli. să fie neesenţiale şi să nu aibă generatori şi consumatori de energie. 1. într-o turaţie şi apoi într-o tensiune U . a. etc. a b c Fig. una la intrare Mi şi alta la ieşire Me.27.27. Este cazul. motorul liniar etc. c. astfel ca: pompa cu debit constant. de mişcare şi de efort. c).. dacă conţine. oferă o imagine asupra transferului de putere la conectarea elementelor şi posibilităţilor de ameliorare ale acestuia. a traductorului de forţă care transformă o forţă F într-un curent I etc.a şi 1. Nivelul energetic al informaţiilor transmise este ridicat astfel încât este necesară prezenţa ambelor variabile (fig. prezintă modificarea caracteristicilor staţionare de ieşire şi de intrare ale elementelor componente.a) Elemente bipolare. droselul.b).elemente sexapolare . mecanică. cu conducte cu parametrii concentraţi sau distribuiţi.elemente bipolare. a traductoarelor de debit cu turbină care transformă un debit Q. 1. sunt sexapoli în instalaţiile de acţionare pompa şi motorul rotativ cu capacitate reglabilă. ameliorarea fluctuaţiilor de presiune. motorul rotativ cu capacitate constantă. Aceste avantaje sunt următoarele: evidenţierea tuturor mărimilor de natură hidraulică. (fig. conductele. la care funcţionarea este realizată în prezenţa a două variabile (de mişcare. de efort sau mixte). Nivelul energetic al informaţiilor este redus astfel încât cealaltă variabilă se neglijează.27. servodistribuitorul etc. 1. în condiţia ca sistemul să nu conţină neliniarităţi sau. acumulatorul etc. a).elemente cvadripolare. de mişcare şi de efort (fig. oferă posibilitatea de studiu facil a dinamicii elementelor conexate în lanţ. b. care intervin in funcţionarea elementelor instalaţiei de la motorul electric la pompă şi apoi până la motorul hidraulic şi sarcină. Clasificarea sistemică a elementelor.27. c) Elemente sexapolare care sunt caracterizate prin trei mărimi de intrare şi trei de ieşire. 1.

H 2  8  . înglobând caracteristici constructiv-dimensionale. H 2  s . iar Amn sunt termenii matricei caracteristice. gradienţi şi operatori de derivare în raport cu timpul al variabilelor legate prin operaţii algebrice şi trigonometrice. j   A21 A22 A23  (18)  A31 A32 A33  Cu i  j  2 pentru cvadripoli şi respectiv i  j  3 pentru sexapoli. j  (16)  Mi M 4  Ei    pentru cvadripol. respectiv  Me   Ee    E    M 6      1   1 i  j M i . În relaţiile (16) şi (17) sunt matricele caracteristice ale multipolului de forma:  A11 A12 A13  M i. sub forma:  Me  Ee   M 4      1   1 i  j M i . j  (17)  Mi  M6  Ei     M  pentru sexapol. . H 2  s (15) Mi s  Ei  s  Ei  s  Mi s  este luat de matricea de transfer care defineşte comportarea ieşirii faţă de intrare.Locul funcţiei de transfer care descrie dipolul sub una din formele: Me s  Me s  Ee s  Ee s  H 2  8  .

Posibilitatea amplasării motoarelor hidraulice volumice într-o poziţie oarecare faţă de maşinile de forţă constituie un avantaj major al transmisiilor hidraulice faţă de cele mecanice. AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE TRANSMISIILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE [8]  Avantaje 1. 7. care limitează performanţele oricărei maşini. Lichidele utilizate în transmisiile hidraulice tipice îndeplinesc şi rolul de lubrifiant. valoarea turaţiei minime stabile depinde de tipul mecanismului utilizat pentru realizarea camerelor de volum variabil. iar caracteristica mecanică (M-n) are o pantă redusă. randamentul volumic al acestor motoare are valori ridicate. fiind limitat de încălzirea izolaţiei şi de saturaţia circuitului magnetic. 5.Datorită scurgerilor relativ mici. Cuplul realizat de motoarele electrice rotative este proporţional cu intensitatea curentului absorbit. 3. maşinile volumiceau frecvent puteri specifice mai mari de 1 kW/kg. de tipul sistemului de distribuţie şi de precizia execuţiei. ca urmare. Motoarele electrice rotative realizează o legătură proporţională între tensiune şi turaţie. aceasta conferă motoarelor volumice rotative o mare rigiditate statică (scăderea turaţiei la creşterea momentului rezistent este mică). Motoarele volumice rotative pot funcţiona într-o gamă largă de turaţii. această calitate asigură o precizie deosebită şi o sensibilitate redusă la perturbaţii. . Cuplul dezvoltat de motoarele hidraulice volumice rotative este proporţional cu diferenţa de presiune dintre racordurile energetice. În sistemele de reglare automată a poziţiei.asigurându-le o funcţionare îndelungată. iar raportul dintre momentul activ şi cel de inerţie al părţilor mobile are o valoare foarte mare.simplificând considerabil proiectarea maşinilor de lucru. opriri şi inversări de sens rapide. Căldura generată de pierderile interne. datorită căreia aceste motoare pot realiza porniri. fiind limitat numai de eforturile admisibile ale materialelor utilizate. este preluată de lichidul vehiculat şi cedată mediului ambiant printr-un schimbător de căldură amplasat convenabil. conferind maşinilor de lucru calităţi ergonomice deosebite. 2. Motoarele volumice rotative oferă o legătură liniară între debit şi viteza unghiulară. Elementele de comandă ale transmisiilor hidraulice solicită operatorilor forţe sau momente reduse şi pot fi amplasate în locuri convenabile. 4. 6. iar raportul dintre momentul activ şi momentul de inerţie al părţilor mobile are o valoare redusă.

Majoritatea acestor componente necesită o precizie de execuţie ridicată (specifică mecanicii fine). reglare şi protecţie. 4. 2. AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE TRANSMISIILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE [8]  Dezavantaje 1. Pericolul autoaprinderii lichidului sau pierderii calităţii sale lubrifiante limitează superior temperatura de funcţionare a transmisiilor hidraulice. filtrare şi transport al lichidului. afectează semnificativ randamentul global al maşinilor de lucru echipate cu transmisii hidraulice. Pierderile de putere care apar în cursul transformărilor energetice din maşinile hidraulice volumice. . 5. Ceaţa de lichid care se formează în cazul curgerii sub presiune mare prin fisuri este foarte inflamabilă. reglare şi protecţie. necesare asigurării preciziei. Transmisiile hidraulice sunt scumpe deoarece includ. Transmisiile hidraulice sunt poluante. deoarece au scurgeri. 3. elemente de stocare. precum şi în elementele de legătură. în afara pompelor şi motoarelor volumice. elemente de comandă. randamentului şi siguranţei funcţionale impuse. datorită componentelor volatile ale hidrocarburilor care constituie baza majorităţii lichidelor utilizate în transmisiile hidraulice. Acest dezavantaj poate fi evitat prin utilizarea lichidelor de înaltă temperatură sau a celor neinflamabile concepute relativ recent. existând întotdeauna pericolul pierderii complete a lichidului datorită neetanşeităţii unui singur element. materiale şi tehnologii neconvenţionale.

prin mijloace specifice. a următoarelor faze ale procesului de recuperare:  captarea energiei mecanice.  reconversia energiei hidrostatice sau pneumostatice în energie mecanică. cinetice sau potenţiale. stocare si reutilizare a energiilor cinetice si potentiale  Conceptul de recuperare a energiei în sistemele mecano-hidro-pneumatice Recuperarea energiei hidrostatice pierdute in actionarile hidraulice clasice. de mai jos. care se dezvoltă în sistemele complexe mecano-hidro-pneumatice. reconversia şi reutilizarea energiei recuperate. stocarea şi reutilizarea energiei 2.  conversia energiei mecanice în energie hidrostatică sau pneumostatică. care sa recupereze energie la un randament superior. sau datorită proceselor inerţiale (oprirea unor mase aflate în mişcare de translaţie sau de rotaţie). Modelul sistemic. conversia. 2. al unui echipament complex mecano-hidro-pneumatic. presupune realizarea. Recuperarea energiei în sistemele mecano-hidro-pneumatice se face prin utilizarea unor scheme inteligente. conversia. stocarea.1.  reutilizarea energiei mecanice pentru efectuarea unui lucru mecanic util.1.  stocarea energiei hidrostatică sau pneumostatică. Conceptul de recuperare a energiei. conversie. . cu recuperarea energiei. se vede în fig. se poate realiza cu ajutorul unor sisteme sau dispozitive hidraulice inteligente. Solutii tehnice de recuperare. în mod special cele prin droselizare.CAPITOLUL 2 Soluţii tehnice pentru eficientizarea energetică în recuperarea. pentru captarea.

ca un element sistemic bipolar. Prin recuperarea energiei hidrostatice se urmareste o crestere a gradului de eficientizării energetice. 2. în modelul sistemic al echipamentului complex mecano-hidro-pneumatic. caracterizat de o mărime de întrare (debitul) şi o mărime de ieşire (presiunea).În raport cu structura sistemică prezentată în fig. . 2. Modelul sistemic al unui echipament cu recuperarea energiei. Metoda de eficientizarea energetica a sistemelor mecano-hidro-pneumatice bazata pe recuperarea energiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape:  Captarea energiei mecanice Captarea energiilor cinetice sau potenţiale din sistemele mecano-hidro-pneumatice presupune realizarea unor dispozitive inteligente care ţin cont de forma de energie de bază in care se doreşte sa fie convertită energia mecanică disponibilă. apare un element în plus şi anume acumulatorul hidro-pneumatic AC. Fig. de mai jos.1.1.

. de unde poate fi reutilizată. care o stochează intr-un sistem de acumulatoare hidropneumatice. cand este nevoie de un aport sporit de energie.  Reutilizarea energiei hidrostatice Reutilizarea energiei hidrostatice recuperate are drept scop folosirea ei in fazele de lucru active. unde se vede că mărimea de intrare (debitul recuperat) produce o creştere a presiunii în sistem (mărimea de ieşire). cu burduf etc.  alte sisteme de captare. În faza de reutilizare a energiei stocate. prin intermediul unei maşini electrice. in rezervoare presurizate cu aer la presiuni de 10–12 bar. debitul utilizat de motorul hidraulic produce o scădere a presiunii în sistemul hidrostatic. sau în giroacumulatoare inerţiale Stocarea energiei hidrostatice se mai poate face. acumulatori cu basica. captată de un volant care o poare reda in faza de utilizare direct ca energie mecanică de rotire in sistemul in care se reutilizează.  Stocarea energiei hidrostatice Stocarea energiei hidrostatice se poate realiza in acumulatoare hidraulice cu aer sau gaz neutru. de unde poate fi reutilizat.  energie hidrostatică.2. de asemenea. 2. cu greutati. 2. Modelul sistemic de reutilizare a energiei este dat în fig. cu ajutorul unor dispozitive inteligente hidraulice servocomandate cu eficienţă energetică sporită şi randament îmbunatăţit.  menţinută ca energie mecanică. care o stochează intr-un sistem de baterii. Modelul sistemic al procesului de stocare este dat în fig.Energia mecanică disponibilă a fi recuperată poate fi convertită în:  energie electrică. acumulatori cu piston. Fiecare dintre aceste metode are avantajele si dezavantajele sale. fie prin intermediul unor maşini electrice sau hidraulice. prin intermediul unei maşini hidraulice.3.

c) .4. un vehicul de transport din parcurile de distracţii pentru prefrânarea la apropierea de staţia de coborâre).a. 2.b) sau prin micşorarea tensiunii şi frecvenţei( fig. apare uzual la reducerea vitezei unei acţionări cu motor asincron prin comutarea numărului de perechi de poli (fig. Modelul sistemic de stocare a energiei reutilizare a energiei 2. 2.3.2. De asemenea. Frânarea recuperativeă se obţine prin antrenarea rotorului maşinii electrice de către maşina de lucru la o viteză mai mare decât viteza de sincronism (fig.2. 2.2.4.Soluţii tehnice de recuperare a energiei în echipamentele mecano-hidro-pneumatice industriale 2. Fig.).4. 2. o garnitură de tren la coborârea unei pante în sensul de mers. Această situaţie apare la maşinile de lucru care au acumulat energie potenţială sau cinetică în timpul procesului tehnologic (ex.1 Frânarea recuperativă a acţionărilor electromecanice cu motoare asincrone trifazate [18] Determinarea parametrilor la frânarea recuperativă.2. Modelul sistemic de Fig.

Fig. 2.4. Caracteristicile mecanice la frânarea recuperativă
a-limitarea vitezei; b-comutarea nr. de poli; c-reducerea tensiunii şi frecvenţei

Parametrii care se determină:
În acest scop se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru

(2.1)

; (2.2)

punctul (–MS, ΩA). Rezultă:

; (2.3)

(2.4)

b) energia recuperată la reducerea vitezei între două valori Ωinit ,Ωfin.
În acest scop se calculează:

Energia recuperată

(2.5)

2.2.2.Recuperarea de energie la presele hidraulice
 Metodă de folosire a acumulatoarelor în circuitele hidraulice ale preselor
Acumulatoarele pneumohidraulice sunt utilizate frecvent în circuitele hidraulice ale preselor hidraulice.În
general aceste utilaje dezvoltă forţe foarte mari necesare pentru deformarea materialelor în scopul
obţinerii a diferitelor forme cu ajutorul unor matriţe. Presele sunt caracterizate printr-un regim
dinamic propriu datorită dependenţei debitului furnizat de acumulator şi, în consecinţă, a vitezei de
deplasare a organelor de lucru ale presei, de variaţia rezistenţelor mecanice şi hidraulice din sistem.
[9]
Schemele circuitelor hidraulice care acţionează organele mobile ale acestor prese depind de tipul
acumulatorului utilizat şi de particularităţile funcţionale ale preselor.
În fig. 2.5. este prezentată schema hidraulică a unei prese simple care are în structura sa un acumularor
pneumohidraulic.
În practică sunt foarte utilizate presele hidraulice pentru prelucrări prin deformare, care au ciclul de lucru
foarte bine determinat. Există prese ale căror scheme hidraulice sunt deosebit de complexe având în
componenţă pompe cu dispozitive de comandă cu multiple funţiuni, acumulatoare hidraulice,
echipamente de comandă, de protecţie şi automatizare.
Aceste condiţii fac ca alimentarea preselor prin pompă-acumulator fig. 2.6 să fie mai economică.
Debitul pompelor din fig. 2.6, necesar pentru a asigura funcţionarea normală a preselor alimentate
de la acumulator, este mult mai mic decât cel al acumulatorului şi prezintă avantaje
considerabile sub aspect energetic determinat de volumul de fluid de lucru stocat în
acumulator. Organele de lucru ale preselor acţionate prin acumulator se pot deplasa cu diferite
viteze de lucru, valoarea acestora fiind determinată de echilibrul forţelor din sistem.

VU
ig

O` A
N
RH
Manocontact D CL

Pompa
Pompa
Presiune mare presiune mica

P ig
Ci Ce

RZ

og

Fig. 2.6. Schema funcţională a unei prese
alimentate de la un sistem pompă-acumulator
Fig. 2.5. Schema hidraulică de principiu a unei prese simple
Presele alimentate prin acumulator sunt recomandate pentru forţe de lucru mari la care se efectuează prelucrări
diferite şi care impun regimuri tehnologice (viteze de deformare) diferenţiate.
Presele cu acumulator nu sunt recomandate la prelucrări care presupun variaţii bruşte ale sarcinii (decupare,
perforare, tăiere etc.) deoarece apar solicitări dinamice periculoase.
Caracteristic pentru funcţionarea sistemului pompă-motor este încărcarea uniformă a reţelei, datorită faptului că
presiunea din acumulator variază în timpul lucrului cel mult cu 10%. Încărcarea constantă a pompei oferă condiţii
dinamice avantajoase pentru mecanismul de acţionare al pompei şi ca urmare nu sunt necesare transmisii prin
curele.
În fig. 2.7 este reprezentată schema funcţională unei instalaţii cu acumulatori fără membrană, comandată printr-
un releu de presiune Rp. Indicaţiile releului de presiune sunt dependente numai de înălţimea coloanei de lichid
din acumulator astfel încât poate fi urmărită continuu variaţia cantităţii de lichid din instalaţie. Releul de presiune
poate fi un manometru cu mercur, traductor de presiune diferenţială, manometru cu contacte etc. Acumulatorul
A este conectat la bateria de rezervoare de aer comprimat Pa.

7. Acumulatorul hidraulic A este de tipul fără element de separare dintre ulei şi aer şi este alimentat de la pompă. 2. Acumulatorul A este conectat la reţeaua de presiune înaltă. Fig. 2. În acest caz distribuitorul principal comandă cilindrul de acţionare Cm prin care este pus în funcţiune multiplicatorul. alimentată de la un compresor.La presele cu multiplicator mecanic (fig. Presele cu multiplicator hidraulic (fig.8) servomecanismul Sm comandă cuplarea multipicatorului şi executarea treptei de presare cu forţa de deformare maximă. Schema funcţională a unei prese alimentate de la un hidroacumulator fără membrană şi releu de presiune. prevăzut cu cilindru pentru multiplicare Cm şi cilindrii pentru revenire Cr. . 2. Rezervorul hidraulic Rh sigură rezerva de lichid pentru umplerea cilindrului de lucru Cl prin intermediul ventilului de umplere Vu. 2 şi 3. Circuitul hidraulic al acumulatorului este controlat prin intermediul ventilelor 1. iar alimentarea cu ulei a acumulatorului este asigurată de la pompa P în fazele pasive ale ciclului de lucru.9) au în structura lor dispozitivul denumit multiplicator hidraulic CM.

Schema funcţională a presei cu multiplicator hidraulic.8. Fig. Schema funcţională a presei cu multiplicator mecanic.9. Fig. 2. 2. .

La autovehicule. electromecanice(curent continuu sau alternativ) si mecanice. frânarea prin evacuare.[13].3. care pe lângă motorul termic mai are şi un sistem electric.este schimbarea modului de propulsie. energia este cheltuită în diferite moduri. iar o parte se pierde prin frânare.Sistemele de acţionare pentru redarea energiei recuperate sunt de tipul: hidromecanice (hidrostatice sau hidrodinamice). frânările roţilor. pentru a învinge energia cinetică liberă născută în vehicul prin lucrul mecanic al motorului. frânare hidraulică. considerate ca soluţii de viitor. o concurenta deosebita se dezvolta intre sistemul hibrid termo-electric. [10]. Autocamioanele şi autobuzele folosesc frâna de motor. de ex. O parte din ea este pierdută definitiv. elaborate dupa un concept nou. acumularea si redarea si utilizarea in faza de demarare. 2. fiind cunoscute sub denumirea de sisteme hibride regenerative. prin care se descarcă energia sub formă de căldură şi /sau presiune şi zgomot – care nu vor fi recuperate niciodată. [12]. cea pierdută din cauza frecărilor interne din motor. . cel puţin încă unul capabil să furnizeze cuplu de tracţiune la roţile automobilului şi care să recupereze o parte din energia cinetică din fazele de decelerare. Frânarea autovehiculelor grele se realizează în mai multe feluri : folosind dispozitive de frânarea întarziată.[14].[11]. In prezent. care pe lângă motorul termic de actionare mai are şi un sistem hidraulic de propulsie. Soluţii tehnice de recuperarea energiei în domeniul autovehiculelor rutiere  Sisteme hidraulice de recuperare a energiei în domeniul autovehiculelor rutiere Constructorii de autovehicule considera ca una dintre solutiile radicale pentru reducerea substantiala a consumului de combustibil şi a emisiilor poluante. pe lângă un sistem conventional cu motor cu ardere internă. frânare electomagnetică. prin promovarea sistemelor hibride de propulsie. şi sistemul hibrid termo-hidraulic.2. care poate face recuperarea. Energia cinetică poate fi recuperată dacă există o schemă sau un sistem nou. Sistemele de propulsie care au in componenţa lor.

Această priză de cuplare se poate amplasa funcţie de condiţiile concrete oferite de maşina pe care se montează sistemul recuperativ astfel: complex. Conceptul de sistem de recuperare a energiei la autovehicule Acest concept nou constă în captarea energiei care se dezvolta in procesul de frânare care.la capătul dinspre cutia de viteze cu a axului cardanic AC1 . realizând. . 2. electronice şi informationale.la capătul dintre trenul de rulare TR al arborelui cardanic. . 2. astfel. este disipată în mediu sub formă de caldură şi utilizarea acestei energiei în porocesul de demarare a autovehiculului. . în mod normal.10. Fig. importante economii de combustibil. Legătura între axul cardanic AC şi sistemul de recuperare SR este permanentă şi se realizează printr-un angrenaj care adaptează turaţia axului cardanic la turaţia optimă de funcţionare a unităţii cu pistoane axiale a sistemului de recuperare. Sistem de recuperare a energiei de frânare.10.între cutia de viteze şi trenul de rulare prin fragmentarea axului cardanic. bazat pe elemente hidro-mecanice. Una dintre căile sigure de recuperare a energiei cinetice la frânare este utilizarea unui sistem mecatronic Soluţia funcţional-constructivă de realizare a sistemului de recuperare a energiei de frânare este redată în fig. .

Sistemul recuperativ mai cuprinde aparatele hidraulice necesare realizării circuitelor hidraulice. pe care o transformă în energie mecanică utilă. În faza de frânare energia mecanică (cuplu.11. În faza de demarare. Fluxul energetic între trenul de rulare TR şi sistemul de acumulare SA este redat în fig. turaţie) a trenului de rulare este transmisă sistemului recuperativ care o transformă în energie hidraulică (presiune. Volumul geometric al pompei poate varia între Vg=0 şi Vg=max. debit) şi o trimite pentru acumulare la acumulatorii hidro-pneumatici. punţii motoare a vehiculului.. . energia hidraulică acumulată este trimisă de sistemul recuperator.2. Fig. Unitatea cu pistoane axiale poate fi scoasă din poziţia zero numai când vehiculul merge înainte. Această unitate cu pistoane axiale UH funcţionează ca pompă cu debit variabil în ciclul de frânare şi ca motor cu cilindree variabilă în ciclul de demarare/accelerare a vehiculului. Fluxul energetic între trenul de rulare TR şi sistemul de acumulare. 2. Microprocesorul MP gestioneaza datele întregului sistem făcând ca funcţionarea lui să fie optimă în timpul celor două faze de lucru.Sistemul de recuperare SR are ca piesă principală o unitate cu pistoane axiale cu debit reglabil.11. Pentru mersul înapoi cilindreea unităţii cu pistoane axiale este Vg= 0. precum şi traductoarele de turaţie şi presiune necesar automatizării proceselor de frânare şi demarare/accelerare.

Fig. Schema sistemului de reglare automată este prezentată în fig. Schema sistemului de reglare automată. 4. RA – regulatorul automat determină. compară mărimea programată “ap” cu acceleraţia măsurată “am” şi transmite regulatorului automat abaterea “  ” între cele două mărimi. unitatea cu pistoane axiale care stabileşte valoarea acceleraţiei reale. .subsistemul senzori –traductori. 2.hidraulic. respectiv de acceleraţie şi încetinirea – demararea autovehiculului. Elementele sistemului sunt: EI – elementul de intrare.. 2.Din punct de vedere al teoriei sistemelor automate.subsistemul electronic de comanda si control 3. 1. Sistemul realizează proporţionalitatea între cursa pedalei de frână. echipamentul pentru recuperarea energiei este un sistem hidraulic automat compus din patru subsisteme.12. în funcţie de eroarea “  ”..elementul de execuţie. 2.subsistemul informational. valoarea mărimii de comandă “c” care acţionează în sensul egalizării acceleraţiei programate cu valoarea EE . EC .elementul de comparaţie.12. transformă mărimea de intrare a sistemului care este unghiul de înclinare (cursa) pedalei de frână “ ” sau acceleraţie “  a ” în mărimea programată a p care este decelerarea sau accelerarea f vehiculului..subsistemul mecano..

Schema bloc a sistemului de recuperare a energiei de frânare la autovehicule.13. Schema bloc a sistemului de recuperare este prezentată în fig. 2. 2. Sigur şi celula de hidrogen este o alternativă viabilă. care ar inlocui transmisia normala şi ar folosi mult mai eficient energia produsă de motorul cu explozie internă. cunoscuţi mai bine pentru tuning-ul lor. Fig. dar de cele mai multe ori aceasta tehnologie este pusă tot în slujba unor motoare electrice. care să furnizeze energia principală. 2.1. Preocupări interne şi internaţionale privind recuperarea energiei de frânare în domeniul autovehiculelor rutiere In ultima vreme mai toate inovatiile din industria auto care ţin de propulsie au mai mult sau mai putin legatura cu motoarele electrice. presiunea în sistemul de acumulare şi gestionează întreg procesul prin comenzile către sistemul de recuperare şi către sistemul clasic de frânare sau accelerare. Fie sunt sisteme hibride cu motor cu explozie internă. Sistemul lor de propulsie. Dar acum cei de la Eaton. Microprocesorul primeşte informaţii privind comanda de frânare sau accelerare. turaţia trenului de rulare. are la bază hidraulica. . Ei s-au gândit la un motor pe motorină. tot hibrid.2. fie doar electrice. au o alternativă.3.13. De acesta ar fi legat un sistem hidraulic. minimalizând pierderile.

ceea ce reprezintă aprox. . muzică. stocând energia în exces în cei doi acumulatori laterali. Şi din această cauză nici un mare producator auto nu a dorit să încorporeze această idee în viitoarele lor modele.14. Dar conştiinţa faptului că intensificarea activităţii umane sporeşte presiunile asupra mediului a determinat comunitatea internaţională să treacă la iniţierea şi susţinerea unor acţiuni concrete pentru preîntâmpinarea.Mai mult. urmând să echipeze o parte dintre vehiculele lor de livrare cu acestă transmisie hidraulică fig. acest sistem hidraulic ar putea beneficia şi de pe urma frânarii regenerative. Poluarea îndelungată a mediului natural a determinat acumularea unor dezechilibre care se exprimă printr-o disarmonie accentuată între mediul creat de om şi cel natural. Fig. In primul rand. Transmisie hidraulică la autovehicule. contracararea şi eliminarea repercusiunilor factorilor perturbatori ai echilibrului ecologic. când motorul este oprit sunt oprite şi celelalte elementele electrice ale maşinii (radio. indicatoare de bord etc). Totuşi Eaton a semnat un acord cu UPS. 2. cu perspective reale de deteriorare a condiţiilor de viaţă ale omului şi ale dezvoltării civilizaţiei viitoare. 5 kg de c.c. 2. Si astfel s-ar obtine o economie de carburant de pană la 50 – 70 %.14. Insă exista şi dezavantaje./CP. lumini. având de-a face cu un sistem mecanic.

în mod special a regimurilor de frânare şi de accelerare. în speţă. asupra regimurilor de lucru. De asemenea. transporturile rutiere. folosite în etajele de putere. deci al vieţii pe pământ. folosite în etajele de comandă. ale căror performanţe nu pot fi atinse de alte sisteme. în mod special.c/kW. şi performanţele sistemelor cu fluide. Acestea corespund mult mai bine cerinţelor de stabilitate a vitezei care se impun maşinilor-unelte. Necesarul de energie este comandat sau reglat direct la consumatori. economiile de energie fiind estimate la 50% faţă de acţionarea clasică ceea ce reprezintă cca 7. CONCLUZII  Sistemele hidrostatice de acţionare. sunt mult mai simple din punct de vedere constructiv. adica dintr-un grup generator-motor ce modifică starea energetică a lichidului de lucru prin variaţiile de volum cuprins între organele sale mobile şi cele fixe. Energia hidraulică corespunzătoare funcţionării ca pompă este transferată altor consumatori sau este acumulată. Se folosesc maşini hidrostatice cu capacitate variabilă care lucrează ca pompe sau ca motoare în patru cadrane. inversare. folosesc energia potenţială a lichidului de lucru sub formă de presiune hidrostatică. în general. condţtiilor de reglare. orice proiecte care conduc la diminuarea surselor de poluare a atmosferei. Devine posibilă racordarea unui număr oarecare de consumatori la o aceeaşi sursă de presiune fără a se ajunge la o influenţare reciprocă.  Imbinând optim performanţele sistemelor electronice. au fost concepute sisteme de reglare automată complexe. De aceea. Un sistem hidrostatic de actionare se compune dintr-o pompa si un motor hidraulic de tip volumic.  Concepţia de acţionare hidrostatică cu reglare secundară în circuit cu presiune cvasiconstantă permite creşterea substanţială a randamentului. merită susţinute şi implemetate.Activităţile industriale. prin noxele pe care le revarsă asupra mediului. sunt o serie de cercetări orientate asupra dinamicii generale a autovehiculelor grele şi nu în ultimul rând. conduc la creşterea gradului de poluare şi pun în pericol stratul de ozon protector al atmosferei. . a variaţiilor vitezelor de deplasare.5 kg c.

prezentate şi analizate 3 metode de eficientizare energetică.îmbunătăţirea performanţelor statice şi dinamice. . una dintre acestea fiind utilizarea sistemelor de recuperare a energiei.  Din documentarea realizată pe plan internaţional.  Studiul prezentat în primele două capitole ale tezei fundamentează tehnic şi experimental problematica tehnică legată de procesele de recuperare. trebuie să se recurgă la tehnologiile avansate din domeniu. dar şi la cele clasice.  În capitolul 3 sunt propuse. în capitolele 4 şi 6 ale tezei. stocare şi reutilizare a energiei cinetice şi potenţiale la sistemele complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice şi prezintă preocupările şi soluţiile tehnice cunoscute.scăderea consumurilor de energie şi de materiale. rezultă o preocupare deosebită pentru reducerea consumului energetic în toate sistemele complexe de acţionare mecano-hidro-pneumatice industriale.iar în capitolul 5 modelare matematică şi simulare numerică a acestora. impun sistemelor de acţionare şi implicit echipamentelor hidraulice şi pneumatice de automatizare ce intră în componenţa acestor sisteme de acţionare noi cerinţe.creşterea fiabilităţii şi preciziei funcţionale. -simplificarea operaţiilor de montare. -tipizarea şi perfecţionarea interfeţelor şi panourilor operator. soluţie care se poate aplica atât la sistemele noi. prin recuperarea energiei în fazele inactive şi utilizarea acesteia în fazele active.  Pentru a obţine performanţe notabile. existente . în direcţia reducerii consumurilor energetice.miniaturizarea şi modularizarea echipamentelor sistemului. . şi ridicarea cerinţelor de eficienţă energetică şi productivitate la cote tot mai înalte pe de altă parte. conversie. Creşterea complexităţii instalaţiilor tehnologice care se cer automatizate pe de o parte. .  In urma elaborării studiului din primele două capitole ale tezei. abordate pe plan mondial. au fost identificate soluţii noi de modele de recuperare care vor fi realizate fizic şi experimentate. aceasta fiind o direcţie obligatorie şi inevitabilă de acţiune în viitor. şi anume: .

V.BIBLIOGRAFIE Cărţi [1] Axinti. EdituraDidactica şi Pedagogică. 2005. G. Cercetări teoretice şi aplicative asupra sistemelor mecatronice de reglare a debitelor prin excentricitate la generatoarele hidraulice rotative..648 – 656 – 2. N. A.. 1984 Articole [10] Cristescu. SEBEŞ 2007.. Anghelache. Transmisii hidraulice şi electrohidraulice. Editura Media-Tech. D. 11 „Ştiinţa şi Inginerie. G. Editura BREN PUBLISHING HAUSE. M. Echipamente si sisteme mecatronice de recuperare a energiei de frânare la autovehicule grele. Bucuresti . Tom 53(67). [3] Avram.Fl. Iaşi 1999. Editat de INOE 2000 IHP.1988 [8] Vasiliu. Axinti. I. P. Editura AGIR.27 May. Lucrarile celei de-a VII-a Conferinta Nationata Multidisciplinare . 113 – 116. Editura Tehnică. [6] Oprean. Teza de doctorat.Ionescu.973 . Bulerinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica Timişoara. P. G. Buletinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica Timişoara. Analysis of the process of charging and discharging hydro-pneumatic accumulators. [4] Călăraşu.cu participare internaţională – „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românesti...2007. Editura Universitară. Acţionări hidraulice-elemente şi sisteme . A. N.Tom 53(67).. Partea I –a – Sisteme hibride termo-electrice. Acţionări hidraulice şi pneumatice... 2004... HERVEX 2007. Tureac. Anghelache.P.2010. Vasiliu. 2008. Krevey...1982 [7] Vasiliu. Sisteme hibride regenerative de propulsie a autovehiculelor rutiere. M. Acţionări hidraulice şi pneumatice. pag. [12] Cristescu. C. Axinti. 2008.Editura Tehnică. Maşini pentru prelucrare prin deformare. In: vol: Procedeeings of The 2nd International Conference „Optimization of the Robots and Manipulators” OPTIROB 2007 – PREDEAL. D. 138-141. Analysis of the process of charging and discharging hydro inertial-gyro accumulators. C.ISSN 1454-8003 [11] Cristescu. [2] Axinti. [5] Lepădatu. I. Catană. C. În vol. Ioan. In vol. pag. UPB. Krevey. pag.G. 399 – 406. Romania 24 .Blejan. [9] Tabără. Dorin A. Echipamente şi sisteme clasice şi mecatronice. Editura Tehnică. .. A. ISBN 978 . Krevey. Mecatronics system for recovering kinetic energy of the hybrid – drive motor vehicles.. Reglarea secundară a sistemelorde actionare hidrostatică în regim de presiune cvasiconstantă.

[16] * * *. 407 – 414.cu participare internaţională – „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românesti.BIBLIOGRAFIE (CONTINUARE) Articole [13] Cristescu. Krevey. Bucuresti. Romania 24 . 1987. SEBEŞ 2007. În vol. C. . C. Internet [15] * * *. ISBN 978 – 973 – 720 – 122 – 5. ISBN 973 – 8130 – 82 – 4.. ianuarie. 11 „Ştiinţa şi Inginerie. Krevey. REXROTH-Worldwide Hydraulics. [14] Cristescu. The mathematical modeling and computer simulation of the pump tribological behavior. Anghelache.973 . Editura BREN PUBLISHING HAUSE. ISBN 978 .. http://www. G. Hydraulics & Pneumatics. Cataloage. 165 – 168. Partea II –a – Sisteme hibride termo-electrice. pag.648 –784 –2.. 2007. martie. Editura AGIR. [17]* * * .. Dumitrescu. P.. 31st annual Designer Guide. 1987. P. Sisteme hibride regenerative de propulsie a autovehiculelor rutiere. In: vol: Procedeeings of The 3nd International Conference „Optimization of the Robots and Manipulators” OPTIROB 2008 – PREDEAL.27 May. pag. Determinarea parametrilor pentru frânarea acţionărilor electromecanice cu motoare asincrone trifazate.com/gallery/photos/10635660/bulls-air-dunk-wallpape-nbajordan [18]* * * http://www . Lucrarile celei de-a VII-a Conferinta Nationata Multidisciplinare .fansshare. Hydraulics & Pneumatics.C.

Pompe şi motoare rotative Pompe Motoare Pompe şi motoare Cu debit constant. reversibile . ANEXĂ Simbolizarea pompelor şi motoarelor rotative hidrostatice. reversibile Cu debit variabil. nereversibile Cu debit variabil. nereversibile Cu debit constant.