ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA

ANALIZATORULUI VIZUAL

ORBITELE – sunt două cavități osoase situate de o parte și de alta a foselor nazale.
Ele au formă piramidală cu baza anterior și vârful posterior, cu patru pereți și
numeroase orificii.
Pereții orbitei sunt:
a. Peretele superior – alcătuit din osul frontal și aripa mare a sfenoidului. (la nivelul
osului frontal se descrie fosa glandei lacrimale)

b. Peretele medial- alcătuit dinspre ant spre post din 4 oase: apofiza frontală a
maxilarului, osul lacrimal, lama orbitară a etmoidului și corpul sfenoidului.
c. Peretele inferior este alcătuit din trei oase: fața orbitară a maxilarului, osul
zigomatic și palatin.
d. Peretele lateral este cel mai gros și mai rezistent și este alcătuit din două oase:
zigomatic și aripa mare a sfenoidului

se continuă cu canalul optic ce conține nervul optic. 3. artera oftalmică și fibre nervoase simpatice din plexul carotidian 2. Fisura orbitară inferioară conține ramul nervos maxilar al trigemenului și vena oftalmică inferioară. VI(oculomotor extern) și V(trigemen). .Grăsimea orbitară .La nivelul perețiolor orbitari se descriu câteva orificii importante: 1. IV(trohlear).Mușchii extraoculari(patru mușchi drepți și doi mușchi oblici. nazo-ciliar. Gaura optică situată în vârful orbitei.Globul ocular care ocupă 1/5 din volumul orbitei. vena oftalmică superioară și fibrele nervoase simpatice.Nervii cranieni II(optic). oculomotor extern. Orbita conține următoarele structuri anatomice: . nervi vegetativi (simpatici și parasimpatici) . III(oculomotor comun). frontal și trohlear și o porțiune inferioară prin care trec nervii oculomotor comun. mușchiul ridicător al pleoapei superioare) . Fisura orbitară superioară care prezintă o porțiune sup prin care trec nervii lacrimal.

.

corp ciliar și coroidă 3. de culoare alb sidefie și reprezintă 4/5 posterioare ale tunicii externe . Tunica externă fibroasă reprezentată de scleră și cornee. 2. ea se hrănește prin imbibiție din vasele straturilor adiacente(la interior coprul ciliar și coroida și la exterior țesutul episcleral) .Histologic. Tunica externă fibroasă a) Sclera este un țesut opac. Tunica mijlocie vasculară(uveea) formată din iris.La nivelul ei se inseră mușchii extraoculari . sclera este un țesut conjunctiv format din fibre elastice și de colagen .Sclera este o structură avasculară. Tunica internă nervoasă reprezentată de retină.Fața internă vine in raport cu coroida . joncțiunea dintre cornee și scleră se numește limb sclero-cornean. . 1.Orificiul posterior prin care trece nervul optic . Anatomia globului ocular Globul ocular are forma aproximativ sferică.Orificiul anterior la nivelul căruia se continuă cu corneea. Peretele globului ocular este alcătuit din trei tunici concentrice: 1.

stroma. . Este situat inapoia corneei și în fața cristalinului. Tunica vasculară (uveea) a) Irisul reprezintă partea anterioară a uveei.Mica circumferință delimitează pupila . .Are aspectul unui diafragm cu două fețe și 2 circumferințe.Privită din față corneea are formă ovalară cu axul mare orizontal .Histologic este alcătuită din 5 straturi: epiteliul cornean. endoteliul cornean .Corneea are 2 fețe: una anterioară convexă ce vine în raport cu filmul lacrimal și una posterioară concavă în raport cu umoarea apoasă din camera anterioară. aportul metabolic și energetic se realizează prin imbibiție de la nivelul filmului lacrimal și de la umoarea apoasă.b) Corneea – reprezintă porțiunea anterioară transparentă a tunicii fibroase.Marea circumferință se continuă posterior cu corpul ciliar iar anterior delimitează impreună cu periferia corneei unghiul camerular. membrana Descemet. se continuă cu sclera la nivelul limbului sclero-cornean .Fața ant delimitează post camera anterioară iar fața post delimitază ant camera post.Corneea este o structură avasculară. . 2. . membrana Bowman. .

b) Corpul ciliar este partea mijlocie a uveei și se intinde de la rădăcina irisului până la ora serrata Corpul ciliar este format din – procese ciliare care au rol de a secreta umoarea apoasă .mușchiul ciliar care efectuează acomodația crstalinului c)Coroida sau uveea posterioară se intinde de la punctul de intrare a nervului optic pâna la ora serrata.este un strat bogat vascularizat și intens pigmentat. sunt adaptate pentru vederea în lumină slabă (vedere scotopică) b) Celule cu conuri(5mil) densitatea lor este maximă în fovee și foveolă iar nr lor scade în periferie. captusind astfel jumatatea posterioara a sclerei. 3.sunt adaptate pentru lumină puternică(vedere fotopică) și pt distingerea culorilor . Tunica nervoasă – retina . având un rol insemnat în menținerea tonusului ocular și în nutriția celulelor retiniene. ganglionare. .Este cuprinsă între ora serrata anterior și originea nervului optic posterior . celule nervoase(bipolare.Celulele fotoreceptoare sunt de 2 feluri: a) Celule cu bastonașe (100mil) : densitatea lor este mai mare în periferia retinei și scad spre maculă și lipsesc complet în fovee și foveolă. amacrine și orizontale) și celule de susținere (microglii) .Histologic este alcătuită din celule senzoriale(fotoreceptoare). formând astfel ecranul opac al ochiului.

.

La nivelul foveei se găsesc doar cel cu connuri b) Papila nervului optic (discul optic) este o zonă circulară mai deschisă la culoare decât restul retinei și corespunde originii nervului optic. Este situată nazal și superior față de maculă.La nivelul retinei se disting două zone mai importante din punct de vedere funcțional: a) Macula – pata galbenă – este o zonă circulară delimitată de arcadele vasculare temporale sup și inf. iar în centrul papilei se găsesc vasele care irigă retina(artera și vena centrală a retinei) . zonă circulară cu diam mai mic iar în centrul foveei se află o depresiune denumită foveolă .5mm .În centrul maculei se află foveea. . cu diam de aprox 5.Are culoare gălbuie datorită pigmentului xantofil prezent în această zonă .La nivelul papilei nu există celule fotoreceptoare motiv pentru care aceasta se mai numește și pata oarbă.

.

.

2. Vitrosul vine în contact cu structurile vecine prin intermediul unei membrane denumită hialoidă. Restul se evacuează pe calea uveo- sclerală( spațiul supracoroidian strabate sclera și ajunge în orbită) 4. Cavitatea vitreană conține un gel transparent. La unirea periferică a corneei cu rădăcina irisului se află unghiul camerular ce conține rețeau trabeculară cu rol de evacuare a umorii apoase. situată între fața posterioară a corneei și fața anterioară a irisului. Camera anterioară (CA) este o cavitate plină cu umoare apoasă. Conține umoare apoasă care trece din CP în CA prin pupilă 3. . Cristalinul este o lentilă biconvexă.De aici este evacuată intr-o proporție de 90% prin rețeau trabeculară în canalul Schlemm. Umoarea apoasă(UA) este un lichid transparent cu densitate asemănătoare apei secretat de procesele ciliare în CP de unde traversează pupila în CA. Conținutul globului ocular 1. Cavitatea vitreană este cea mai mare cavitate a ochiului fiind delimitată anterior de cristalin. Camera posterioară (CP) este o cavitate delimitată anterior de fața posterioară a irisului și posterior de hialoida anterioară iar periferic de corpul ciliar. situată în spatele pupilei. zonulă. în CP. transparentă.vitros – alcătuit din fibre de colagen. 5. La nivelul ecuatorului se inseră zonula Zinn. și corp ciliar și posterior de retină. Cristalinul este avascular și fără inervație proprie.

Ciliare ant A. ciliare lungi post A.lacrimală vasc port. centrală a retinei A. post a coroidei Este vizibilă la nivelul formează marele cerc art al irisului glanda lacrimală papilei . ciliare scurte post A. Vascularizația globului ocular  Carotida internă Artera oftalmică A.

intracanaliculară. Frontal . Radiațiile optice conectează CGL cu cortexul occipital Cortexul vizual este situal ăn lobul occipital pe versanții scizurii calcarine. Lacrimal . . Se ramifică înainte de a intra în orbită în : .n. Nazo-ciliar Anatomia nervului optic .n.este alcătuit din 4 porțiuni: intraoculară. intraorbitară.Este vascularizat de artera centrală a retinei. Inervația globului ocular • Nervul oftalmic reprezintă ramul sup al n. trigemen.n. intracraniană . Chiasma optică este o formațiune nervoasă în ”X” situată deasupra hipofizei și ventriculului III Bandeletele optice sunt cuprinse între chiasma optică și corpii geniculați laterali.

.

La unirea 1/6 internă cu 5/6 externă pe marginea liberă se află punctele lacrimale . fața post mucoasă sau conjunctivală. subțire și transparentă care acoperă fața post a pleoapelor (conj tarsală) și fața ant a sclerei( conj bulbară) până la limbul sclero-cornean.facială.Conj bulbară vine în raport cu sclera prin intermediul a 2 struct bine vasc: capsula Tenon și episclera .Vascularizația este dată de ram din a ciliare ant și a palpebrale iar inervația este asigurată de ram din n oftalmic . Conjunctiva – este o membrană mucoasă.Locul unde conj tarsală se reflectă pentru a se continua cu conj bulbară se numește fundul de sac sau fornixul conjunctival. două comisuri(internă/externă) marginea aderentă ce corespunde rebordului orbitar și marginea liberă unde se inseră cilii iar în jurul cililor se deschid orificiile gl sebacee Meibomius și sudoripare. Anatomia anexelor globului ocular 1.supraorbitară) din artera carotidă internă . .angulară) ce provine din a carotidă ext și sistemul orbitar (a. .Inervația senzitivă provine din n oftalmic și maxilar sup iar cea motorie din n facial pentru m orbicular și n oculomotor comun pentru m ridicător al pleoapei sup. 2. a. Pleoapele – 2 structuri musculo-membranoase ce acoperă și protejează segmentul anterior al GO.Au vascularizație dublă: sistemul facial (a. Ele sunt alcătuite din fața ant cutanată. temporală a.

inf. ext) și 2 m oblici( marele și micul oblic) . apos. 4.Are o prțiune orbitară situată în fosa gl lacrimale și o porțiune palpebrală situată în profunzimea pleoapei sup.sunt 4 m drepți (sup.Micul oblic este inervat de n oculomotor comun(III) .Marele oblic este inervat de n trohlear(IV) . 2) Glandele lacrimale accesorii sunt situate în stroma conjunctivei fundurilor de sac(gl Krause) și a conjunctivei tarsale(gl Wolfring Filmul lacrimal are 3 straturi: lipidic. De aici pleacă un conduct osos denumit canal lacrimo-nazal care se deschide în meatul nazal inferior. Mușchii extraoculari.3. Aparatul lacrimal a) componenta secretorie: 1)glanda lacrimală principală .inervația motorie este asigurată de n oculomotor comun(III) pt toți m drepți cu excepția dreptului ext care este inervat de n oculomotor ext(VI) . int.Este situată în partea ant a orbitei în unghiul supero-extern . mucos b) Compenenta excretorie – căile lacrimale încep cu punctele lacrimale sup și inferior și se continuă cu câte un canalicul lacrimal sup și inf ce se unesc într-un camalicul comun ce se varsă în sacul lacrimal.

.

.

Vederea binoculară este un proces complex de integrare a imaginilor percepute de cei doi ochi într-o imagine unică elaborată de scoarța cerebrală. reprezentată de elabolarea imaginii unice în urma fuziunii. Fuziunea 3. Fiziologia vederii În procesul de formare a imaginii ochiul se comportă ca un aparat fotografic. De asemenea există un diafragm care reglează cantitatea de lumină ce pătrunde în ochi(pupila) și un film fotografic sensibil la lumină pe care se va forma imaginea(retina). Componentele vederii binoculare 1.î imagine obținută să fie clară. Ea se dezvoltă în doua etape: prima. Acomodația reprezintă capacitatea ochiului de a vedea clar la diferite distanțe prin modificarea puterii de convergență a cristalinului. Percepția simultană 2. periferică în care cei doi ochi trimit la creier doua imagini clare și a doua. Sistemul de lentile acționează ca un obiectiv care captează razele de lumină și în funcție de distanța la care se află obiectele din jur își reglează această putere de captare(acomodație) a. Stereopsisul sau gradul III de VB care constă în capacitatea de a vedea 3D. centrală. .