Confidence and power

communication
PROF. ASOC. DR. ION DUVAC

Cum să ne construim încrederea în
noi înșine

Stima de sine
Cum să trecem peste anxietatea organizațională
Tipuri de personalitate

Dimensiuni ale încrederii în sine:

Imagine
de sine

Încredere Stimă
în sine
de sine

Cele trei dimensiuni
• Se referă la încrederea pe care o avem în noi
înșine, felul în care ne privim pe noi înșine atât
fizic cât și psihic, cum și cât ne valorizăm și cât
credem că valorăm în relațiile cu ceilalți, dar și
în societate;

• O stimă de sine ridicată și o imagine de sine
bună ne oferă șansa de a crește spritiual și de a
învăța să avem relații benefice cu cei din jurul
nostru, fără teama de a fi respinși;

Încredere în
sine

Conștientizarea
propriilor
calități

Abilitatea de a
spune nu
Stimă de sine ridicată
+ Grijă de sine

Imagine de sine bună
Încredere în
ceilalți

Capacitatea de a
învăța din
greșeli

Optimism

Negativism
Comparare
Neîncredere în
constantă cu
sine
ceilalți

Stimă de sine
scăzută
Neglijare
Auto-blamare +
personală
Imagine de
sine proastă

Neîncredere în
Perfecționism
ceilalți

Hipersensibilitate

Părinți neglijenți imaginii de sine proaste și a lipsei de încredere în forțele proprii: Cunoștințe care te tratează cu superioritate Traume Body Image Țeluri irealizabile Greșeli/decizii proaste din trecut Pattern-uri de gândire negativă .Cauze ale stimei de sine scăzute.

.

Cum să avem mai multă încredere în noi? • Să gândim pozitiv • Să ne înconjurăm de oameni care ne încurajează să fim noi înșine • Să nu ne mai comparăm cu • Să nu ne blamăm excesiv atunci ceilalți când greșim • Să nu ne mai dorim să • Să ne concentrăm mai mult pe ajungem la perfecțiune soluții și mai puțin pe probleme fiindcă nu există • Să facem schimbări • Să ne acceptăm pe noi înșine. în pozitive în viața noastră unicitatea noastră. cu calități și defecte .

Trei modalități de a-ți crește stima de sine .

EXERCIȚIUL 1 .

Descoperă-ți propriile credințe (viziunea asupra ta viziunea asupra lumii) pozitiv/negativ .

. Exemplu: în situația în care un prieten nu îți mai vorbește/nu îți mai dă niciun semn/nu își mai face timp pentru tine. că nu este valoroasă • O persoană pozitivă va considera că ea încă este valoroasă și comportamentul celorlalți nu o definește .. • O persoană negativistă va considera că nu merită atenția celorlalți.

Negativ: Cogniție Afectiv • Mă simt respins Colegul se Nu mă pot face și deprimat comportă plăcut • Devin și mai neplăcut cu Nu sunt bun critic cu mine mine însumi Comportament • Mă îndepărtez de ceilalți • Devin mai temător de ce cred ceialalți • O să evit prietenul pentru a mă proteja .

Pozitiv: Cogniție Afectiv Colegul se Nu mă simt foarte Mă pot face plăcut bine în această comportă Sunt o persoană situație. dar am neplăcut cu valoroasă încredere în mine mine Comportament O să încerc să-mi extind cercul de prieteni O să îi spun prietenului ce mă deranjează O să caut sprijin în altă parte .

Vezi unde te situezi pe scală: Foarte negativ Foarte pozitiv -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 . .Pentru a-ți calcula scorul.Acordă câte un punct fiecărei afirmații care te caracterizează. . . pune un ”-” în fața scorului de la negativ și adună cu scorul de la pozitiv (care este cu ”+”).

Negativ Pozitiv Nu mă pot face plăcut/ă Mă pot face plăcut/ă Sunt de neiubit Pot fi iubit/ă Sunt o persoană rea Sunt o persoană bună Nu sunt destul de inteligent/ă Sunt inteligent/ă Nu sunt destul de bun/ă Sunt destul de bună Sunt un/o ratat/ă Sunt minunat Nu arăt bine Sunt atrăgător/atrăgătoare Sunt o greșeală Am succes Mi-e rușine cu mine Sunt mândru/ă cu mine Sunt inferior/inferioară Sunt la fel de celorlalți valoros/valoroasă ca și ceilalți .

Reacții Soluții .Anxietatea organizațională Rezultate • Se referă la reacția unui Cauze membru al unei organizații la activitățile organizației.

Anxietatea organizațională poate duce la: Scăderea Fenomenul Conflicte de productivității de burnout personalitate .

Dispreț față Conflicte cu Creșterea de serviciu colegii atrocității .

Cauze ale anxietății organizaționale: Conflicte între membrii organizației Schimbări din Stresul din interiorul organizație organizației Presiunea timpului Capacități scăzute de Condiții de leadership muncă ale liderului nefavorabile .

Supraestimează propriile REACȚII: realizări la locul de muncă Îi învinovățesc pe ceilalți pentru Reacțiile care rezultă în urma propriile greșeli fenomenului de anxietate organizațională se referă la Încearcă să diminueze succesul comportamentul membrilor atinși de altora. pentru a se pune pe sine într-o lumină mai bună această afecțiune în relație cu ceilalți membri ai organizației și atitudinea față de munca pe care o exercită în Nu își asumă responsabilitățile organizație. Astfel. apar următoarele fenomene: Așteaptă ca cineva să vină să îi rezolve problemele .

Formează grupulețe pentru a disprețui organizația și pe ceilalți colegi Nu sunt asertivi Își asumă mai multe sarcini doar pentru a-și demonstra potențialul Nu dispun de înțelegere pentru ceilalți colegi Nu își duc sarcinile la bun sfârșit .

.

2.10 moduri în care te poți motiva: 1.Urmărește lucruri motivaționale! – urmărește poveștile oamenilor care au reușit. Acest lucru te va motiva să muncești mult pentru a-ți îndeplini visurile.Vizualizează-ți zilnic obiectivul! 4. .Cunoaște-ți obiectivul! 3.Fă o înțelegere cu tine! Funcționează pentru a face lucrurile bine.Gândește pozitiv! Starea de bine crește productivitatea.Automotivarea . 5.

te poți demotiva. 7. 10. 8. Axează-te asupra propriei persoane și încearcă să te depașești. Setează-ți provocări pozitive! Încearcă să gândești pozitiv în majoritatea timpului și lasă de o parte lucrurile negative. nu cu alții! Comparând cu rezultatele altora. 9. Amintește-ți de succesele tale! Fă o listă pentru a nu le uita. Folosește-ți creativitatea! Ia o bucată de hârtie și scrie ce idei îți vin. Ieși din zona de confort! Provoacă-te și obține un impuls care duce spre motivație. dar unele pot schimba ceva.6. Poate nu vor fi toate bune. . Compară-te cu tine însuți.

Au un sentiment puternic de apartenență și identificare • Membrii se identifică și sunt mândri că aparțin echipei • Sentimentul de apartenență se găsește în rădăcinile echipei și crește cu fiecare activitate în parte .Ce este o echipă? Un mic grup de persoane care: 1.

2. Împart eficient sarcinile • Circulația informațiilor influențează foarte mult starea echipei • Un schimb cât mai bun și pertinent de informații duce la o echipa mult mai performantă decât orice membru individual .

3. Aderă la un obiectiv mobilizator • Membrii echipei împing în aceeași direcție și au același obiectiv • Obiectivul se realizează numai dacă fiecare membru se va concentra asupra atingerii lui .

Dezvoltă roluri și activități complementare • O echipă poate deveni de succes dacă se unesc competentele și profilele individuale. completându-se reciproc .4.

răsplată • Internalizarea propriei anxietăți spre a o diminua în propria individualitate. învățare • Mutarea anxietății din zona organizațională în altă zonă. performanță. pentru a putea fi soluționată mai ușor • Training.Moduri de armonizare a echipei • Reducerea negativității prin focusarea pe părțile pozitive ale situației • Succes. coaching. fără a o externaliza asupra celorlalți .

Tipuri de personalitate: Tipul A Tipul B Tipul C Tipul D Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic .

TIPUL Competitivi COLERICULUI Motivați/Cu voință puternică Multitasking Stresați din cauza Dominanți Tipul A a foarte multe lucruri pe care vor sa le facă Vor să dețină Practici controlul Nerăbdători .

TIPUL Energici SANGVINICULUI Atenție Sociabili deficitară Nu sunt orientați Tipul B Vor să se facă plăcuți spre detalii Carismatici Entuziaști .

TIPUL Raționali FLEGMATICULUI Orientați Prudenți spre detalii Organizați Tipul C Gânditori Își doresc claritate și Originali exactitate .

TIPUL Le place rutina MELANCOLICULUI: Organizați Calmi Le place să lucreze în Tipul D Răbdători grup Buni Stabili ascultători .

pe când cele patologice se află la nivelul la care este nevoie de ajutor psihiatric .Personalități accentuate și granița cu patologia .diferența dintre personalitățile accentuate și cele patologice este aceea că primele dispun de anumite trăsături de personalitate mult mai dezvoltate față de medie.

(pasiv-agresivă • borderline • histrionică compulsivă și depresivă) • narcisică .Tulburări de personalitate: Cluster A Cluster B Cluster C (ciudat și (dramatic. (anxios sau excentric) emoțional și temător) • paranoidă imprevizibil) • evitantă Altele • schizoidă • antisocială • dependentă • schizotipală • obsesiv.

De natură biologică (predispunere la astfel de tulburări.Cauze: . moștenind din familie) .De natură socială (părinți sau alte persoane abuzive) .De natură contextuală (traume) .

Care emisferă a creierului tău este mai activă? .

.

Exercițiul 2: Tipul de personalitate în funcție de emisfera dominantă Prima sarcină: plasează mâinile în față. . dacă stangul. Observă care din cele doua degete mari este deasupra. Dacă este dreptul noteaza D. cu palmele lipite și împletește-ți degetele. S.

S.A doua sarcină: aranjează degetele arătătoare în fața ambilor ochi deschiși de parcă ar fi un pistol cu care ochești și fixează un punct. Ce mână este deasupra? Dreapta. A treia sarcină: încrucișează brațele în fața pieptului și vezi care mână este deasupra: dreapta. stânga. dacă e invers. S. apoi închide-l pe celălalt. D. Dacă punctul s-a deplasat când ochiul drept a fost închis. notează D. Apoi închide mai întâi un ochi. A patra sarcină: imaginează-ți că ești la un concert și aplauzi. S. stânga. D. Observă în care caz punctul-țintă se deplasează. deschide-i pe ambii. .

Se întâlnește rar. 5. temperament slab. Dar și capabil de cochetărie. chibzuința. Se întâlnește mai frecvent la femei. Capabil de o bună relaționare. Rar intalnit. dar nesigur.Un tip de caracter slab. asociat cu o gândire analitică. nehotărâre în comportament. La ele predomină toleranța.Spirit de afacerist. 3. 6. predominant la femei. dar și cu blândeţe. DSDD .Caracter conservator atașat de stereotipuri. lipsit de apărare. lipsit de empatie pentru persoanele cu tipuri slabe de personalitate. Capabil de cochetărie. pozitiv.Interes pentru impresii noi și abilitate de a evita conflictele. diferit de al său. DSSD . precauție în dezvoltarea relațiilor personale sau de serviciu.Caracterul puternic. DSSS . simplitate și îndrăzneală în comunicare. 2. DDDS . cu simț al umorului și cu simț artistic.Identifică formula astfel obținută printre variantele din lista următoare: 1. dar cu o perioadă de adaptare lenta. Se întâlnește rar.Caracter conservator. independent și instabil. Adaptare lentă. tip de comportament stabil. uneori distantare. cu simț al umorului și simț artistic. DDSS . DDDD . 8. Predispus la influențare din exterior. DSDS . activ. 4. de opiniile social acceptate. . hotărât. O oarecare instabilitate și încetinire emoțională. DDSD . Asemenea persoane nu acceptă o confruntare deschisă.Tip de caracter analitic. Dar și abilitatea de a adopta un alt tip comportamental. Contradicție între nehotîrârea și fermitatea caracterului. 7.

SSDS – Particularitățile de bază: sinceritate. capacități înalte de depășire a dificultăților.Tip frecvent întâlnit. . SSSD . Deseori.9. Tip rar întâlnit (1% la femei. 10. Nu se lasă convins. 12. 13.). la bărbați nu se întâlnește). SSDD . SDDD .Caracter puternic. SSSS . blândețe. Cere celor din jur atitudine grijulie față de sine - tipul „micii regine". 16. La bărbați emotivitatea este diminuată. egoism. decizii rapide negândite. 15. abilitate de a privi lucrurile dintr-un alt unghi de vedere. În comunicarea cu asemenea persoane este nevoie de reținere suplimentară. SDDS .Cel mai puternic tip de caracter: poate fi convins cu dificultate. individualitate pronunțată. naivitate. Interacționează ușor cu celelalte tipuri de caracter. alegerea profesiei etc. SDSD . Emotivitate asociată cu insuficiența insistentă în soluționarea problemelor strategice de bază (instruire.Prietenie și simplitate. dar uneori se poate fixa pe scopuri secundare. o oarecare împrăștiere în ceea ce privește interesele. încăpățânare.Anti-conservatism. Individualitate puternică. Particularitatea de bază - agresivitate internă. Asemenea persoane detestă infantilismul. dar și emotivitate sporită. neperseverent. Perseverent.Emotivitate îmbinată cu hotărâre.Caracter blând. 14. 11. naiv. cu un grad înalt de adaptare la diverse condiții. SDSS . camuflată prin blândețe și emotivitate aparentă. dar neperseverent. Sensibilitate sporită la influențele din exterior.

Minciună Adevăr VS. .

Legături Comunicarea Comunicarea interpersonale non-verbală verbală la serviciu Mișcări. tonul Comunicare vocii. expresii Asertivitate efectivă faciale . poziție.

introvertit sau extravertit. chiar la diferențele de stiluri comunicative . . cinematograful. . teatrul. o comunicare: masa. concertul.Comunicarea este alcatuită din: a) Context – situația generală în care are loc o întâlnire. la vârsta și sexul celor care le fac.gesturile trebuie raportate la statutul și rolul social.

rămân insuficiente pentru surprinderea aspectelor subtile ale sensului comunicării sau interacțiunii. atitudinile.care pot fi. posturile din acel context . posturile) ni-l poate propune prin mijloace semiotice (intonaţie. .gesturile. c) Subtextul . înregistrate – dar care. gesturi etc.sensul ascuns pe care „textul” (gesturile.). atitudinile. în sine. la nevoie.b) „Text” („discursul” limbajului corporal) .

Expresii faciale Semne Gesturi Simboluri Comunicarea Elemente Imagine non-verbală paraverbale Limbajul Distanța corporal Pozitia corporală .

Verbal Non-
(35%) Procentaj comunicare verbală vs. non-verbală verbal
(65%)

Regulile interpretării limbajului corporal:

• Gesturile trebuie interpretate grupat, urmând succesiunea lor în timp, nu
izolate unul câte unul, cu semnificația lor.

• Un gest unic - o strângere de mână, mângâierea sau ștergerea buzelor cu
degetele etc. – ar corespunde astfel unui cuvânt

• O serie de astfel de gesturi –fie intenționate, fie inconștiente, fie în amestec
- legate împreună formează un grup de gesturi, o "propoziție".

ca ale cuvintelor.• Gesturile trebuie interpretate. pentru că au și funcții comportamental . poate că este iritat de o mușcătură de insectă sau de hainele pe care le poartă și gesturile cu mâna la gât nu au altă semnificație etc. . din perspectiva întrebării la care răspund sau a problemei pe care o rezolvă. nu numai de semnificare. • Poate că îi este frig și gestul de închidere/apărare semnifică numai o încercare de reducere a pierderii de căldură a corpului.adaptative. la fel ca și mesajele verbale. • Este esențial să ținem seama de faptul că ele răspund adesea unor probleme/întrebări mai degrabă fiziologice decât semnificante.

.

deoarece oamenii au nevoie de o perioadă scurta de timp pentru a-si aminti adevărul. La fel și dacă raspunde prea greu.Limbajul trupului: Pauza/întârzierea comportamentală O oarecare întârziere în răspunsuri este normală. Dar dacă acesta răspune prompt. acesta își poate cauta cuvintele pentru a inventa o minciună. în funcție de importanța și îndepărtarea lui în timp. . ar putea ascunde ceva.

. deoarece acestea trebuie să fie niște răspunsuri lungi pentru a fi semnificative pentru non-concordanța verbală și non- verbală. De asemenea.Non-concordanța mișcărilor O persoană care aprobă din cap în timp ce spune nu. Este important să fim atenți la răspunsurile pe care le dă. sunt culturi în care da și nu au sensurile non-verbale invers. deci trebuie să știm și fundalul cultural al persoanei respective. poate fi o persoană care minte. sau o persoană care dezaprobă din cap în timp ce spune da.

Ascunderea ochilor sau a gurii O persoană care își ascunde ochii și/sau gura cu măinile atunci când vorbește poate fi un indicativ foarte clar că acea persoană minte. Este o tendință naturală de a ne ascunde de ceilalți atunci când mințim sau de a evita reacția celorlalți. de a evita contactul vizual. .

s e c ul în iți t în g h l/ uș itu T O persoană care înghite în sec/tușește înainte de a răspunde poate poza într-o poziție vulnerabilă sau. . la nivel fiziologic. subiectul respectiv îi poate crea neliniște.

aceasta își va atinge fața pentru a restabili circulația de la nivelul feței.Atingerea feței Atunci când o persoană se simte neliniștită în situația de a da anumite răspunsuri. la fel ca și tensiunea sangvină. ceea ce face ca persoana să se atingă pe față. acestea pot crea o senzație de furnicătură sau înțepătură. ceea ce face ca nivelul de stres să crească. Reacția de luptă sau fugi este des întâlnită în cazul minciunilor. . Atunci când capilarele se umplu.

înaintea unui raspuns ce trebuie oferit. de reconstruire a imaginii de sine. Și transpirația poate fi un bun indicator al neliniștii. transpirația excesivă care apare brusc. .Aranjarea hainelor/ înfățișării/ a lucrurilor din apropiere Aceasta este o tendință normală de apărare și distragere a atenției.

Body Language Lie Detector .

body language .Lance Armstrong .

•Durata unei microexpresii este extrem de scurtă: între 1/25 – 1/15 dintr-o secunda. Practic. .Ce este o microexpresie? O microexpresie este o reacție involuntară a mușchilor feței care are loc atunci când experimentăm diferite emoții. lucrurile pe care le simțim sunt “afișate” cu ajutorul mușchii feței și “trădează” emoțiile pe care le experimentăm.

Exercițiul 3: Test de identificare a micro-expresiilor .

în relaționarea cu ceilalți este bine să avem o ATITUDINE ASERTIVĂ. aceasta nu este de ajuns. nu poate transmite tot ceea ce poate transmite împreună cu comunicarea verbală. Astfel. motiv pentru care este benefic pentru noi să ne folosim de aceasta. Comunicarea verbală are avantajul complexității cuvintelor și a frazelor. .Comunicarea verbală: Deși comunicarea non-verbală reprezintă expresivitatea umană.

Asertivitate vs. Agresivitate .Pasivitate vs.

Pasiv Asertiv Agresiv • Prea amabil • Este ferm • Exploziv • Rușinat • Transmite mesaje • Arogant • Se simte vinovat clare • Manipulativ • Limite slabe • Este respectat • Periculos • Are nevoie de • Se acceptă pe sine • Ostil acceptare și validare • Are încredere în sine • Este în poziție de • Stimă de sine joasă • Stabilește limite clare atac • Se află în negare • Activ • Dominant • Nu se exteriorizează • Puternic • Are nevoie de putere • Nu se respectă pe • Conștient de sine • Nu îi ia în sine • Se exprimă cu eu considerare pe ceilalți • Vrea să dețină controlul .

Cum să avem relații pozitive la locul de muncă? Să fim deschiși Să ne îndeplinim spre noi idei și noi sarcinile oameni Să fim Să îi tratăm pe toți ca fiind egali organizați și creativi Dacă avem nevoie de ceva spunem și Să comunicăm mulțumim efectiv .

Cum să fii asertiv și să obții ceea ce vrei .

EXERCIȚIUL 4 .

I I? Ă F I S E G A L C E TU .

ascundere și supra-protecție de sine pentru a evita situațiile din care ar putea să iasă rănită.Broasca țestoasă Comportamentul ei include evitare. să fie judecată sau respinsă Scop: să joace sigur pentru a primi acceptare și validare din partea celorlalți .

și e ț i il e d / r e s la c r i t Nu emo ecate r și j u d lo r d i n j u n u fi c e e a d Nu se respectă pe ele însele u fi a n s t e d e r o a m a d p Te a fii n Moduri nesănătoase e ca iv i t de a se proteja p r . r i le n d u s e n s i bi l e ă g â i ca n t f o a rt e x p r im i n fr p i n se Su i c a .

Frica de a nu fi judecate le face să devină nesincere și evită subiectul problematic Nu riscă din cauza lipsei de încredere în sine. insecuritate și stimă de sine scăzută .

intimidant. chiar și cu face să riscul relațiilor interumane. este agresiv. dreptate. a gândi și Nevoia de a deține controlul le comportamentul.Tigru Scop: să arate mereu că ele au Comportamentul lor este bossy. să schimbe celorlalți modul de produce frică. piardă controlul. .

Lips prin care controlează. a tie r t ă c u o m p o Dorința lor nu este de S e c ț ă l e n ș i vio și n u î a face rău. Folosesc expresii de tipul tu ești. dar nu își dau il a l ți d e c e seama că sunt nesănătoși față as u m ă i il i tă ț o n s a b re sp Insensibile la nevoile celorlalți. dar foarte sensibile la propriile nevoi . judecă și arată ă de emp lipsă de respect.

Le preocupă mai mult ideea de a avea dreptate. decât de a fi persoane bune Invadează spațiul personal al celorlalți prin sinceritatea lor prea directă Prea multa încredere în sine se datorează simțului de superioritate. deși acesta provine din insecuritățile lor interioare .

not impress . ele se comportă cu judecată Scop:să se exprime în speranța că ceilalți Vor înțelege. observă fără să reacționeze exagerat. însă fără a obliga Express.BUFNIȚĂ Aceste persoane sunt calme.

și nu de impunere e Contr il abalan n evo nevoil sează le l a e pro p s ib i l ți . Folosesc expresii de tipul Eu mă simt… . ceea ce se bazează pe ideea de exprimare. rii. n r l a e cu Se l o ce mpat i c respon t e sabilit s u n față de ățile ceilalț i .

avea tatea sănătoase sunt și s in ma i impo ceritate rtan a Datorită iubirii de sine. dar cu tact . Nu s e preo Moduri de a gândi cupă mature și Aute drep cu a ntici tate. nu te le este frică de judecata celorlalți Sunt sincere și directe.

DECI? TU CE ALEGI SĂ FII? .

Nevoia de a fi înțeles 3. Nevoia de a spune 2.Optimizarea comunicării organizaționale: Nevoi fundamentale în comunicare: 1. Nevoia de a influența 6. Nevoia de intimitate . Nevoia de a fi recunoscut 4. Nevoia de a fi valorizat 5.

Tipuri de feedback: A. dar este reacția defensivă a bine primit atunci subiectului când este cerut . sau atac la nu spune ce a făcut generază rezultate persoană. ci ce ar remarcabile si reduce când este negativ trebui să facă. Descriptiv • Nu generează cele mai • Nu oferă nicio (autentic) bune rezultate informație precisă și • Aduce îmbunătățiri deoarece este poate fi lipsit de majore atunci când interpretat drept consistență deoarece este utilizat deoarece răutate. Evaluativ B. Prescriptiv C. mai ales subiectul.

Reguli ale feedback-ului: 1. CAUTĂ-L ȘI ASCULTĂ-L! 2. FOLOSEȘTE-TE DE INFORMAȚIILE PRIMITE! 3. OFERĂ-L ÎNAPOI! .

tonalitatea vocii). mimica. • Limbajul non-verbal (gestica. • Ideile preconcepute și rutina care influențează receptivitatea. • Utilizarea unor termeni inadecvați care pot cauza confuzii.Bariere în comunicare: • Aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane. • Între interlocutori există deosebiri de pregătire și experiență. • Dificulăți de exprimare. . • Starea emoționala a receptorului poate deforma ceea ce el aude.

Este important ca în interiorul celorlalți să găsim cauzele/motivele pentru care se comportă într-un anumit fel. atitudini. la construirea unei imagini formate din caracteristicile individuale. . Profiling-ul psihologic și predicția comportamentală: Conceptul de profiling se referă. cum ar fi: comportamente probabile. Aceste tehnici ne pot ajuta să contribuim pozitiv în relațiile cu colegii. creând un mediu armonios și plăcut tuturor. analizăm și previzualizăm comportamentul. trăsături personale. Iar acest lucru nu-l putem face decât dacă le observăm. în esență. abilități sau capacități unice.

Identificarea Descifrarea Observarea Interpretarea trăsăturilor semnificației comportamentului atitudinilor specifice psihologice .

să interpretăm datele obținute și să descifrăm ceea ce dorește celălalt să transmită. Dacă suntem deschiși spre aceste mici detalii pe care le putem vedea la ceilalți. reducând situațiile stresante.OBSERVAREA și ANALIZA celuilalt ne poate ajuta să ne dăm seama ce preferințe are. putem lucra mai ușor împreună. Cunoscându-i pe ceilalți. ne va fi mai ușor să îi înțelegem. ceea ce ne reglează automat propriul comportament în a ști cum să interacționăm cu persoana respectivă. .

vom putea să previzualizăm și să prevenim anumite comportamente. trebuie să obținem anumite informații cu semnificație psihologică.Predicția comportamentală PREDICȚIA COMPORTAMENTALĂ vine la pachet cu analiza. Noi ne putem regla propriul comportament în scopuri benefice relațiilor colegiale. . Odată ce cunoaștem anumite detalii contextuale ale celuilalt.

• Informație a cărei semnificație poate fi înțeleasă • Informație căreia i s-a adăugat o valoare • Informație a cărei proveniență și credibilitate a fost evaluată . estimare sau predicție. integrează datele într-un raționament logic și emite o concluzie.Informația cu semnificație psihologică este produsul final al unui proces analitic ce evaluează informațiile colectate din diferite surse.

Anticiparea Adunarea și Încadrarea în acțiunilor viitoare. interpretarea tiparul de pornind de la datelor comportament schemele prestabilite .

Principalele metode de obținere a informațiilor cu semnificație psihologică sunt: • Metoda observației • Metoda biografică • Metoda analizei produselor activității • Ancheta psihologică • Analiza comportamentală și analiza emoțiilor • Analiza conținutului regăsit pe rețelele de socializare • Analiza microexpresiilor și a limbajului non- verbal • Metoda poveștilor de viață • Face Reader-soft pentru calculator .

atunci cand o persoană primeşte o informaţie cu consecinţe cu potențial negativ. . Virus mental Analiza disconfortului creat.

Cum să comunici cu tact și finețe .

. • De ce ești așa de băgăcios?! Nu-i treaba • Nu mă simt confortabil să împart cu alții ceva ta! atât de personal. Tu! Eu! AȘA DA AȘA NU • Mă simt inconfortabil atunci când ridici • De ce ești așa de rău cu mine? vocea la mine.

Exercițiul 4 .

Tu ar trebui să știi mai bine! ______________________________________________ . Niciodată nu mă asculți! _____________________________________________ 4. Nu ai niciun drept să îmi spui asta! _____________________________________________ 3. Ești prea sensibil/ă! ______________________________________________ 6. Nu ar trebui să te simți așa! _____________________________________________ 5.Transformă frazele următoare conform celor de pe slide-ul anterior: 1. Mă înnebunești! _____________________________________________ 2.

Persuasiune Manipulare .

Diferența dintre cele două constă în: Intenția din spatele dorinței de a convinge Sinceritatea și transparența procesului Beneficiile sau impactul asupra persoanei .

persoana respectivă nu ar mai fi de acord cu tine. Dacă aceste lucruri nu ar fi eschivate. . pentru a obține tu un beneficiu. de a controla pe altcineva.Manipularea implică persuasiunea cu dorința ascunsă de a prosti. Asta înseamnă că îl poți păcăli pe celălalt să creadă ceea ce crezi și tu. să facă ceea ce vrei tu să facă. lăsându-l pe acesta lipsit de beneficii adevărate. decât daca ai convinge-o cu sinceritate și transparență.

transparență. integralitate și se bazează pe influență. Aceasta are propria libertate de alegere și propria atitudine cu privire la situația dată.Persuasiunea se întămplă fără eschivări iar persoana aflată în cauză este informată cu privire la toate aspectele situației. Persuasiunea dispune de sinceritate. asertivitate. . însă cel ce dorește să o convingă cu privire la ceva anume va încerca să îi schimbe atitudinea în maniera dorită de sine.

persoana pe care vrei să o convingi va fi un pic derutată. Tehnici de persuasiune 1. că situația va fi convenabilă și în avantajul ei: Va fi super. ai să vezi! . Reframing-ul apare la finalul discursului și a argumentelor. când vei convinge persoana aceea că ceea ce îi spui va fi bine pentru ea. Întrerupe și reformulează Dacă în timpul discursului tău persuasiv vei schimba o serie de cuvinte pentru a folosi sensul lor mai potrivit în acel context.

Mici favoruri Deși sună pretențios. această tehnică se referă la măgulirea persoanei pe care încerci să o convingi prin a-i cere eforturi mici.2. Fiecare secundă din timpul tău mă ajută enorm! . dar care pentru tine ar însemna un ajutor imens.

Ești liber să faci cum dorești! (BYAF) Mai întâi îi spui persoanei respective ceea ce dorești de la ea și apoi îi oferi libertatea de a alege.3. . Ești liber/ă să alegi! E alegerea ta! Nu te simți obligată să faci asta! Studiile au demonstrat că aceasta este una din cele mai eficiente tehnici de persuasiune.

dacă îl vei ruga acest lucru. de exemplu. îi ceri colegului de serviciu să te ajute cu o sacoșă din birou și până afară. 4. sunt șanse foarte mari ca acesta să te și ducă acasă cu mașina personală. De la mic la mare Această tehnică se referă la obținerea unei dorințe mai mici înainte de o cerere mai mare. . Este important ca cele două să fie de aceeași natură. Dacă.

pentru a exprima apoi cerința principală și la care se voia a ajunge de la început. tocmai de aceea este important să fie folosită numai în contextele potrivite. . De la mare la mic Aceasta este inverul tehnicii precedente. Constă în exprimarea unei cerințe care este foarte probabil să fie refuzată.5. Această tehnică poate fi eficientă în mai puține cazuri.

Relaționare interpersonală: • Trăsăturile comunicării de grup membrii au interese comune au putere de convingere unii asupra altora se află acolo în scopuri comune • Comunicare inter și intra departamentală • Comunicare ascendentă (de la subaltern la lider) și descendentă (de la lider la subaltern) .

fie mai mulți. Critical Incident Management Există momente când în interiorul organizației pot fi situații stresante. tensionate. Este important să cunoaștem modalitățile de ieșire din aceste situații de criză. . problematice care pot afecta fie un singur membru al organizației.

. • Îndreptarea erorilor – reluarea unei acțiuni pe care o considerai terminată pentru a repara rezultatele sale reprezintă un alt factor stresor • Imaginea companiei – rezolvarea problemelor care duc la înjosirea companiei și salvarea imaginii acesteia prin clarificarea lucrurilor la nivel public reprezintă o mare responsabilitate care poate crea panică în organizație.• Termenii limită – una din cauzele principale ale CIM. cât și la nivel de companie. deoarece pot crea un nivel înalt de stres atât individual.

Exercițiul 5 Test de asertivitate .

6 – acord 5 – acord slab ____ Este mai important să fiu bun. ____ Nu încerc să schimb percepțiile celorlalți. nici dezacord 3 – dezacord slab ____ Tind să gândesc pozitiv și optimist. 4 – nici acord. dă o valoare afirmațiilor următoare: ____ Sunt capabil să gândesc flexibil și să privesc lucrurile din mai multe puncte de vedere. ____ Îmi exprim gândurile și sentimentele cu tact. 7 – acord puternic ____ Gândesc rațional și pot diferenția lucrurile reale de interpretări. decât să am dreptate. mă asigur că ascult și empatizez în loc să mă apăr.Pe o scară de la 1 la 7. folosind expresii de tipul Eu… și nu de tipul Tu… ____ În situațiile de conflict și neînțelegere. 2 – dezacord 1 – dezacord puternic .

44 – 49 --.ai un nivel înalt de asertivitate 32 – 37 --.asertivitatea ta este extraordinară Rezultate: 38 – 43 --.asertivitatea ta are nevoie de îmbunătățiri 20 – 25 --.nivelul asertivității tale este jos 14 – 19 --.ai un nivel moderat de asertivitate 26 – 31 --.nivelul asertivității tale este foarte jos Sub 14 --.asertivitatea ta se află în pragul dispariției .

Situațiile de criză pot proveni din relațiile cu colegii sau cu liderii: .Observând limbajul lor corporal ne putem da seama de starea în care se află și astfel putem prezice următoarea reacție. .Putem înțelege mai bine anumite comportamente sau minciuni pe care le utilizează colegii noștri. astfel devenind și noi mai relaxați. .Putem folosi tehnici de persuasiune pentru a relaționa în mod pozitiv cu aceștia. .Devenind/fiind asertivi relația conflictuală se poate diminua. .Este important să fim toleranți și deschiși unii cu ceilalți pentru a putea forma o echipă și a duce la bun sfârșit sarcinile percepute! . fără a ne simți noi înșine subminați. în funcție și de propriul nostru comportament.

Soluția pentru stresul de la serviciu .

.

VĂ MULȚUMIM! .

Asociat dr. Ion Duvac Mobil: 075 666 1000 E-mail: office@intellpsy.Contact: Prof.intellpsy.com Pagini de facebook: Ion Duvac Intellpsy .com Web: www.