SINDROAME PULMONARE

Conf.dr.Stelian Petcu
Catedra de Radiologie si Imagistică Medicală
Curs an V octombrie 2009

Sindroame radiologice pulmonare

 Sindrom toracic
 Sindrom de umplere alveolară
 Sindrom bronşic
 Sindrom interstiţial
 Sindrom pleural
 Sindrom parietal
 Sindrom vascular
 Sindromul pierderii de substanta (cavitar)

Sindromul toracic
TORACE NORMAL : - normostenic
- longilin
- picnic
PATOLOGIC:
 Emfizematos
 Astenicoastmatic
 Cifotic
 Scoliotic
 Cifoscoliotic
 Aspect postoperator

Torace normostenic .

Torace picnic .

Torace longilin. Cord în picătură .

Torace longilin .

jos situate . Torace de tip emfizematos Distensia cutiei toracice: .unghiuri costo si cardiodiafragmatice marite .diafragme aplatizate.coaste orizontalizate .torace de formă dreptunghiulară .cord verticalizat .spaţii intercostale largi .hipertransparenţă .

Arcurile costale anterioare verticalizate .Torace de tip astenico- asmatic -Torace în clepsidră .Diafragme aplatizate jos situate -Hipertransparenţă .

unghi mai mare de 400.  Cifoză rotundă .Torace cifotic  Aorta se proecteaza peste clavicula. .  Normal intre aorta si marginea inferioara a claviculei exista 1.5 cm.

Torace scoliotic  Scolioză dorsală cu vârful către dreapta  Torace asimetric  Hemitoracele sting pare micşorat  Hemitoracele drept este mai opac iar cel sting mai transparent .

Torace cifoscoliotic  Torace asimetric  Torace lat şi puţin înalt  Hiperinflaţie a parenchimului restant  Mediastinul apare lărgit .

Hernierea spre virful drept mimeaza un segment de plamin restant. Toracoplastie dreaptă Deplasarea mediastinului in locul ramas liber cu rotatia hilului. Aspecte post-operatorii Pneumonectomie dreaptă. Importanta hiperinflatie a plaminului restant. .

Toracoplastie .

pneumonie de aspiraţie .contuzie pulmonară -lichid de aspiraţie . Sindrom de umplere alveolară  Aerul alveolar este înlocuit de .lichid : -exudat – pneumonie -transsudat – edem pulmonar -sânge .celule:.tumori pulmonare .

cancer bronhoalveolar .  Intensitate de voal sau hidrică.  Structură inomogenă în peroada de inceput şi de rezorbţie când prezintă alveologramă pozitivă →. edem pulmonar.  Nu modifică ţesuturile din jur  Etiologie: pneumonii. SINDROMUL ALVEOLAR Radiologic se constată opacităţi cu:  Contur net dacă ajung la scizură sau contur flu. În perioada de stare structură omogenă cu bronhogramă aerică→.

Particularităţile opacităţii în funcţie de etiologie  Pneumonii: opacitate a unui lob. segment  Bronhopneumonii: opacitati micronodulare sau nodulare  Edemul pulmonar alveolar: opacităţi parahilare “în aripi de fluture”  Metastaze : opacităţi nodulare  Infarct pulmonar : opacitate triunghiulară în teritoriul infarctat .

Particularităţile opacităţii în funcţie de etiologie  Pneumonii: opacifiere unui lob. segment Pneumonie lob sup drept Pneumonie dubla lob sup si inf drept .

Pneumonie lob superior drept .

Segmentită 4 .

Segmentită 2 .

CT coronal evidentiaza mai bine structura inomogena Tuberculoza secundara .

Tuberculoza secundara .CT sagital evidentiaza o imagine cavitara.

Particularităţile opacităţii în funcţie de etiologie Bronhopneumonie: multiple opacitati micronodulare sau nodulare cu intensitate redusa raspindite in ambii cimpi pulmonari. .

Bronhopneumonie Opacitatile pot conflua dind un aspect de bronhopneumonie pseudolobara. .

Bronhopneumonie Acelasi caz dupa tratament .

Particularităţile opacităţii în funcţie de etiologie Edemul pulmonar .opacităţi parahilar bilateral cu intensitate redusa difuz delimitate cu aspect în aripi de fluture .Cord global marit .

pleural si alveolar→ .Hipertensiune venoasă pulmonară severa cu edem interstitial.

Particularităţile opacităţii în funcţie de etiologie  Metastaze : opacităţi nodulare unice sau multiple cu dimensiuni variate .

situata supradiafragmatic drept. Colectie lichidiana in cantitate mica in sinusul costo-diafragmatic drept. . →. Ingrosarea pleurei parietale pe o distanta de aproximativ 3 cm supradiafragmatic drept. Opacitate triunghiulara cu intensitate redusa. care se ingusteaza in mod brusc→ . Embolie in artera pulmonara dreapta cu infarct pulmonar Infarct pulmonar : opacitate triunghiulară în teritoriul infarctat Artera pulmonara dreapta cu diametrul mult marit 3 cm.

CT AXIAL CU CONTRAST Imagine hipodensa de 2 / 1 cm in artera pulmonara dreapta care produce obstructie partiala. .

.CT CORONAL CU CONTRAST Imagine hipodensa de 2 / 1 cm in artera pulmonara dreapta care produce obstructie partiala.

.CT SAGITAL CU CONTRAST Imagine hipodensa de 2 / 1 cm in artera pulmonara dreapta care produce obstructie partiala.

SINDROMUL BRONŞIC  Sindrom bronşic direct prin afectarea peretelui: inflamaţie. edem. Compresiune extrinsecă . etc  Sindrom bronşic indirect prin: . formaţiuni endobronşice. obstrucţia lumenului: corpi străini. fibroză. etc . dopi de mucus.

SINDROMUL BRONŞIC DIRECT  Perete bronşic îngroşat  Hipertransparenţă  Torace de tip emfizematos  Interstitiul pulmonar accentuat .

Bronşita cronica este un dg clinic. •Torace astenico- astmatic . •Radiologic: •Bronsii cu perete ingrosat. •Hiper transparenta •Trunchiul pulmonarei bombat •Virful inimii ridicat: hipertrofie ventricul drept.

Bronşită cronică .

mărginite de un inel opac cu peretele gros neregulat când sunt pline cu aer.Bronşiectazie   Radiografic: Opacităţi liniare care mărginesc benzi transparente atunci când bronşia conţine aer. în unele cazuri. radiografiate ortorötgenograd.  Bronşii dilatate. se ramifică. . apar ca noduli opaci atunci când conţin lichid sau ca zone rotunde transparente.  În cazurile în care se acumulează lichid apar benzi opace bine delimitate care. Aceste benzi situate mai ales bazal trebuie deosebite de vase.

? persistenţa aceluiaşi diametru ca şi la bronşia din care derivă pe o distanţă mai mare de 2 cm. Alte criterii ? îngroşarea peretelui bronşic. starea peretelui bronşic. ? modificarea formei conice a lumenului bronşic.CT •evidenţiază gradul dilatării. . Deoarece bronşia este însoţită de artera pulmonară în secţiunile axiale apare imaginea de „inel cu pecete”. ? vizualizarea bronşiilor în spaţiul subpleural sau lângă pleura mediastinală. • Criteriul uzual pentru diagnostic este creşterea diametrului intern al bronşiei mai mult de o dată şi jumătate faţă de vasul aferent. extinderea.Diametrul bronşiilor în mod normal scade de la bronşia primară spre periferie.

CT a inlocuit bronhografia in diagnosticul bronsectaziei .

Bronsiectazie .

.pe când cea incompletă duce la retenţie de aer (air trapping).  Obstrucţia completă duce la atelectazie . Obstructia cailor aeriene  Obstrucţia unei bronşii poate să crească sau să reducă volumul de aer din teritoriul afectat în funcţie de tipul procesului patologic şi de sediul lui.

are o distributie neuniforma. mai frecvent la pacientii in varsta si la femei  CENTROLOBULAR: cuprinde centrul acinului.  Hiperinflatie: dilatarea compensatorie a arborelui bronsic fara distructia peretelui alveolar  EMFIZEM:  PANLOBULAR: cuprinde toate componentele acinului. este intilnit mai ales la periferia plaminului sau la locul de ramificare al vaselor  EMFIZEM BULOS:este o forma severa localizata mai ales in lobii superiori si consta in multiple bule de emfizem cu diametrul mai mare de 1 cm . patata  PARASEPTAL: dealungul liniilor septale. are o distributie omogena.este intilnit mai ales in lobii superiori. este intilnit mai ales in lobii inferiori. SINDROMUL BRONŞIC INDIRECT  Emfizemul pulmonar : dilatarea arborelui bronsic sub bronhiola terminala cu distructia peretelui alveolar cu sau fara fibroza.

EMFIZEM PULMONAR PANLOBULAR CT cu inalta rezolutie .

Moderat emfizem centrolobular → .Emfizem paraseptal Imagini hipodense subpleurale cu perete fin in lobul superior sting →.

Emfizem centrolobular .

Emfizem panlobular .

Emfizem bulos .

 DE RETINUT :  Cele 3 tipuri de emfizem pot coexista  High resolution CT este metoda diagnostica cea mai sensibila.  20% din cazurile cu emfizem au CT normal iar 40% dintre cei cu modificari CT au testele functionale normale.  Emfizemul devine tot mai sever cu timpul si este greu de precizat CT tipul .  Un aspect CT normal nu exclude emfizemul  Intotdeauna inaintea CT trebue examinata radiografia deoarece uneori semnele distensiei cutiei toracice sunt mai evidente decit cele CT.Formele moderate si severe se identifica si pe radiografia standard.

James cauza de pneumotorace Afecteaza predominant reg spontan. <1mm.la persoane in varsta centrolobular HRCT: arii de hipertransparenta Localizare mai ales subpleurala si cu aspect rotunjit Este intins . dispunere pe un singur panlobular Uneori e greu de recunoscut. in sindr Swyer. fibroza. de vase pulm. Emfizem panlobular paraseptal centrilobular Afecteaza lobulul pulmonar in Afecteaza periferia lobulului. si predomina in lobii inferiori. raport bronsiolelor respiratorii cu tesutul conectiv proximale. in centru se observa uneori Obs: la dimensiuni de > 1cm= bule artera centrolobulara Nu se asociaza cu hipertransparente focale (bule Dg dif fata de fagure – perete subtire cu cat e mai sever devine asemanator emfizemului sau chiste). zonele in Largire a sp aeriene in jurul intregime. . apicala dimensiuni reduse in gen subcm HRCT: arii extinse si uniforme de HRCT: imagini focale subpleurale reducere a atenuarii asociate aerice ce pot avea pereti fini fara perete propriu (septe perilobulare) cu scaderea nr. Poate fi izolat la persoane tinere si Este favorizat de fumat . Este asociat cu deficienta de alfa 1 antitripsina. difuz.Se asociaza cu emfizemul pulmonare superioare afectare obstructiva bronsiolara . Ex rand si fara alte semne de in expir poate fi util.

Emfizem bulos gigant idiopatic “vanishing lung” Se caracterizeaza prin prezenta unor bule gigante localizate in special in lobii superiori . Reprezinta imagini buloase situate in vecinatatea unor leziuni cicatriceale . ! Prezenta unui emfizem centrolobular extins eclude rezectia Emfizem paracicatriceal chirg.Eventuala drenare va duce la formarea unei fistule pleuro-pulmonare. Boala afecteaza de regula indivizi tineri si are un caracter progresiv.Spre deosebire de chiste in bulele de emfizem se mai pot obs vase fine. silicoza … asociat se pot obs bronsiectazii de tractiune sau aspect in fagure . Bulectomia poate inbunatatii functia resp. Ar putea fi urmare a coalescentei unor bule mari de emfizem paraseptal ! sa nu se confunde cu un pneumotorace . alte granulomatoze. Modificarile trebuie sa afecteze cel puein 1/3 dintr-un hemitorace cu ef compresiv asupra plaminului vecin. Nu si emfizemul paraseptal . fibrotice ex.Emfizem bulos Nu reprezinta o entitate patologica separata ci o forma de emfizem centrolobular si/sau paraseptal in care predomina leziunile buloase.bilateral dar posibil asimetric. In caz de modif limitate bulele se pot trata prin bulectomie. Se poate observa in caz de leziuni TB .

semnele retentiei de aer .semnele distructiei vaselor din septele interlobulare . Radiolografic: -semnele distensiei cutiei toracice .

 Spatii intercostale largi.  Semnele distensiei cutiei toracice.5 cm.  Arcurile costale anterioare verticalizate mai ales inferior  Unghiul costodiafragmatic si cardiodiafragmatic crescut  Semnele retentiei de aer  Hipertransparenţă generalizata sau localizata .  Torace de tip emfizematos  Diafragme jos situate. apaltizate cu sageata mai mica de 1.Coaste orizontalizate.Emfizem pulmonar.

Semnele distructiei vaselor din septele interlobulare Numarul vaselor redus Vasele se opresc la distanta mare de peretele toracic Ramuri arteriale putine Arterele pulmonare au diametrul mai mare de 15 mm Trunchiul arterei pulmonare bombat .

Emfizem
panlobular

Emfizem
panlobular
•Emfizemul panlobular
este mai frecvent
asociat cu
hipertensiunea
pulmonara.
• Emfizemul
centrolobular este mai
frecvent asociat cu
interstitiul pulmonar
accentuat

ATELECTAZIE
inseamna lipsa de ventilare sau ventilare insuficienta a unui teritoriu
pulmonar care poate merge de la un subsegment pina la un plamin
intreg, cu micsorarea zonei afectate.
 Tipuri de atelectazie

 Obstructivă (resorbtivă) in urma unei obstuctii bronsice intrinseci sau
extrinseci (tumori, dopuri de mucus etc) aerul se resoarbe in 18-24
ore iar segmentul afectat devine mai mic.

 Pasivă (colaps de natură pleurală) in urma unei compresii extrinseci
a parenchimului de catre o colectie pleurala, pneumotorace aerul
este indepartat din alveole. Poate exista bronhograma aerica
deoarece bronsiile nu sunt colabate.Radiologic apare ca o opacitate
situata langa procesul patologic.

 Compresivă ( hipotransparenţă în jurul unui proces expansiv)

 Cicatriceală apare in fibroze care produc tractiuni, obstructii si
impiedica ventilatia in teritoriul afectat

 Adezivă (boala membranelor hialine la nou născut: lipsa surfatanctului
duce la colaps alveolar).Caile aeriene sunt permeabile.

Pe măsură ce volumul de aer scade sau este înlocuit cu lichid intensitatea opacităţii creşte. .timpul scurs de la obstrucţie.sediul şi dimensiunea bronşei. Nu se constată bronhograma aerică în atelectazia resorbtivă.posibilitatea circulaţiei colaterale a aerului.volumul de aer sau de lichid din teritoriul afectat.  La început. . . dar este frecvent întâlnită în cea prin compresiune sau adezivă deoarece bronsiile nu sunt colabate. .  Forma opacităţii este aproximativ triunghiulară cu vârful către hil şi baza către peretele toracic.prezenţa unei afecţiuni pulmonare sau pleurale preexistente. . . opacitatea are intensitatea unui voal. Radiologic:  Semne lobare directe  opacitate cu dimensiuni variate în funcţie de: .  Structura opacităţii este omogenă.  Conturul opacităţii este bine delimitat dacă acesta ajunge până la scizură.   Diminuarea unghiurilor de dihotomizare ale vaselor în teritoriul afectat.gradul obstrucţiei.

 Ridicarea hemidiafragmului este mai evidentă în atelectaziile lobilor inferiori dar apare si in celelalte forme. traheii.  Hiperinflaţia compensatorie trebuie deosebită de cea obstructivă care nu se modifică în expir. În acest lob numărul de vase pe unitatea de suprafaţă este mai redus.  Atragerea scizurilor. reducerea spaţiilor intercostale este întâlnită în toate atelectaziile mai vechi. . cordului. Semne extralobare (indirecte)  Datorită reducerii volumului pulmonar.  Lobul adiacent celui afectat este hipertransparent datorită unui uşor grad de hiperinflaţie compensatorie. hilului. Deplasarea este cu atât mai mare cu cât timpul trecut de la obstrucţie este mai lung. iar unghiul de dihotomizare este mai mare. în teritoriul afectat are loc o deplasare a ţesuturilor din jur spre leziune.

Atelectazie lob superior drept .

-scizurile atrase apar concave către parenchim.hiperinflaţie compensatorie. .vasele au unghiuri de dihotomizare reduse. -Postcontrast se constată o captare omogenă. . ce atrage ţesuturile din jur. . Tumora pulmonara cu adenopatii si obstructie bronsica ATELECTAZIE ASPECT CT -arie cu densitate crescută faţă de parenchimul din jur cu structură omogenă.

Tumora pulmonara cu adenopatii si obstructie bronsica .

ATELECTAZIE LOB SUPERIR DREPT .

•CT fereastra parenchim.Acelasi caz. •Formatiune tumorala care invadeaza bronsia lobara superioara dreapta. •Atelectazie lob superior drept. .

Atelectazie lob superior Opacitate cu intensitate redusa in lobul superior. Scizura orizontala si longitudinala deplasate superior .

ATELECTAZIE LOB MEDIU Se vede mai bine pe imaginea din lateral Scizura superioara deplasata inferior Scizura longitudinala deplasata cranial .

Atelectazie lob mijlociu drept Obstrucţie incompletă – corp străin radioopac  Corp străin radioopac situat în bronşia lobului mijlociu drept  Opacitate cu caractere retractile a lobului mijlociu drept .

Atelectazie de lob inferior drept CT .

Atelectazie lob superior stâng CT .

Atelectazie obstructivă a unui intreg plamin  In hemitoracele drept: opacitate cu structură omogenă. semn important in diagnosticul diferential cu pleurezia sau pneumonia masiva .  Plamanul contralateral deplasat peste linia mediana. intensitate hidrică.micsoreaza hemitoracele drept. anterior fata de cord. atrage mediastinul.  În hemitotacele stâng: hipertransparenţă datorata hiperinflatiei compensatorii.

Atelectazie pasivă prin compresiune dată de o pleurezie masivă. Opacitate cu intensitate mica situata linga colectia pleurala .

“lamelară”.  Este datorata unor mici atelectazii care dispar odata cu ameliorarea ventilatiei. supradiafragmatic drept.pleurite. de tip Fleischner  Opacitate liniară lungă de 5-6 cm. traumatisme. lată de 5-6 mm. Ateleczazia subsegmentara.“în bandă”. .  Întâlnită mai frecvent în afecţiuni subdiafragmatice. postoperator. concază în jos.

•Atelectazia cicatriceală se datorează atragerii parenchimului Atelectazie pulmonar de către zone de fibroză. • CT evidenţiază o imagine hiperdensă care atrage vasele din jur . datorată fibrozei. cicatriceala secundare unor procese patologice mai vechi. •Radiologic. se constată o voalare cu dimensiuni şi intensitate mai redusă. .lângă o opacitate cuintensitate mare.

Obstrucţie incompletă – corp străin radiotransparent  Radiografie inspir expir evidenţiază retenţia aerului în expiraţie datorită unei obstrucţii incomplete prin mecanism cu ventil.Radiografia in expiratie evidentiaza plaminul sting mult mai transparent iar cel sting normal mai opac.  Pendularea mediastinului: in inspir se deplasează spre partea afectată iar în expir spre cea sănătoasă .

pleurezii  Soluţie de continuitate a pleurei cu acumulare de: . Sindromul pleural Afectare pleurală:  Inflamaţii: pleurite.lichid şi aer → hidropneumotorace  Tumori: mezotelioame  Fibroze şi calcifieri: pahipleurită .aer → pneumotorace .

cu intensitate crescută. laterotoracică dreaptă bine delimitată veche scizurita către parenchim-pleura ingrosata . Scizura longitudinală apare îngroşata.  Pleurită Opacitate sub formă de bandă difuz conturată.

bine delimitată către parenchim: semn specific pentru stafilococia pleuropulmona ră la copil →  Pneumatocel→ .Pleura ingroşată Stafilococie pleuropulmonară  Opacitate sub formă de bandă laterotoracică dreaptă.

.intensitate hidrică. .în cantitate mare deplasează mediastinul şi urcă laterotoracic înconjurănd vărful pulmonar.urcă pe peretele toracic .cu structură omogenă.situată în regiunile declive . Pleurezia  Pleurezie în cantitate: .mică .în inspir coboară odată cu diafragma . .contur difuz delimitat concav cranial . .atelectazie de compresiune adiacentă.mare Opacitate: .medie .

Pleurezie în cantitate mică .

Colecţie Pleurală in cantitate medie .

Colecţie foarte mică în stânga .

Pleurezie in cantitate mica .

Pleurezie stângă .

Pleurezie in cantitate mica in dreapta si medie in stinga .

Pleurezie.aspect ecografic .

Pleurezia.aspect ecografic .

Pleurezie în cantitate medie mare .

CT .Pleurezie in cantitate mare .

Pleurezie .

Colectie pleurala in cantitate medie .

Pleurezie închistată in scizura orizontala .

Pleurezie închistată în scizura orizontală .

Pleurezie închistată in scizura longitudinala .pe imaginea din PA opacitate omogena difuz delimitata -pe imaginea din LL opacitate bine delimitata .

Pleurezie închistată .

sub formă de bandă laterotoracică în dreapta→ ce ocupă şi sinusul costodiafragmatic drept → . Pahipleurită Simfiză costodiafragmatică Opacitate cu intesitate sclerominerala.

Simfiza costodiafragmatica stanga .

in simfiza costodiafragmatica coboara si urca doar diafragma.in pleurezia in cantitate mica diafragma si colectia coboara impreuna in inspir si urca in inspir expir . expir .Simfiza costo-diafragmatică Mişcarea în balama: . punctul de contact cu peretele toracic ramine fix.

Rgr. Simfiza costodiafragmatica Radiografie inspir-expir. in inspiratie . in expiratie Rgr.

Simfiza costodiafragma tica .

Colectia coboara odata cu diafragmul .Pleurezie stinga Radiografie in inspiratie si expiratie.

Pahipleurita
Ingrosare
importanta a
pleurei
parietale

Pahipleurită
Ingrosarea pleurei parietale
si multiple calcifieri

Pahipleurită
Calcifieri ale pleurei parietale si mediastinale

.Pahipleurită. Calcifierea pleurei diafragmatice Ingrosarea pleurei parietale.

Pahipleurită in stinga colectie lichidiana in dreapta .

. Minima colectie in sinusul costodiafragmatic drept. Veche scizurită orizontală.Chist pleuropericardic→. Segmentita 3→.

• Aderente Pleuro- diafragmatice → • Simfiza costo- diafragmatica dreapta .

Pneumotorace  Hipertransparenţă fără desen pulmonar.Plaminul colabat opac .

Hidropneumotorace .

CT .Pneumotorace .

Mezotelioame pleurale Opacitate omogena. bine delimitata spre paremchim . cu baza larga de implantare pe peretele toracic. unghi Bernou obtuz .

Mezoteliom .

Aerul din plamin prezinta intarire posterioara→ .Mezoteliom→ Ecografic se constata o formatiune ecogena intre parenchim si pleura.

.

Mezoteliom pleural .

Inflamaţii .Afecţiuni interstiţiale maligne (limfangită carcinoamatoasă) . granulomatoze) .Proliferare anormală celulară sau tisulară (fibroze. Sindromul interstiţial  Interstitiul normal nu se vede radiologic. Cauze: . tumori ) creste in volum si atenuare si devine vizibil radiologic. fibroza.  In conditii patologice (edem.Edem interstiţial (HTP venoasă) .

Interstiţiul pulmonar normal nu se vizualizează radiologic .

Aspecte radiologice  Linear  Reticular  nodular  Reticulo – nodular .

pornesc din hil catre periferia plamanului.supradiafragmatic . .au 2-3 cm lungime si 2-3 mm grosime • septele interlobulare ingrosate sunt bine vizualizate CT→ Kerley A Kerley B .Sindromul interstitial de tip liniar • apare sub forma liniilor Kerley.A: .B: .sunt perpendiculare pe peretele toracic .apar mai ales in lobul inferior. ca urmare a ingrosarii septelor interlobulare: .

medie sau grosiera  cel mai tipic se intalneste in pneumonia interstitiala. Sindromul interstitial de tip reticular  linii opace curbe se sumeaza si se suprapun formand o retea dispusa parcelar sau difuz. bronsii dilatate . Se mai intalneste in sarcoidoza. In functie de grosimea liniilor opace. Fibroza pulmonara: aspect reticulonodular CT evidentiaza multiple chiste mediu dispus bazal bilateral si subpleural predominent subpleura. pneumonie alergica si in functie de etiologie aspectul este reversibil sau progresiv in timp. aspectul reticular este descris ca fiind o retea fina.

opacitate hilară cu dimensiuni şi intensitate crescută .vase.opacităti de sumatie care dispar în inspir profund .transparenţă pulmonară redusă .zone de hiperinflatie .opacităţi liniare (cordoane opace) din Pneumonia intersţială hil spre periferie până în mantaua lui Felix . bronşii – contur difuz delimitat (edem peribronhovascular) . Radiologic: Sindrom interstiţial  .

Multiple opacitati miliare si micronodulare Multipli noduli circumscrisi. bilateral raspandite in ambii campi pulmonari. . pneumonii. silicoze. berilioze. noduli reumatoizi Metastaze carcinom gastric Histoplasmoza. histiocitoze. metastaze. •Distributie predominent in lobul mijlociu si superior •Apare in sarcoidoze. Sindromul interstitial de tip nodular: •Radiografic apar noduli cu dimensiuni intre 1 si 10 mm.

Aspect nodular Pneumonie interstitiala difuza .

histiocitoza .asociata cu scaderea volumului pulmonar se intalneste in fibroza pulmonara. -Asociata cu cresterea volumului pulmonar se intalneste in histiocitoza  Localizarea in lobii superiori sau mijlocii se intalneste in infectiile fungice sau cu mycobacterii. alveolita alergica extrinseca. azbestoza. boli de colagen.  Aspectul este greu de diferentiat de cel pur nodular sau reticular  Aparitia in mod acut ridica problema unui edem pulmonar sau pneumonie interstitiala  Localizarea in lobii inferiori: . sarcoidoza.Sindromul interstitial de tip reticulo-nodular:  Are caracteristicile atat paternului nodular cat si ale celui reticular  Opacitatile nodulare sunt cauzate de intersectia liniilor opace sau de radiografierea acestora in axul lung. silicoza.

. Hiperinflatie. Histiocitoza Interstitiul pulmonar accentuat cu CT evidentiaza multiple chiste si noduli aspect reticulonodular fin.

aspect de fagure de miere bazal bilateral dilatatii bronsice si aspect de sticla mata si subpleural cu reducerea volumului pulmonar a ambilor plamani . Aspectul reticular in fagure de miere • apare in bolile cronice. ireversibile • radiologic opacitati liniare curbe ce formeaza mici spatii chistice distribuite bazal si subpleural. CT: interstitiul pulmonar accentuat Interstitiul pulmonar mult accentuat cu bilateral cu aspect in fagure de miere.

Pneumonie interstiţială limfoidă .

Circulaţiei bronşice . Perfuziei . Rezistenţei vasculare .Sindromul vascular  Circulaţia pulmonară are modificări: .

Sindromul vascular  Modificările de debit sunt: . . hipertensiune venoasă postcapilară care mai este denumită hipervascularizaţie pulmonară prin obstacol postcapilar.oligemie (hipovascularizaţie sau debit scăzut).hiperemie (hipervascularizaţie sau debit crescut sau pletoră). hipertensiunea arterială pulmonară. Hipertensiune mixta . .  Modificările de presiune sunt: . .

Circulatia pulmonara functionala AD VD AP CP VP AS VS AO Oligemie Hiperemie Hipertensiunea Infarct pulmonar mixta Hipertensiune venoasa Hipertensiune arteriala pulmonara Edem pulmonar Hemosideroza .

Valori ale presiunii in vasele pulmonare  Valori normale P sistolica = 20 mm Hg P diastolica = 10 mmHg P medie = 14 mm Hg P capilara = 5 mm Hg  Hipertensiune venoasa : presiune capilara pulmonara > 10 .12 mm Hg  Hipertensiune arteriala  PAP sistolica > 30 mm Hg  SAU  PAP medie > 25 mm Hg .

opacitatea hilară a are dimensiuni şi intensitate crescută dar conturul extern este bine delimitat . . .  Radiografic creşterea perfuziei se manifestă prin: . . .vasele dilatate şi radiografiate ortorontgenograd apar ca apacităţi rotunde numite pastile vasculare.diametrul arterei pulmonare este crescut peste 15 mm.raport arteră-bronşie supraunitar.Cauza hiperemiei este şuntul stânga – dreapta Hiperemia fără stenoză pulmonară.dilatarea arterelor şi venelor pe toată aria pulmonară.

Oligemia  Radiologic se constată :  reducerea în dimensiuni a vaselor pulmonare.  raportul arteră / bronşie este subunitar.  diametrul AP este mai mic sub 15 mm.  opacitatea hilară are dimensiuni şi intensitate redusă.  mantaua pulmonară este largă.  transparenţa pulmonară este crescută. bombarea trunchiului arterei pulmonare.  vasele se opresc la distanţă de peretele toracic.  cordul prezintă mărirea cavităţilor drepte. .

Circulaţie
pulmonară
inegală

Hipertensiune
pulmonara
venoasa
incipienta:
Gradul 1 (10-17
mm Hg)
redistribuirea
fluxului sanguin
către vârfuri

Radiografic :
-primul semn
este conturul
vaselor indisinct.

Hipertensiune pulmonara
venoasa incipienta:
Gradul 1 (10-17 mm Hg)
redistribuirea fluxului
sanguin către vârfuri
 Radiografic se
constată :
-diametrul vaselor de la
virfuri este egal sau mai
mare decit al celor de la
baze la aceeasi distanta de
hil.
-Diametrul venelor din
primul spatiu intercostal
este mai mare de 3 mm→.
-Aceste semne indica
modificari cronice in
circulatia venoasa la
pacienti cu insuficienta
cardiaca stinga

Vase cu contur indistinct Normal Edem .

Hipertensiune pulmonară venoasă incipientă .

Hipertensiune pulmonară venoasă incipientă .

.  Conturul hilului este imprecis delimitat şi devine convex.vasele pulmonare sunt dilatate şi au contur imprecis delimitat.  . Modificările sunt mai pronunţate în regiunea hilară şi perihilară.opacitatea hilară are dimensiuni şi intensitate crescută.Hipertesiunea venoasă pulmonară moderata– Gradul 2(18-25mm Hg) edem interstitial  Radiografic se constată : .

 Aparitia liniilor septale A.  Ingrosarea scizurilor .C.Hipertesiunea venoasă pulmonară moderata– Gradul 2(18-25mm Hg) edem interstitial  Pertele bronsic ingrosat cu conturul extern difuz datorita edemului.B.

Sunt bine vizibile pe radiografia în LL unde se constată opacităţi liniare cu contur difuz în regiunea centrală a plămânului. .  B: vizibile la nivelul bazelor pulmonare.  Liniile Kerley  A: opacităţi liniare lungi de 2-6 cm în regiunea perihilară unde formează prin sumaţie o reţea cu aspect reticulonodular. Liniile septale  Prezenta liniilor septale semnifica acumulare de lichid intre lobulii pulmonari.Apar ca opacităţi liniare perpendiculare pe peretele toracic cu lungime de 2-3cm şi grosime de 2-3 mm.  C: apar paracardiac în regiunea inferioară ca opacităţi liniare ce formează o reţea cu aspect reticular format din poligoane de aprox 1 cm. supradiafragmatic. sau retrosternal.

Bronsie Alveola Normal Artera pulmonara Fluid in spatiul interstitial Edem pulmonar interstitial Edem pulmonar alveolar .

Hipertensiune venoasă pulmonară severa Gradul 3 > 25 mmHg edem alveolar si pleural APARITIA EDEMULUI ALVEOLAR NECESITA TRATAMENT DE URGENTA ! .

în lipsa unui tratament adecvat sau eficient. Necesita tratament de urgenta ! . Edemul alveolar se manifestă radiologic prin opacităţi cu dimensiuni milimetrice. la început difuz conturate. cu intensitate redusă dar care.•Hipertensiune venoasă pulmonară severa cu edem interstitial. pleural si alveolar. pot conflua crescând în dimensiuni dind un aspect de sticla mata.

Hipertensiune
venoasă pulmonară
severa
Gradul 3 > 25 mmHg
edem alveolar si
pleural

 In formele severe
apar opacitati cu
caracter alveolar
cu bronhograma
cu aspect de aripi
de fluture- edem
pulmonar
 cordul prezintă
cardiomegalie cu
predominenţa
măririi cavităţilor
stângi;

•Hipertensiune
venoasă
pulmonară
severa cu
edem
interstitial,
pleural si
alveolar.
•Hemosideroza

•Hemosideroză
pulmonară
•Cristalele de
hemosiderina
depuse in
alveole apar
ca: opacitati
punctiforme
cu intensitate
mare.

. Vase “amputate” →.Hipertensiune pulmonara Raport artera bonsie supraunitar→. Cord global marit.

Hipertensiunea pulmonară mixtă  Radiologic se constată atât semnele hipertensiunii venoase şi arteriale .

 În regiunea perihilară apar vase dilatate -„pastile vasculare”→.  Vasele de la virf sunt mai groase decit cele de la baze.  edemul interstiţial cronic care se manifestă prin apariţia benzilor Kerley.  Hil cu dimensiuni marite. . Hipertesiunea pulmonară mixta  Vase care se intrerup brusc la distanta mare de peretele toracic “amputate”→.

cord global marit. Hipertensiune pulmonara severa. .Sindrom Eisenmenger Inversarea suntului care devine dreapta stinga.

Sindrom Eisenmenger.Cord global marit .

Dupa tratament .

Tetralogie Fallot - 33 ani .

Sindromul pierderii de substanţă(sindromul cavitar) Pierderea de parenchim pulmonar: .Hipertransparenta inconjurata de o fina linie opaca=chist aeric .

Sindromul pierderii de substanţă Imagine hidroaerica .

.Diagnostic diferential caverna – capat anterior al coastei.vase.

Supuratie pulmonara Opacitate in jumatatea inferioara a hemitoracelui drept cu multiple imagini hidroaerice in interior→ .

Sindromul pierderii de substanţă Plamin polichistic congenital .

Pneumonie Abces pulmonar .

Acelasi caz CT cu ferestra parenchim(a) si cu fereasra mediastinala(b) evidentiaza o zona densa cu stuctura inomogena a a b .

Supuratie pulmonara .