You are on page 1of 16

Regnul plantae .

Forma limbului se poate incadra intr- unul din tipurile de baza: circular. cilindrica sau muchiata.Varful si baza frunzei pot fi de asemenea foarte variate. cu incizii mari (lobata. etc. goala in interior sau plina in interior. Tulpina poate fi lemnoasa sau erbacee.Subregnul Cormobionta  Radacina poate fi pivotanta. . serata). foliata sau nefoliata. sectata) ori mici (dintata. liniar. articulata sau nearticulata. lanceolat. oval.  Frunzele au morfologie foarte variata. neramificata sau variat ramificata. supra. eliptic. fasciculata sau ramuroasa.sau subterana.Marginea frunzei poate fi intreaga (nedivizata).

transpiratie. . Cormobiontele sunt organisme evoluate. de asimilatie) si frunze (cu rol in fotosinteza . alcatuite dintr-un corp vegetativ numit corm. uneori. respiratie). diferentiat in radacina (cu sol de sustinere si absorbtie). tulpina (cu rol de sustinere si.

 Florile pot fi solitare sau grupate intr-o inflorescenta dispusa pe un peduncul (codita inflorescentei)  Din acest subregn fac parte: ferigile. . dar domina sporofitul care reprezinta planta propriu- zisa.  Apar florile ca organe de reproducere. gimnospermele si angiospermele. gimnospermele si angiospermele. in timp ce gametofitul este redus. marime si culoare. In ciclul de viata al cormobiontelor se succeda doua generatii.  Din acest subregn fac parte: ferigile. avand o foarte mare variabilitate de forma.

Increngatura Gimnosperme ( Pinophyta) .

 La Gimnosperme se diferentiaza pentru prima data florile. monoice sau dioice. La plantele monoice florile masculine si feminine sunt dispuse pe aceeasi planta iar la cele dioice florile de sexe diferite sunt dispuse pe plante diferite. respectiv. Gimnospermele cu florile grupate in conuri se mai numesc si conifere. Caractere generale  Sunt plante exclusiv lemnoase. solzi carpelari). fara periant.  Sunt plante cu flori exclusiv unisexuate. arbori sau arbusti. solziforme. etc.  Frunzele sunt variate ca forma si marime: aciculare si uninerve. dar acestea au numai organe de reproducere (stamine si carpele). . bilobate sau in forma de evantai.  La cele mai multe gimnosperme florile sunt grupate in conuri alcatuite dintr-un ax pe care sunt dispuse sporofilele ( solzi staminali si.

. sunt plante vasculare .  Reproducerea sexuată.  Diferențiază spori sexuați diferiti: microspori(masc. adaptate mediului terestru.) după fecundare macrosporii rămân pe sporofit și se transformă în samanță. Sunt caracterizate prin : țesuturile vasculare care au o structură complexă și sunt prezente în toate organele plantei.) și macrospori(fem. Acest filum conține două mari subfilumuri: gymnospermatophita şi angiospermatofita.este independentă de apă deoarece gameții masculini nu înoată. cu semințe. .

conurile masculine cad de iar conul în ansamblu este considerat o inflorescenţă pe ramuri şi se dezorganizează foarte repede. Ciclul vital la gimnosperme La pinofite florile sunt unisexuate (masculine şi feminine). Un con este alcătuit dintr-o axă pe care se inseră numeroşi microsporale care parcurg meioza. primitiv. Pe axă sunt dispuse spiralat. Ovulele nu sunt acoperite (închise) de solzul carpelar. au forma unui con mic – conuleţ Conuleţul este alcătuit dintr-o axă scurtă. solzi sterili (bractei). În axila fiecărui solz steril se diferenţiază câte se formează microspori şi ulterior un solz fertil (sol carpelar. Picea excelsa. proces. monoice. Florile sunt lipsite de înveliş floral sau prezintă un înveliş redus. Odată cu acest solzul fertil şi ovulele pe care le poartă reprezintă o floare feminină. megasporofilă). Abies alba. . la bază cu 1–2 bractei care îndeplinesc rolul de înveliş floral. solz seminal. Pinaceae (Pinus sylvestris. sunt grupate în conuri. fantă longitudinală. numeroase microsporofile (stamine) care poartă pe faţa inferioară 2 sau mai mulţi microsporangi (saci polinici) În Florile feminine sunt în general grupate în inflorescenţe alcătuind microsporangi din celule mame conuri. Fiecare bractee împreună cu granulele de polen. La reprezentanţii Fam. Pinus mugo) florile unisexuate. dispuse pe acelaşi individ – plante monoice sau pe indivizi diferiţi – plante dioice. La maturitate superioară a fiecărei megasporofile se diferenţiază 1–2 sau mai sacii polinici se deschid printr-o multe ovule. Pe faţa granule de polen. eliberând caracter ce se menţine şi la seminţe. Florile masculine dispuse la extremitatea unor ramuri tinere.

 Conul masculin este o floare. cu receptacul alungit si numeroase stamine dispuse spiralat. de aceea conul masculin arata ca o floare nuda. neinchise in ovar.  Fiecare microsporofila poarta cate doi saci polinici. Fiecare macrosporofila poarta cate doua ovule nude. . Deoarece pe axul conului sunt mai multe astfel de flori. in care se formeaza granulele de polen. deci este o floare bracteata. Conul feminin este o inflorescenta deoarece fiecare macrosporofila (solz carpelar) este insotita de o bractee (solz bracteal). Microsporofilele (solzi staminali) nu sunt bracteate. conul feminin este considerat inflorescenta.

cei masculini se numesc spermatii si cei feminini. la nivelul granulului de polen. iar cel feminin. la nivelul ovulului.  Gametii sunt neflagelati. deoarece nici ovulul nu este inchis in ovar. din ovul se formeaza samanta.  Semintele nu sunt inchise in fruct.  Fecundatia (contopirea gametilor are loc prin intermediul tubului polinic (fecundatie sifonogama) format la germinarea granulei de polen. oosfere. deci imobili la cele mai multe gimnosperme. Gametofitul este foarte redus. dependent si inclus in sporofit: cel masculin. In urma fecundatiei. .

de care au nevoie in toate procesele necesare supravietuirii. In schimb. se realizeaza simbioza dintre cele doua elemente: plante si ciuperci. inmultirii. au o foarte buna capacitate de absorbtie a mineralelor din sol. ca sa traiasca si sa se dezvolte. in schimb. plantele au o posibilitate limitata de a extrage minerale din sol. ele transforma mineralele in substante organice. Cele din urma vin cu mineralele din sol. Plantele. au posibilitatea de a face fotosinteza. Radacinile plantelor au un ritm limitat de crestere si de absorbtie. nu pot produce aceste substante. Nefiind capabile sa faca fotosinteza. iar primele (plantele) vin cu substantele organice. In schimb. care hranesc ciupercile . Micoriza la conifere Ciupercile. In aceste conditii. Astfel. dezvoltarii. au nevoie de substante organice.

Reprezentanti:  Abies alba  Picea abies .

a instrumentelor muzicale si altor obiecte.gimnospermele au o mare importanta ecologica (influenteazaclima. . calitatea aerului).  Constituie materia prima folosita pentru fabricarea celulozei. fiind folosit inconstructii. umiditatea.  Lemnul are o mare importanta industriala. la fabricarea mobilei.Importanta gimnospermelor in viata omului si in natura  Deoarece formeaza paduri pe suprafete intinse.

de culoare roscata .  Unele sunt plante decorative sau sunt folosite inmedicina.  Gimnospermele fosile au stat la baza formarii rezervelor de carbuni superiori. in tamplaria usoara.  Lemnul greu. etc. terebentina.sacazul. al tisei.  Lemnul molidului serveste in constructii. dur si compact.este foarte pretios pentru sculptura si tamplarie fina. Din rasina se obtin tusul. la construirea avioanelor. iar ca lemn de rezonanta este cautat pentru fabricarea instrumentelor muzicale. negrul de fum. .

Va multumesc pentru atentie! .