You are on page 1of 24

Herakles, eroul campion al Greciei antice

• Herakles e Perseid, fiu al
lui Amfitrion (Zeus) şi al Herakles copil sugrumă
Alcmenei șerpii trimiși de Hera,
• Provine din Argos şi se sec.V a.Chr.
naşte întâmplător la Teba,
pentru că „tatăl” lui
(Amfitrion) îl ucisese din
accident pe tatăl Alcmenei
şi cei doi soţi plecaseră
din Teba.
• Zeus spune că primul
născut din neamul
Perseizilor va fi regele lor.
Hera obţine de la fiica ei,
Ilitia, zeiţa naşterilor,
întârzierea naşterii lui
Herakles şi grăbirea
naşterii lui Euristeu.

6 în restul lumii (Creta. Tracia. considerat invulnerabil. arhipeleagul Peloponez şi Athena. Sciţia. rit solar celebrat o dată la doi ani. sec. vara. Ţinutul Hesperidelor.• 6 dintre muncile lui Herakles se desfăşoară în Herakles cu leul din Nemeea.Chr. Herakles obţine o platoşă invulnerabilă şi fondează Jocurile nemeice/ nemeene. Infern).V a. Zeus transformă leul ucis de erou într-o constelaţie. Extremul occident. . • 1) Uciderea leului din Nemeea.

fiul lui sec.• 2) Uciderea hidrei din Lerna.Chr. Obţine săgeţi otrăvitoare (înmuiate în sângele hidrei). fratele lui. care erau mereu înlocuiţi de alţii când mureau. Interpretări ale acestei isprăvi: asanarea unei mlaştini sau lupta cu un rege înconjurat de arcaşi. Herakles e Herakles cu hidra din Lerna.VI a. cu un cap nemuritor. Ificles. . aliat cu Iolaos.

din Erimantos. prin întrecere de rezistenţă. eroul îl ia pe umeri şi-l aduce la Argos.• 3) Aducerea mistreţului Herakles și mistrețul din Erymanthios. . sec. Când mistreţul oboseşte.Chr.VI a. Euristeu se ascunde într-un vas de aramă şi mistreţul este lăsat liber.

Herakles aleargă un an după ea (întrecere de viteză). Apoi o răneşte şi i-o aduce lui Euristeu.VI a. . care o eliberează. la izvoarele Istrului (după Pindar). ajungând în Hiperboreea. animal kerinitică.• 4) Aducerea căprioarei Herakles și căprioara din Kerynea. sec.Chr. sacru al zeiţei Artemis.

după ce le-a atras din pădurea deasă în care locuiau (în vestul extrem al Greciei antice) cu ajutorul zgomotului. Act civilizator.VI a.• 5) Uciderea păsărilor Herakles și păsările stymfaliene.Chr. stymphaliene. sec. . cu săgeţi.

dar este ofensat de Augias (probă de umilinţă). Eroul deviază cursul a două râuri pentru a curăţa grajdurile. . stăpân al cetăţii Elis din Peloponez.• 6) Curăţarea grajdurilor lui Augias. fiul soarelui.

Euristeu lasă liber taurul. V a. . animal consacrat lui Zeus sau pe care regele Minos refuzase să i-l sacrifice lui Poseidon.Chr. (aducerea unei fiare sălbatice dintr-un loc îndepărtat). sec. din Creta.• 7) Aducerea taurului Herakles și taurul din Creta.

regele sec. Diomede.• 8) Aducerea iepelor lui Herakles și iepele lui Diomede. Thanatos. Herakles le hrăneşte cu trupul lui Diomede şi apoi le mână la Euristeu. Traciei. Înainte de a ajunge în Tracia. .Chr. VI a. se luptă cu zeul morţii. pentru soţia moartă a unui prieten şi reuşeşte s-o readucă la viaţă.

Hippolita.• 9) Aducerea centurii reginei amazoanelor. în urma unei bătălii între erou şi aliaţii lui şi amazoane. .

în apropiere de păşunile lui Hades. Italia şi Sicilia prin locuri jalonate de sanctuare şi legende dedicate lui. Herakles ucide monştri şi tâlhari şi străbate Spania.Chr. păziţi de câinele Ortros. Galia. pentru că Hera trimite o insectă aducătoare de turbare să le împrăştie. Pentru această expediţie.VI a. care marchează trecerea dintre Libia şi Europa. Cerber. Multe vite îi rămân în Tracia. unde ridică 2 coloane (coloanele lui Hercule). Herakles ia cu forţa cupa soarelui (= nava cu care călătorea soarele spre Orient). cu o oprire la Tartessos. uriaşul din insula Eritia. După ce se luptă cu păzitorii boilor şi-i ucide pe toţi. Pe drumul spre Grecia cu turma lui Gerion. . frate al lui sec. pleacă pe mare. Boii erau Herakles cu Geryon.• 10) Aducerea boilor lui Gerion. ameninţându-l pe Helios cu săgeţi.

sec. apoi îl readuce în lumea lui Hades. se întâlneşte cu Meleagros şi- i promite că se va însura cu soţia lui. îl aduce pe pământ. Îl învinge pe Cerber fără arme. cu bine în împărăţia lui Hades.Chr. Pentru a coborî Herakles cu Cerber. În Infern. .VI a.• 11) Aducerea lui Cerber din Infern. Deianeira. Herakles trebuie să se iniţieze în Misterele de la Eleusis.

Chr. zeul mării. Herakles caută drumul spre grădina Hesperidelor şi-l află de la Nereu. apoi ajunge în Caucaz. iar balaurul devine constelaţie.V a. zeiţei Atena. După ce-i duce merele lui Euristeu. muntele Atlas. Merele de aur erau darul de nuntă al Geei pentru Zeus şi Hera. Herakles ţine cerul cât ia Atlas merele. la rândul lui. unde-l eliberează pe Prometeu. să ia merele de aur. Porneşte spre Egipt. care ţinea cerul pe umeri. sec. acesta le dă. . care-l sfătuieşte să-l pună pe titanul Atlas. Hesperidele se transformă în arborii sub care se vor odihni mai târziu argonauţii. pentru a le duce înapoi în grădina Hesperidelor. Hera plantase seminţe de mere de aur în grădina ei de lângă Hesperidele.• 12) Aducerea merelor de aur din grădina Hesperidelor. păzită de un balaur cu 100 de capete şi de trei nimfe ale serii (Hesperide): Aegle (Strălucitoarea). Eritia (Cea Roşie) şi Hesperaretusa (Aretusa de la Amurg).

Herakles cu Antaios (Anteu). sec. .Chr.V a.

Chr. Hermes și Alcesta. .Herakles.V a. sec.

unde Herakles trebuie să îmbrace straie de femeie .VI • .Nebunia: uciderea propriilor a. regina Lidiei. Deianeira. Consecinţă: împlinirea celor 12 porunci în slujba lui Euristeu. copii cu Megara.• „Păcatele” lui Herakles [Dumézil (1981. Ifitos. 1986) 1993: 527-530]: Herakles. Nessus. .Crima: uciderea prietenului lui.Chr. . • . Consecinţă: sclavia la Omfala.pierderea forţei fizice.pierderea forţei spirituale. sec.

pierderea „frumuseţii”. dar mantia este îmbibată în sângele otrăvit al lui Nessus şi Herakles simte că arde de viu . deşi e a.• . Consecinţă: Deianeira îi trimite mantia centaurului Nessus. .V vrea s-o ia de soţie.Chr. sec. căsătorit. crezând că-i va redeştepta dragostea pentru ea.Adulterul: se îndrăgosteşte de Iole şi Herakles și Deianeira.

. de unde se deduce că eroul s-a înălţat la cer. După unele texte. Zeus mistuie rugul cu un fulger şi rămăşiţele lui Herakles nu sunt găsite în cenuşă.• Moartea lui Herakles. Se urcă singur pe rug pe muntele Oeta. iar Filoctet i-l aprinde. Locul unde s-a înălţat rugul este secret.

Chr. . • După ce-şi „arde” partea muritoare. I se atribuie 70 de copii. Se căsătoreşte cu Hebe.VI a. aproape toţi băieţi (Heraclizii). sec. zeiţa tinereţii şi devine nemuritor. Herakles devine fiul Herei. Herakles urcă în Olimp. trecând printr- un rit de naştere.

Megara. regele Tebei. însă. i-o dă de soţie pe fiica lui. care le cerea tribut tebanilor. prin viclenie. care-l învaţă să tragă şi cu arcul. Însă Herakles îi ucide pe toţi într-un acces de nebunie trimis de Hera (poate un avertisment de a se grăbi să-l slujească pe Euristeu). cu care eroul are mai mulţi fii. Creon. Drept mulţumire. Herakles suge. nemurirea. să-i aducă lui Herakles mai mult decât ispăşirea crimei. 1996) 2003:227]. Cele 12 „munci” urmează. muncile lui Herakles înfăţişau „încercările sufletului”. care distrugea turmele. • Prima faptă eroică: la 18 ani. la sânul Herei.• Conform legendei. . ucide leul din Citeron. Le fixează celor din Orhomen un tribut dublu faţă de cel pe care-l pretinseseră ei tebanilor. • Învaţă muzica de la Linos şi păstoritul de la scitul Teutaros. • În gândirea mistică. Poate că oracolul din Delfi îi prezice că nu-şi va ispăşi crima (uciderea copiilor) decât dacă-l va sluji 12 ani pe Euristeu (sau dacă va împlini 12 porunci ale acestuia). care se elibera progresiv de servituţile corpului şi ale pasiunilor până la apoteoza finală [Grimal (1951. • A doua faptă eroică: învinge în luptă oastea regelui Erginos din cetatea Orhomen.

• Tipologic. dar poate fi interpretat şi ca un erou hermetic.• Relaţia mitului lui Herakles cu Hercule la Băile Herculane. insecta care îmbolnăveşte vitele). ale cărui fapte sunt un pretext pentru a contura alegoria unui model al desăvârşirii umane şi al accederii la condiţia sacră. . 1847 fiind încadrat în aceeaşi geografie şi respectând unele coordonate epice: lupta cu monstrul. folclorul românesc (cântecul statuie făcută de doi sculptori epic Iovan Iorgovan poate fi o repovestire alterată a mitului. Herakles oscilează între un erou războinic şi un erou civilizator. din Viena. trecând şi prin episoade de salvator.

până la sfârşitul vieţii. confirmându-se atributele lui solare care-l fixează în poziţia unui zeu pre-olimpian. • Condiţia de erou-păstor al lui Herakles: eroul „îmblânzitor” de animale. toate muncile lui apropiindu-l. zeiţa pare adevăratul lui „maestru”. de condiţia divină (nemurirea) la care aspiră. de fapt. apropiat de titani). • Valoarea simbolică a celor 12 munci ale lui Herakles: faptul că majoritatea isprăvilor nu au o finalitate vizibilă trimite la un sens ocult. • Relaţia contradictorie dintre Herakles şi Hera: deşi sunt duşmani.• Condiţia divină sau umană a lui Herakles (pare un concurent al lui Helios şi Apollo. . Heracle greşeşte mereu. • Erorile lui Herakles: deşi porneşte pe un drum al desăvârşirii. fără să poată renunţa la condiţia lui muritoare. care-i presară drumul cu obstacole pentru a-i reliefa statura eroică.

traducere de Francisca Băltăceanu.). 3 vol.I. vrea fericirea unui fiu a cărui zămislire a îngrijit-o în mod deosebit şi îi aduce.• Zeus. 1996. traducere de Mihai Popescu. vol. îşi încearcă în acest caz limita stăpânirii: formula se întoarce împotriva intenţiei lui. Gabriela Creţia.. Zeus. şi trebuie să-l constrângă să slujească unui rege grotesc. tată. rege al zeilor.O. Zeus. Bucureşti. 1986) 1993: 536]. stăpân al destinelor. Mit şi epopee. Dan Sluşanschi. . [Dumézil (1981. • Grimal. Bucureşti. împotriva celui pe care-l protejează. • Bibliografie • Dumézil. Editura Ştiinţifică. ediţia a 13-a Dictionnaire de la mythologie grecque et romaine) Dicţionar de mitologie greacă şi romană. întâi [truda] într-un lung şir de încercări fizice şi morale. Ed. Saeculum I. îl meneşte unei regalităţi strălucite printre oameni. III. 1986 Mithe et épopéé. Prefaţă de Charles Picard. Pierre 2003 (1951. II. Georges 1993 (1981.