You are on page 1of 19

sistem limfatic. Acestea sunt tuburi flexibile. cuprinde circulaţia sângelui de la inimă la ţesuturi şi înapoi. 0. începe din ventriculul stâng şi se termină în atriul drept.tunica internă miocardul . Arterele sunt vase sanguine care conduc sangele de la inima la organe si tesuturi.tunica mijlocie (muşchiul cardiac) pericardul .de la sistemul simpatic şi parasimpatic Revoluţia cardiacă: reprezintă trecerea sângelui din atrii în ventriculi şi apoi în arborele vascular durează.atrii (drept şi stâng) două inferioare - ventriculi (drept şi stâng) vascularizaţia este realizată prin cele două artere coronare inervaţia . Inima: este organ musculo-cavitar este alcătuită din trei tunici: endocardul . capilare.8 secunde Circulaţia sângelui: circulaţia mare sau sistemică.ansamblu ce constituie arborele arterial.tunica externă -are patru cavităţi: -două superioare . cu pereti grosi. iar diametrul acestora se micsoreaza pe masura ce se indeparteaza de inima si se subdivid .Aparatul cardiovascular este format din: inimă vase sanguine: artere vene. Arterele sunt alcatuite din 3 straturi suprapuse. .

Tunica interna(intima) Acest strat este unicelulare. mai putine fibre musculare si tesut conjunctiv. Tunica mijlocie (media) Acest strat are o structura diferita in functie de calibrul arterelor. De asemenea. Acest strat contine numeroase fibre musculare netede.De la exterior la interior aceste straturi sunt: • adventicea • tunica mijlocie sau media • tunica interna sau intima Intre aceste 3 straturi exista doua membrane elastice. . Arterele mari. care separa straturile: membrana elastica interna separaintima de medie iar membrana elastica externa separa media de adventice. Adventicea este vascularizata printr-o retea de vase mici de sange care formeaza vasa vasorum si care patrund si in tunica medie. printre care se afla fibre de colagen si elastice. in adventice se afla si fibre nervoase vegetative. iar media este formata din lame elastice cu dispozitie concentrica. Arterele de tip muscular sunt arterele mijlocii si mici. formate din celule endoteliale. au o structura mai elastica. cu forma turtita. care contine fibre de colagen si elastice. asezate pe o membrana bazala. Adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv.

La nivelul inimii. tunica interna se continua cu endocardul. fără pilozităţi unghii îngroşate atrofie musculară ulceraţii.şi se ameliorează la căldură.leziuni ateromatoase arteriale (arteriopatia obliterantă atero. arteriopatie obliterantâ aterosclerotică (sindrom de ischemie periferică) durere la început ca o jenă Ia mers. acrocianoză) . apoi sub formă de claudicaţie intermitentă. gangrenă explorări paraclinice oscilometria termografie cutanată cu infraroşii arteriografie echografie Doppler pulsatilă (debimetria) probe clinice accesorii: probe de provocare a claudicaţiei probe de provocare a modificărilor de culoare şi temperatură .când apar şi discrete dureri .sclerotică) factori favorizanti: -frig umezeală manifestări de dependenţă {semne şi simptome) boala Raynaud (spasm la nivelul arterelor digitale) fenomene tranzitorii cu: tegumente palide şi reci furnicături amorţeli absenţa pulsaţiilor prin repetare determină şi atrofia pielii. degenerarea unghiilor acrocianozâ (vasoconstricţie arteriolară cu vasodilataţie capilară venoasă) cianoză permanentă a extremităţii membrelor superioare tegumente reci şi umede simptomatologia se accentuează la frig . care cedează la repaus tegumente palide şi reci în fazele avansate durerea e permanentă şi apar tulburări trofice: tegumente uscate. Culegerea datelor • circumstanţe de apariţie -tulburări funcţionale a circulaţiei periferice (boala Raynaud.

prelungit în fazele avansate. micozelor cură balneară: Covasna. Borsec. Tuşnad în caz de arteriopatie diabetică: echilibrarea diabetului.Problemele pacientului -alterarea confortului: durere alterarea integrităţii pielii: ulceraţii. adaptat astfel încât să se evite claudicaţia administrarea tratamentului medicamentos educaţia pacientului: încălţăminte confortabilă şi din piele evitarea ciorapilor din material sintetic igiena riguroasă a membrelor inferioare (băi zilnice.rea zonelor interdigitale. a umezelii. a stresului psihic suprimarea fumatului c) arteriopatie obliterantă repaus la pat. b) boala Raynaud şi acrocianoză medicaţie vasodilatatoare băi calde suport psihic al pacientului educaţia pacientului: evitarea frigului. gangrenă alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic leziuni arteriale -potenţial de alterare a imaginii corporale culoarea tegumentelor: paloare sau cianoză intoleranţă la activitate claudicaţie Obiective Vizează: - îmbunătăţirea irigaţiei arteriale periferice diminuarea sau oprirea evoluţiei leziunilor ateromatoase periferice prevenirea complicaţiilor promovarea confortului Intervenţii a. tăierea unghiilor. fără a elimina mersul pe jos. tratamentul chirurgical al unghiei încarnate) evitarea traumatismelor locale dozarea efortului fizic evitarea băilor prea calde şi a compreselor calde evitarea vestimentaţiei strâmte care stânjeneşte circulaţia regim alimentar sărac în grăsimi animale. fără alcool şi cafea suprimarea fumatului tratament precoce al infecţiilor. pudra. glucide concentrate. .

îndepărtează carcasa de culoare albă a acului prin mişcări de. confortabil. Execuţie Asistenta: se spală pe mâini cu apă şi săpun. Pregătire Materiala holder . . extensie şi supinaţie. amboul la care se ataşază acul de puncţie prin înfiletare. tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori convenţionale.un tub de material plastic care prezintă. -îmbracă mănuşi sterile.RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER Avantaje • Utilizarea acestei metode de prelevare asigură: confortul pacientului. acul de puncţie protejat de carcasa bicoloră. materiale necesare efectuării puncţiei venoase. se aşază pacientul în decubit dorsal. alege locul puncţiei şi îl aseptizează. valabilitate). -verifică banda de siguranţă a acului (integritate. îndepărtează carcasa colorată a acului. pregătirea fizică: recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate. calitatea probei de sânge. la partea superioară. Pacient pregătirea psihică: - se anunţă şi i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii. securitatea personalului medical.răsucire înfiletează capătul liber al acului în holder. iar la partea inferioară două aripioare. cu membrul superior în abducţie.

acele utilizate se depun în containerul destinat . se retrage acul din venă şi se face o compresiune asupra locului puncţiei timp de 1-3 minute fără a flecta antebraţul pe braţ. se trimit ia laborator. iar cu policele împinge tubul în holder şi astfel va fi străpunsă diafragma gumată a dopului. Reorganizare -se reorganizează locul de muncă. se introduce tubul următor. după prelevarea sângelui se scoate tubul din holder prin mişcări de împingere asupra aripioarelor laterale şi i se imprimă mişcări uşoare de înclinare- râsturnare pentru omogenizare cu aditivul.Execută puncţia venoasă: introduce tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediul. Pregătirea probelor pentru laborator se etichetează tuburile.

• ATEROSCLEROZA • Definiţie: ateroscleroza este o boală generală metabolică. în apariţia bolii. • Etiopatogenie: boala este foarte frecventă şi afectează în special bărbaţii. Femeile au până la menopauză o relativă imunitate. cronică. Manifestările clinice apar după 30 . • Există o predispoziţie ereditară. întâlnindu-se frecvent boli cardiovasculare. datorită evoluţiei mai îndelungate a aterosclerozei (15 - 20 de ani). în antecedentele familiale ale ateroscleroticilor. cu stenozarea lumenului şi tulburări de irigaţie. frecvenţa maximă înregistrându-se între 45 -55 de ani. generată de un complex de factori.40 ani. genetică. iar consecinţa anatomopatologică. . veriga principală fiind tulburarea metabolismului lipidic. îngroşarea peretelui arterial.

Asocierea mai multor factori măreşte gradul Elementul cel mai important constă în tulburarea metabolismului lipidic. sedentarismul. sare. De altfel. bogat în lipide şi glucide rafinate. În afara acestor factori generali intervine şi factorul local (vascular). că rolul principal l-ar deţine alimentaţia bogată în grăsimi. suprasolicitările şi traumele psihice (stress-urile). Se poate afirma astăzi că hipercolesterolemia şi alimentaţia bogată în grăsimi naturale - saturate . în general. alimentaţia bogată în calorii. datorită experienţelor lui Anicikov şi Halatov. hipertensiunea arterială. diabetul . hipotiroidismul. . diabetul zaharat. duce la creşterea colesterolului seric.Un rol important îl deţin factorii de risc. decât la populaţia-martor. Cei mai importanți factori de risc sunt: hipercolesterolemia. în glucide rafinate. Regimul hipercaloric.reprezintă principalul factor de risc. dar nu singurul. obezitatea. Rolul colesterolului este cunoscut încă din 1913. timp de 3 .boli care evoluează obişnuit cu dislipidemie). factorii genetici. factorii care . Se foloseşte curent termenul de dislipidemie. fumatul. dislipidemia îşi exercită influenţa aterogenă şi prin intermediul altor factori de risc (hipertensiunea. în lipide. care au obţinut leziuni tipice de ateroscleroză alimentând iepuri cu colesterol în exces.4 luni. obezitatea.prin prezenţa lor la un grup de populaţie-provoacă apariţia mai frecventă a bolii la acest grup. în timp ce la nivelul arterelor riscul crescut l-ar reprezenta colesterolul. Se apreciază astăzi.

ateroscleroză este o boală de reglare. periferice. hipertensiune. renale. Etiopatogenia metabolică nu exclude rolul peretelui arterial şi al tulburărilor de coagulabilitate. sedentarism) sau clinic (asociere cu diabet. obezitate). Factorii de risc enumeraţi tulbură metabolismul. În concluzie. adică arteriopatia cronică obstructivă. cu depunere de fibrină pe pereţii vaselor. arterele cerebrale. în special pe acela lipidic. stress. . Anatomie patologică: ateroscleroză afectează majoritatea arterelor mari şi mijlocii. şi duc în timp la infiltrarea arterelor cu lipide.De aceea se acordă aproape unanim dislipidemiilor de durată o semnificaţie prognostică în instalarea aterosclerozei când apar într-un anumit context etiopatogenic (ereditate. abdominale. tulburările generale metabolice precedând tulburările vasculare. metabolică. în ordinea frecvenţei sunt interesate arterele coronare. aorta.

Procesul anatomopatologic rezultă din combinarea a două leziuni fundamentale: ateromul şi scleroza. peretele se îngroaşă prin fibrozare. depuneri de fibrină. cu dezvoltarea trombozei. ci organului sau regiunii afectate.Dacă în localizările coronariene substratul aterosclerozei se întâlneşte în 90 . sub formă de pete sau striuri de culoare galbenă. Simptomele care apar exprimă suferinţa regiunii vascularizate de artera obliterată. în cele cerebrale şi periferice (arterele membrelor pelviene) proporţia este mult mai mică (40 .20 de ani) şi cu o mare perioadă de latenţă clinică. Complicaţiile rezultă din obliterarea vasului prin îngroşarea excesivă a peretelui. Cu timpul. . apariţia unor vase de neoformaţie. Simptomatologia aterosclerozei apare numai în stadiile avansate şi nu este specifică aterosclerozeiîn sine. Se acceptă astăzi că ateroscleroza este un proces cu evoluţie anatomică îndelungată (15 .95% din cazuri. care constă în infiltrarea intimei cu lipide şi colesterol. prin hemoragiile peretelui datorite ruperii vaselor de neoformaţie sau prin ruperea plăcii aterosclerotice.60%). Leziunea specifică este ateromul.

În acest stadiu. diabet. emboliile. semnele bolii arteriale lipsind. anevrismele. . În faza preclinică sunt crescute de obicei lipidele totale şi colesterolul. în care apar tromboze. ale lipoproteinelor şi ale trigliceridelor. în care apar doar tulburările metabolismului lipidic. Obliterarea totală a vasului prin stenoza progresivă poate fi considerată tot o complicaţie. Dar testele de dislipidemie nu au valoare decât în prezenţa unor boli cardiovasculare în antecedentele familiale ale bolnavului sau a unor factori de risc îndeobşte recunoscute: fumat. dacă survine în organe vitale şi fără posibilitatea de a se dezvolta o circulaţie colaterală: coronare. în care. diagnosticul se bazează pe valorile crescute ale colesterolului. ale lipemiei totale. apar şi tulburări locale ale arterelor afectate coronare. pe lângă tulburările metabolismului lipidic. ruptura vasculară.În evoluţia bolii se pot deosebi trei stadii distincte: Stadiul preclinic. obezitate. dietă hiperlipidică. cerebrale. cerebrale. hipertensiune arterială. pentru ca mai târziu să crească în special 3-lipoproteinele. stress. sedentarism. Stadiul clinic manifest. ale membrelor pelviene. umoral. Stadiul complicaţiilor.

dilatată şi pulsatilă. principalele leziuni determinate de ateroscleroză sunt: Ateroscleroză aortică este cea mai frecventă localizare din punct de vedere anatomic şi apare în special la bărbaţi peste 40 de ani. palpare în epigastru a aortei abdominale. Accidentul vascular cerebral este tromboza care apare în urma deficitului de irigaţie. Simptomele clinice sunt necaracteristice şi constau în sensibilitate la palpare în epigastru. Cele mai frecvente complicaţii sunt insuficienţa aortică. Ateroscleroză cerebrală este o localizare mai rară decât cele precedente. Diagnosticul se bazează îndeosebi pe examenul radiologic. Manifestările clinice pot fi acute (accident vascular cerebral) sau cronice. palpare a pulsaţiilor aortei în furculiţa sternală. anevrismele şi rupturile aortice. tromboza. alungirea şi creşterea opacităţii aortei.Forme clinice: în ordinea frecvenţei. . care arată dilatarea. Ateroscleroză coronariană prezintă tabloul clinic al cardiopatiei ischemice.

Forma acută. constipaţie sau diaree). Uneori. în special la nivelul arterelor mezenterice. declanşate de efortul digestiv. denumită şi angină abdominală.Ateroscleroză arterelor abdominale se întâlneşte mai rar în clinică. . Ateroscleroză arterelor periferice va fi prezentată separat. dureri care cedează la nitriţi. Forma cronică se însoţeşte de manifestările clinice nesemnificative (tulburări dispeptice. duce la hipertensiune renovasculară. Când apare tromboza mezenterică . poate apărea o tromboza renală.durerea devine insuportabilă şi se însoţeşte de scaune sanguinolente. cu dureri violente în loja renală. Când interesează arterele renale mari. hematurie şi stare de şoc. Ateroscleroză arterelor renale este deseori asimptomatică.care duce la infarct mezenteric . deşi leziunile abdominale sunt destul de frecvente. se caracterizează prin dureri abdominale violente.

Dieta trebuie să combată obezitatea. Se vor evita cafeaua. În general se combat factorii de risc în special la bolnavii începând cu 30 . Aportul total caloric trebuie redus cu 20 . Se scad din alimentaţie acizii graşi. Grăsimile vor furniza 20 .Tratament. alcoolul. gălbenuş de ou. modifică favorabil toţi factorii de rise: tensiunea arterială.150 g/zi. polinesaturaţi (unt. Alcoolul. etc). care trebuie să fie raţională şi să conţină toate principiile alimentare. Aportul de glucide va fi limitat la 100 . iar aportul de grăsimi. normoglucidic şi hipocaloric după caz. untură. cafeaua şi tutunul sunt total contraindicate.50 g). menţinând greutatea în jurul cifrei ideale. la jumătate (40 . Excesul de glucide favorizeză obezitatea.40%. colesterolul. înlocuindu-se cu grăsimi vegetale (ulei de porumb). . Regimul igieno-dietetic urmăreşte: Stabilirea dietei. Regimul va fi hipocolesteroleniant. Se vor evita grăsimile animale (untura de porc. fumatul.30% din raţia calorică. carne grasă. hipolipidic. lipoproteinele.40 de ani. smântână). untul. Scăderea greutăţii la obezi.

gimnastică respiratorie sau circulatorie şi fizioterapie. creând anumite condiţii de viaţă. recidivele şi complicaţiile. • Reglementarea activităţii fizice şi psihice: respectarea numărului normal de ore de muncă şi somn. sau oral (Heparină lipocaică) şi heparinoizi (Asclerol. • Tratamentul medicamentos implică: • Agenţi terapeutici care asigură stabilitatea coloidală a plasmei: heparină i. să prevină evoluţia.45 de zile). de muncă şi deprinderi alimentare. • Tratamentul chirugical este util în formele avansate şi urmăreşte dilatarea vaselor. Acid fenilcetic (Hiposterol). crearea unor anastomoze. eventual schimbarea locului de muncă. Ea trebuie să înceapă din copilărie. concedii de odihnă fractionate. înlocuirea segmentelor vasculare afectate. . Ateroid) pe cale orală (3-4 comprimate/zi). timp de 30 .v. • substanţe care inhibă sinteza colesterolului: Clofibratul (Atromid) (6-8 comprimate/zi. • Profilaxia reprezintă de fapt medicaţia cea mai raţională.• Cultura fizică medicală: masaje. Trebuie să depisteze şi să îndepărteze factorii de risc. mişcare.

cu prezenţa unei fistule care permite trecerea sângelui din arteră în venă. aorta este sediul cel mai frecvent. în special. cele mai des întâlnite sunt acelea ale arterelor poplitee. şi sacciform. când dilatarea se datoreşte cedării pereţilor pe întreaga circumferinţă a arterei.ANEVRISMELE ARTERIALE Definiţie: anevrismul arterial este o dilatare parţială a peretelui arterial. . anevrismul poate fi fusiform. cu clivarea pereţilor datorită pătrunderii sângelui în grosimea peretelui aortic. circumscris. şi anevrisme disecante. când peretele cedează unilateral. care apar de obicei la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne. Anatomie patologică: ca aspect. Dintre anevrismele arterelor periferice. pentru aorta toracică. Există şi anevrisme arteriovenoase. Ca localizare. Etiopatogenie: ateroscleroza este cauza cea mai frecventă a anevrismelor aortice şi ale membrului pelvian. traumatismul este cauza cea mai frecventă la nivelul membrului toracic şi sifilisul (care se întâlneşte din ce în ce mai rar) are afinitate.

la nivelul căreia se aude adesea un suflu sistolic. Când comprimă un nerv sau o venă. pulsatile. Examenul radiologic pune în evidenţă anevrismul sub forma unei umbre rotunde. tulburări respiratorii. Formele clinice: Anevrismul aortei toracice se însoţeşte de eroziuni ale coastelor şi bombează deseori la exterior sub forma unei tumori pulsatile. care face corp comun cu aorta. Compresiunea organelor vecine realizează sindromul de compresiune mediastinală. Simptomatologia depinde de localizare. provoacă de obicei fenomene de compresiune. caracterizat prin cianoză. pot provoca dureri sau o insuficienţă venoasă. iar când este profund. . circulaţie venoasă colaterală. se prezintă ca o tumoare cu pulsaţii expansive. edem.Simptomele: anevrismele sunt adesea asimptomatice. anevrismul se prezintă ca o tumoare pulsatilă. Imaginea radiografică arată calcifierea pereţilor vasului dilatat. mărime şi evoluţie. dureri anginoase. La exemenul clinic. Când anevrismul este superficial.

Cel mai eficace tratament este acela chirugical. cu apariţia unor complicaţii: embolii şi rupturi ale sacului anevrismal. în zona mediei. Tratament: pentru a evita ruperea anevrismului. comă. bolnavii trebuie să evite eforturile fizice.Anevrismul aortei abdominale este aproape totdeauna de natură aterosclerotică. Anevrismul disecant al aortei constă în disecţionarea straturilor aortei. cervical şi abdominal. . cu iradiere în umeri. Se prezintă sub forma unei tumori abdominale pulsatile şi se însoţeşte deseori de dureri şi fenomene de subocluzie intestinală. transpiraţii. iar tabloul clinic este dramatic: durerea de intensitate neobişnuită. dispnee. Evoluţia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor. Cauza este ateroscleroza. reducerea presiunii arteriale sistolice cu Reserpină şi Propranolol. Prognosticul este foarte rezervat. localizată în toracele anterior şi posterior. cu pătrunderea sângelui din lumen printr-o ruptură a intimei. combaterea şocului) şi chirurgical. emoţiile şi toate cauzele care măresc presiunea sanguină. iar tratamentul este medical (opiacee.