You are on page 1of 17

HIPERTENSIUNEA

ARTERIALA

.• Hipertensiunea arteriala este un sindrom clinic determinat de cresterea de durata a valorilor tensiunii arteriale (TA) sistolice si / sau diastolice. .hipertensiune arteriala sistolodiastolica.hipertensiune arteriala sistolica cu TAS egala sau mai mare de 160 mm Hg si cu TAD normala. constituie grupul cu HTA de granita. valorile normale ale TA sunt mai mici de 140 mm Hg. iar valorile TA diastolice sunt mai mici decat 90 mm Hg. Persoanele cu valori cuprinse intre 140- 160 mm Hg pentru TAS si 90-95 mm Hg pentru TAD. In functie de valorile tensiunii arteriale sistolice si diastolice exista trei tipuri de HTA: .hipertensiune arteriala diastolica in care valorile TAS sunt normale si valorile TAD crescute. Dupa OMS. Sunt incadrati in categoria hipertensivilor bolnavii cu TA sistolica egala sau mai mare de 160 mm Hg si/ sau TA diastolica mai mare sau egala cu 95 mm Hg. cu ambele valori .

2. boala Cushing. HTA de alte cauze: toxemia gravidica. II. In geneza hipertensiunii arteriale esentiale sunt implicati factori genetici (rasa. periarterita nodoasa.1. HTA endocrina: feocromocitom. lupus eritematos diseminat. b) HTA in rinichiul mic unilateral c) HTA in afectiuni obstructive ale arterei renale II.4. Boli ale sistemului nervos central: tumori si traumatisme cerebrale II. consumul de alcool. care reprezinta 95% din cazuri. in care cauza HTA este cunoscuta: II. menopauza II. rinichiul polichistic. .5. consumul excesiv de sare etc. obezitatea. antecedente familiale).HTA primara sau esentiala (boala hipertensiva).• Clasificare: Etiologic. pielonefrita cronica. nefropatia diabetica. factori de mediu. deosebim doua mari grupe de HTA: I. HTA de cauze renale: a) HTA in nefropatii: glomerulonefrita acuta si cronica. HTA de origine cardiovasculara: coarctatia aortei II.3. HTA secundara sau simptomatica.

sub forma unor crize de scurta durata. cu durata de zile sau saptamani. . oscilanta sau tranzitorie”. intr-o perioada scurta de timp. pe o durata lunga de timp (HTA “benigna”).• In evolutia sa. HTA poate determina. Cand valorile tensionale depasesc normalul in mod durabil. daca pe un fond de TA normala se suprapun cresteri moderate. vorbim de “HTA labila. in sfarsit cand cresterile tensionale sunt mari. afectarea organica si functionala severa a diferitelor organe (HTA “maligna”) sau aceasta afectare poate fi lenta. vorbim de “HTA permanenta”. vorbim de “HTA paroxistica”.

. caracter de vertij. Examenul cordului si al altor aparate depinde de stadiul HTA. hemianopsie (vedere pe jumatate de camp vizual). prezente mai ales la schimbarea pozitiei. care cedeaza peste zi. Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata). cu topografie in special occipitala. Epistaxisul este frecvent intalnit. amauroza (scaderea marcata a acuitatii vizuale) sau chiar cecitate trecatoare (pierderea vederii).• Simptomatologie Cefaleea are un caracter pulsatil. matinal. insotite de greturi. varsaturi si zgomote anormale in urechi. diplopie (vedere dubla). au. in unele cazuri. Ametelile.

pentru precizarea carora un rol insemnat revine examenului fundului de ochi (FO). b) obiectiv: valorile tensionale sunt. cardiace (palpitatii. ecg. accentuarea zgomotului II la aorta. ameteli. Stadiul II: a) subiectiv: simptome nervoase ( cefalee. examenul radiologic = dilatarea ventriculului stang si uneori chiar a aortei ascendente. jena precordiala. stare de neliniste si convulsii tonico-clonice). . examenul radiologic si cel al functiilor renale sunt normale. FO prezinta modificari de gradul II. functia renala este. varsaturi. examenul obiectiv al cordului este normal. greturi. insomnie. accidente vasculare cerebrale tranzitorii (prin spasm) sau definitive (prin hemoragie sau tromboza). evolutia HTA se face in trei stadii. FO de gradul I. in general. crescute. palpitatii b) obiectiv: cresteri moderate si periodice ale valorilor tensionale. deplasat in jos si lateral. tulburari vizuale). uneori fenomene de “encefalopatie hipertensiva” (cefalee intensa. ameteli.• Stadiul evolutiv al HTA Conform OMS. examenul cordului arata soculapexian amplu. dispnee de efort). normala. constant. Stadiul I: a) subiectiv: lipsa simptomelor sau cefalee. pe ecg se observa hipertrofie de ventricul stang de diferite grade.

2) FO de gradul III 3) modificarile ecg si radiologice din stadiul precedent sunt mai avansate 4) probele functionale renale sunt alterate Complicatiile HTA vizeaza cele trei organe “tinta”: 1) cordul – IC stanga (astm cardiac. EPA). tulburarile de ritm). cardiopatie ischemica (angina pectorala. . EPA) sau globala si variate manifestari ale cardiopatiei “hipertensive” (angina pectorala. definitive). b) cord – insuficienta ventriculara stanga acuta (astm cardiac. c) rinichi – insuficienta renala. infarctul de miocard. in stadiul final al HTA. infarct miocardic).• Stadiul III: 1) sunt interesate majoritatea organelor: a) creier – accidente vasculare cerebrale “minore” (pareze si afazii trecatoare) sau “majore” (leziuni in focar. 2) creierul – hemoragie si tromboza cerebrala. encefalopatie hipertensiva 3) rinichiul – insuficienta renala cronica.

alergare usoara.cura de slabire – efectul apare dupa o pierdere in greutate de cel putin 4 kg . eliminarea sari la gatit. a aamplificatorilor de gust tip Vegeta . evitarea apei minerale.restrictia ingestiei de grasimi saturate si de glucide . Tratamentul nonfarmacologic .modificarea stilului de viata . se recomanda consumul de alimente proaspete in locul celor conservate. a bicarbonatilor.limitarea consumului de alcool – sub 25 gr / zi .efortul fizic de tip isotonic – mers. ciclism sau inot .restrictia ingestiei de sodiu (sare) – dieta zilnica a hipertensivului trebuie sa contina sub 4 gr de sodium.• Tratamentul HTA 1.

inhibitorii receptorilor de angiotensina II – sartani (losartan. diltiazem. quinapril. diuretice de ansa (furosemid. . agenti economizatori de potasiu (spironolactona. ramipril . valsartan.inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) – enalapril. verapamil . minoxidilul Obiectivul major al tratamentului antihipertensiv este reducerea valorilor tensionale la un nivel care minimalizeaza riscul cardiovascular al bolii. metoprolol .betablocante adrenergice – propranolol.blocanti ai canalelor de calciu – nifedipin.• Drogurile antihipertensive -diureticele – tiazide (nefrix). amilorid) . nicardipin. atenolol. derivati de tiazide (indapamid). lisinopril. bumetanid). captopril. telmisartan) . amlodipin. perindopril.medicamente vasodilatatoare directe – hidralazina.

. la subiectii peste varsta de 20 de ani. eventual se poate reduce doza. dar pentru un efect bun se prefera asocieri de medicamente. dupa mai multe determinari. indapamida + sartani. in care valorile TA sunt mai mici de 100/60 mm Hg. de tipul: indapamida cu IECA. tratamentul nu trebuie interrupt atunci cand TA a revenit la normal. etc. Ideala este monoterapia. indapamid + blocanti de calciu. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA Hipotensiunea arteriala este definita ca un sindrom care cuprinde numeroase situatii patologice.• Pacientul trebuie sa fie constient ca tratamentul HTA este zilnic. permanent si extins pe durata intregii vieti. indapamid cu betablocante.

acrocianoza. care nu prezinta nici o simptomatologie clinica (hipotensiune asimptomatica sau “constitutionala”) sau se manifesta prin “complexul simptomatic hipotensiv”. ameteli pana la stari lipotimice.hipotensiune ortostatica idiopatica. . hipotensiunea arteriala se clasifica in esentiala (cauza nu este cunoscuta) si secundara (manifestare a unei boli cunoscute: boala Addison. scaderea puterii de concentrare.• Clasificare. cefalee. de remarcat ca hipotensiunea constitutionala moderata. longevitatea acestor hipotensivi este mai mare decat a normo. format din fatigabilitate. frecvent intalnita la barbati. tulburari de vedere. desi realizeaza o perfuzie tisulara la o presiune joasa. infarct miocardic) HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA Hipotensiunea arteriala esentiala este: -tranzitorie .permanenta – observata mai des la femei si la indivizii cu constitutie astenica. iar statistic. care poate determina sincope ortostatice . nu determina tulburari functionale in diferite organe. Etiologic. tulburari de memorie.si hipertensivilor.

eventual consumul moderat de cafea. Se recomanda consumul de lichide suficiente. cardiace (cardiomiopatii. Hipotensiunea arteriala esentiala nu are tratament. intoxicatii medicamentoase. miocardite. colaps. boli infectioase. soc) . . sleroza in placi) Tratament In hipotensiunea arteriala secundara se trateaza cauza.permanent – in boli endocrine (boala Addison). evitarea expunerii la caldura (produce vasodilatatie). evitarea ridicarii bruste din pozitie orizontala. pericardite.paroxistic (lipotimie. valvulopatii) si neurologice (miastenia gravis. insolatie .tranzitoriu – infarct de miocard.• HIPOTENSIUNEA ARTERIALA SECUNDARA Hipotensiunea arteriala secundara imbraca aspect : . sincopa.

-măsoară T.1x3cp/ notând caracterul zi. -supraveghează bolnavul.A. completarea foii indicaţiilor tahicardie.1cp pt seara. -participă la examenul clinic şi paraclinic.palpitaţii.H. 1x2cp/zi.Durerea precordială sub A)Durerea să fie -favorizează adaptarea Administrarea de formă de greutate. suportată..măsoară si notează în F. -culege informaţii pt conform M.durere.T.O.DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENŢII ROL PROPRIU ROL DELEGAT 1.1cp/zi.A de obsevaţie.în vederea efectuării analizelor de laborator. -pregăteşte materialele şi bolnavul pt puncţionarea unei vene. teamă.D. -cântăreste şi măsoara bolnavul şi notează in F. medicului .D. durerii. psihic in perioada durerii. -observă..T.T. diminuarea ei.nelinişte. . Dilatan. -asigură repausul fizic si Enap-10 mg S. hipotensoare perioadele complicaţiilor.risc -asează bolnavul in Nitropector-1x2c de complicatie poziţie şezândă sau p/zi.mijloacele necesare Diazepam. bolnavuluila medicamente Nevoia de a evita B)Prevenirea noul mediu spitalicesc. semişezândă. ori de câte ori este nevoie şi notează in F. Diurex.

.După O. e un sindrom caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi a celei diastolice peste valorile normale.A. H. iar pt.T. se consideră valori normale pt. interpretate în raport cu vârsta.M. minimă 90-95 mm Hg.I. presiunea maximă 140-160 mmHg.Definiţie. sexul şi greutatea.S.

-cardio-vasculare.II.: Stadiul I -caracterizat prin depăşirea valorilor normale de 140-160/90-95 mmHg. e una din cele mai răspândite boli. H. esenţială – în care nu se poate evidenţia o cauză organică.T.electrocardiografia. În funcţie de evoluţie se acceptă astăzi clasificarea propusă de O.A. Se deosebesc hipertensiuni secundare: -renale. -endocrine.radiologic şi prin examenul fundului de ochi (angiopatie hipertensivă). 2.T. Stadiul III – caracterizat prin apariţia complicaţiilor cardiace.A. coronariene.T.H. Stadiul II – caracterizat prin semne de hipertrofiecardio-vascular.S.H. Hipertrofia ventriculului stâng poate fi constatată clinic. -neurogene. .A.M. secundară sau si mptomatică – în care se poate evidenţia cauza. În funcţie de etiologie se deosebesc: 1.Clasificare şi etiopatologie. cerebrale şi renale.

aprecierea evoluţiei bolii.Observarea şi notarea respiraţiei.regulată. Caracteristici ale frecvenţei respiratorii:suplă. descreşte.lentă şi profundă. stabilirea diagnosticului. Scop:constituie un indiciu pt. foaie de observaţie. în paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon rezultat din aceasta. Prima etapă este ventilaţia pulmonară care se realizează prin cele două mişcări ventilatorii de sens opus –inspiraţia şi expiraţia. Materiale necesare:ceas cu secundar.în care volumul cutiei toracice creşte şi respectiv. .pe nas. Respiraţia:funcţia organismului prin care se realizează aportul de oxigen necesar proceselor vitale.stilou cu cerneală sau pix cu pastă albastră.

.Pregătirea bolnavului.Efectuarea tehnicii. 2.Altfel se modifică ritmul respirator.Pregătirea materialelor necesare. 2.1. conştient sau doarme).Se pregătesc materialele necesare. 2.1. 1.2.Se numără frecvenţa mişcărilor de respiraţie prin inspecţie (când bolnavul este treaz. 3.1.Nu se anunţă bolnavul.Se preferă perioada de somn a bolnavului. 3.Se aşează bolnavul în decubit dorsal.Etape de execuţie Tipuri de execuţie 1.