GENETICA

1. DIVIZIUNEA CELULARA:
- MITOZA: DIVIZIUNEA INDIRECTA
- MEIOZA: DVIZIUNEA REDUCTIONALA
-AMITOZA: DIVIZIUNEA DIRECTA

Dr. POPA FLORENTINA

Ciclul de viata al unei celule cuprinde: INTERFAZA si DIVIZIUNEA CELULARA • Interfaza: procesul care are loc înainte de fiecare diviziune si în care se realizeaza dublarea cantitatii de ADN. . • Diviziunea celulara: procesul biologic prin care se formeaza doua sau mai multe celule-fiice dintr-o celula-mama. ARN si proteine.

aceasta însă nu înseamnă că ea se află în stare de repaus. în care au loc o serie de procese esentiale pentru declansarea diviziunii celulare .reprezintă intervalul dintre două mitoze consecutive. dimpotrivă. este cea mai activă din punct de vedere metabolic în ciclul celular. celula se pregăteste de diviziune. INTERFAZA • (din greaca: „inter” – între si „phasis” – aspect). • În interfază.

• numărul de organite celulare creste. Interfaza este formată din trei perioade (subfaze). „G-gop” – gol). • în celulă se acumulează ATP. . • constituie 25-50% din timpul interfazei (4-10 ore). .enzimele. proteinele . nu se produce sinteza ADN-ului • se sintetizează intensiv ARNm. iar fiecare dintre ele se caracterizează printr-o serie de particularităti 1) Perioada G1 (presintetică) (din eng.

cantitatea lui variind între 2c si 4c (după numărul de cromatide). • perioada S ocupă 35-40% (5-8 ore) din interfază. • ea nu poate lipsi în ciclul celular. • are o durată de 20-35% (3-5 ore) din interfază. • după interfază celula se divide. 2) Perioada S (sintetică) (din eng. actina si miozina. 3) Perioada G2 (postsintetică). cantităti mari de tubulinele. . • continuă sinteza ARN-ului si a proteinelor. • in această perioadă are loc reduplicarea ADN- ului. acestea fiind necesare diviziunii celulare. • paralel cu sinteza ARNr continuă sinteza ARNm. „S-synthesis” – sinteză).

DIVIZIUNEA CELULARA • Reproducerea celulelor asigură cresterea. multiplicarea. • In imaginea de mai jos. este prezentata celula umana eucariota cu toate elementele pe care le contine si care sufera . diferentierea si regenerarea tesuturilor = continuitatea vietii.

2.a) tipică sau ecvatională (mitoza). prin diviziunea directă (amitoză). . prin diviziunea indirectă (cariochineză si citochineză): .b) alotipică sau reductională (meioza). .Celulele eucariote se reproduc pe două căi: 1.

· dividerea nucleului are loc prin strangulare. „a” – fără. . „mitos” – fir. Amitoza (din gr. 1. · nu are loc formarea fusului de diviziune. · initial se multiplică nucleolii. Amitoza se caracterizează printr-o serie de particularităti: · nu are loc condensarea cromozomilor. filament) • reprezintă diviziunea directă a celulei al cărei nucleu se află în interfază. · după diviziunea nucleului nu este obligatorie si diviziunea citoplasmei (ca rezultat se obtin celule polinucleare).

2. . „mitos” – filament) • reprezintă diviziunea indirectă a celulelor somatice cu dublarea prealabilă si repartizarea uniformă a numărului de cromozomi (materialul ereditar) în celulele-fiice.Mitoza (din gr.a. Mitoza are loc în celulele ce se află în plină crestere • Această diviziune asigură înmultirea celulelor cresterea si diferentierea individuală continuitatea genotipului.

generând două celule-fiice identice cu celula-mamă • Ea ocupă circa 10% din ciclul celular si poate dura între câteva minute si câteva ore. celula se dublează. metafaza. MITOZA • Diviziunea mitotică are loc în celulele-mamă diploide . În urma diviziunii mitotice. anafaza si telofaza . • Mitoza este alcătuită din 4 faze succesive: Profaza.

. iar cealaltă diferă. După gradul de asemănare dintre celulele-fiice si celula-mamă. dar sunt mai mature ca celula-mamă (este caracteristică celulelor în diferentiere). • 2) mitoza homoheterotipică (sau asimetrică) – o celulă-fiică se aseamănă cu celula mamă. deosebim următoarele forme de mitoză: • 1) mitoza homotipică – celulele-fiice se aseamănă între ele. • 3) mitoza de diferentiere (sau întinerire) – celulele-fiice sunt mai tinere decât celula-mamă (este caracteristică limfocitelor).

a celulelor din epiteliul intestinului etc.). • asigură integritatea structurală a tesuturilor în caz de pierdere a celulelor (substituirea eritrocitelor. Semnificatia biologică a mitozei • asigură constanta numărului de cromozomi (a materialului ereditar) în procesul de dividere a celulelor somatice. • asigură regenerarea tesuturilor si a organelor. • asigură cresterea si dezvoltarea organismului pluricelular. .

cu variaţii în funcţie de tipul de celule.• diviziunile celulare mitotice permit unui ovul fertilizat să se dezvolte într-un organism. De asemenea contribuie la reînnoirea fiziologică a celulelor şi au rol în regenerarea ţesuturilor după diferite injurii. • cu excepţia câtorva tipuri de celule (nervoase. • ca regulă generală. musculare cardiace şi musculare scheletice). diviziunile mitotice sunt mai puţin comune în ţesuturi înalt diferenţiate (precum cel nervos). abilitatea de a se divide este menţinută pe toată durata vieţii lor. .

2.b. • Formarea gametilor este precedată de două diviziuni succesive deosebite: 1. secundară. . 2. heterotipică( meioza I). primară.( meioza II). „meion” – mai mic ) • reprezintă diviziunea indirectă a celulelor germinale (ovocitul si spermatocitul de ordinul I) în zona de maturizare ce formează celulele sexuale (gameti).Meioza (din gr. homeotipică.

MEIOZA • Ca rezultat al primei diviziuni. aceste celule dau nastere gametilor. dintr-o celulă diploidă (2n) se obtin două celule haploide (n). . A doua diviziune este echivalentă celei mitotice. iar din cele două celule haploide se obtin 4. În urma unor procese.

. anafaza. telofaza) cu trăsăturile lor specifice. metafaza. a)Profaza b) Metafaza c) Anafaza d) Telofaza • Fiecare diviziune este formată din 4 faze succesive (profaza.

.

în zigot. Semnificatia biologică a meiozei • 1. Asigură constanta numărului de cromozomi în cadrul reproducerii sexuate. . În urma fecundatiei. Astfel. populatiile organismelor devin mai heterogene si. evident. micsorând de două ori numărul lor în celulele sexuale. se pot adapta mai usor la conditiile mediului. • 2. Asigură diversitatea (heterogenitatea) genetică ca rezultat al crossing-overului. se restabileste de fiecare dată numărul diploid de cromozomi.