Arta omului cuaternar

Studentă Donciu Rahela
Arta în sine este un act specific uman , prin artă se demonstrează
superioritatea omului, ca fiind singura fiinţă de pe Terra care s-a
ridicat la nivelul gandirii abstracte , ducând astfel la creativ.
 Domeniul de manifestare a artiştilor în perioada glaciară a fost
foarte variată cuprinzând cele trei mari categorii ale artei plastice –
desenul, sculptura, pictura.
 Începuturile artei au fost modeste fiind catalogate de reprezentări
animale gravate pe oase sau plăci de calcar şi argilă.
 Picturi cu oxizi minerali şi bazoreliefuri săpate cu obiecte ascuţite
pe pereţii şi plafoanele peşterilor .
 Mici statuete şi figurine modelate din argilă, sau sculpturi în pereţii
de calcar ai unor grote sau pe stânci.
 Cele mai simple desene erau facute pe argilă deşi se cunosc puţine lucrări de acest fel , din cauza
dificultăţii de păstrare a desenului iar cele care au ramas sunt făcute fie cu degetul , fie cu
instrumente ascuţite pe podeaua peşterii sau pe pereţii ei.
 În unele peșteri apar trasate pe argilă cu 3 degete sau cu ungiile linii paralel, meandrate spiralate ,
despre care nu se știe daca au avut sau nu vre-o seminficație.
 Liniile simple reprezenta începutul artei desenului și al gravurii , se constată ca și pictura ar avea
începuturile cam în aceeași perioadă.
 O fază mai evoluată o constituie desenul în negru , efectuat cu “creioane”de oxizi de
mangan.
 Vopseaua era cunoscută şi de omul de Neandertal, se considera acest lucru deoarece
în unele peşteri s-au găsit bucăţi de ocru puse lângă corpul îngropat de unde se poate
trage concluzia că se obijnuia vopsirea corpului.
 Oameni de Neandertal au introdus mâna în vopsea roşie şi pe urmă au plasat-o pe
pereţi peşterilor, lăsând o amprentă colorată.
 Aproape în toate peşterile peste urmele de mâini se suprapune picturi aurignaciene
vechi, reprezentând tot ce este mai vechi pe Pământ în materie de pictură.
 Primele desene şi gravuri erau stângace şi naive , fara detalii , dar cu timpul aratau un
efort de creaţie pentru redarea unor forme de animale cât mai bine definite, au fost
redaţi , cai , mamuţi, bizoni ,urşi
 Caracteristicile desenelor și inciziilor de pe pereţii peşterilor:
- sunt reprezentate foarte rar figuri umane; încă şi mai rar păsări, reptile sau peşti;
- se întâlnesc foarte des figurile de animale: mamut, urs, bizon, cal, cerb, ren, ţap de
munte;
- animalele de pradă fără un rol în alimentaţia omului - leu, lupul, hiena - figurează
foarte rar;
- contururile sunt marcate bine şi cu justeţe;- animalele sunt întotdeauna reprezentate
din profil, formele anatomice sunt redate când animalul este în poziţie fie de repaus,
fie în mişcare.
 În general desenele primitive , sunt fără perspective și detalii
 În Aurignacian apare stilul linear simplu, cu accentul pe contur, dar deja cu proporţie şi siluete
perfecte.
 Mai târziu în Aurignacianul superior se câştigă perspectiva , apare cele 4 membre , coarnele aşezate
corect.
 În Aurignacianul final conturul se întrerupe ici colo , se pendulează , figurile încep să aibă viaţă, în
această vreme apare desenul cu mai multe planuri.
În faza magdalenian se produce o "explozie" a picturii:
 - picturile sunt în majoritate monocrome, în nuanţe de degradeuri;
 - figurile sunt reprezentate "în gol", fără un fond, fără peisaj;
 - picturile sunt lipsite de elemente decortative, dar autorii lor dovedesc
instinctiv simţ al simetriei în dispunerea figurilor;
 - adesea animalele sunt redate în mărime naturală;
 - expresivitatea picturilor este sporită de faptul că omul acestei epoci ştia
să folosească protuberanţele naturale, asperităţile, excrescenţele,
jocurile de relief ale peretelui de calcar - se poate spune că "peretele a
ghidat mâna artistului"
 - culorile minerale (roşu, galben, brun, negru) erau amestecate cu
dizolvanţi naturali - albuş de ou, grăsime, sânge, sucuri de diferite plante
- şi apoi întinse cu degetul sau tampoane din păr de animale;
 - lipsesc albastru, verde şi alb.
 - în general arta paleolitică se încheie in Magdalenianul superior .
 Arta reapare în Epipaleolitic în Spania , Africa de Nord şi Scandinavia , fiind o artă
figurativă , liniară ,siluete de animale , totuşi o artă plină de viaţă , de mişcare de
acţiune , se redau scene de vănătoare , de dans.
In Neolitic apar desenele pe stânci , prin
exagerarea stilizării se pierde contactul cu
realitatea, se trece la simbol.
Arta simbolistică se simplifică mult , devine
nonfigurativă, apoi dispar liniile rotunjite şi se
ajunge la o artă cubistă , din linii drepte şi
triunghiuri .
Acestea duc la o creaţie abstractă, arta va
dobândi încet un rol decorativ , care apare deja
în timpurile istorice în Egipt, Mesopotamia ,
Creta.
De la desen , prin folosirea unui instrument tăios
sau ascuţit , se trece la gravură.
Instrumentul folosit poate fi un silex , prelucrat
prin cateva lovituri pentru a deveni ascuţit la
capăt.
Primele gravuri erau făcute excelent numai in
calcarul pereţilor de peşteră sau pe bucăţi de
corn , fildeş , os.
 Din gravură s-a nascut sculptura, prin îndepărtarea treptată a masei din
jurul figurii reprezentate, acesta a ajuns să rămână în relief .
 Opere ale artei paleolitice apar în primul rând în Spania și Franța, Italia de Sud, Australia ,
Moravia, Rusia ,România .
 Picturile au fost găsite mai ales în adâncul peșterilor unde omul circula rar.Ele nu aveau
scopuri decorative, ci au fost probabil realizate de "vrajitori„ în scopuri magice legate în
deosebi de vânătoare.
Paleoliticul Romaesc

 Paleoliticul românesc este divizat în cinci faze:
Protopaleolitic, Paleoliticul inferior, Paleoliticul de mijloc,
Paleoliticul superior și Epipaleolitic.
 Protopaleoliticul românesc este marcat de apariția
uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" (Cultura
de prund din România).
 Acest tip de pseudo-unealtă era obţinută prin lovirea la un
capăt a unei pietre de râu spre a o folosi drept unealtă.
 Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus
 Paleoliticul românesc inferior (circa
700.000-120.000) este caracterizat prin
apariția primelor adevărate unelte
(toporului de mână sau cioplitoare).
 Acestă unealtă a fost atribuită lui
Pithecanthropus erectus.
 De o importanta majora este
descoperirea unui numar de vetre de foc.
Aceasta este prima dovada a abilitatii
hominidului de a stapanii focul pe
teritoriul ce astazi se numeste Romania.
 Paleoliticul de mijloc în România (circa
120.000 - 35.000) este caracterizat prin
persistența culturii Mousterian.
 De-a lungul acestei perioade, uneltele din
piatră au început să se diferențieze în
funcție de funcționalitatea acestora, și
apare prima unealtă din os
 Aceste produse au fost
atribuite Neanderthalilor a cărui prezenţă
pe teritoriul României este documentată
arheologic (ex. în Peştera din Ohaba
Ponor
 Paleoliticul superior (42.000-8.000 î.H.)
- În 2002, cel mai în vârstă om modern
(Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost
descoperit în Peştera cu Oase de lânga Anina.
Numit Ion din Anina, rămășițele sale (maxilarul
inferior) sunt datate cu aproximație ca având
cca 42.000 de ani.
Apar primele cutite si dalti, sulite si sageti
Peștera cu Oase

 Peștera cu Oase este unul din sectoarele fosile
ale sistemului carstic în care topografia
galeriilor a permis acumularea unui depozit
masiv de resturi fosile.
 Dintre acestea, cele mai importante sunt cele
de urs de caverna, Ursus spelaeus , li se adaugă
resturi ale altor animale fosile, cum sunt Crocuta
crocuta spelaea (hiena de peștera), ierbivore
precum Cervus sp. si Capra ibex, carnivore
mici (Canis lupus, Vulpes sp.) si rozatoare.
 S-a gasit o mandibulă de Homo Sapiens care
încă mai avea cinci molari și un craniu aproape
întreg.
Peștera Coliboaia
 În Peștera Coliboaia au fost descoperite la începuul anului 2010 mai multe picturi ce pot fi
încadrate ca aparținând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian,
între 23 000 și 35 000 de ani. Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă arta
parietală așa de veche. Ele ar putea aparţine omului de Neanderthal şi nu lui Homo Sapiens.
 Numite și picturi negre ele reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, o felină, unul
sau două capete de urş și doi rinoceri păroși. Aici se găsesc de asemenea și câteva gravuri.
Pe sol sunt răspândite oase de urs. În timpul șederii în peșteră, urșii au zgâriat și au lustruit
pereții peșterii peste picturi, confirmand autenticitatea lor.
 Paleoliticul superior –terminal este caracterizat prin sentimente artistice profunde și idei
religioase primitive iar Mezo și Neoliticul prin spirit practic , utilitar .
 Picturile de vârstră Magdaleniană medie erau redate în culori negre, roși , cafenii și
galbene, stralucitoare care accentuau formele de relief sau creau altele noi.
 Figurile reprezentau bizoni ,bouri și animale ce au disparut de mult , ele erau în poziție de
odihnă, în odihnă sau strapunse de săgeți.Proporțiile , mișcarea și musculatura au dovedit
un ascuțit spirit de observație și o vedere perfectă .
 Autorul acestora a fost contemporan cu animalele desenate.
 Omul primitiv a avut o bogată paletă de culori și nuanțe .Negru –oxizi de mangan și
cărbunele, alb-marnele albe, caolinitul. Pentru brun , roșu și galben se foloseau pământul
cu oxizi de fier (limonit,hematit).
Bibliografie
 https://www.google.ro/search?q=desene+rupestre+din+romania
 http://www.unibuc.ro/CLASSICA/sava/5athanasiu%20sava.pdf
 https://www.google.ro/search?q=arta+cuaternara&rlz=1C1CHWA_roRO61