ISTORIA VEGETATIEI

TARDIGLACIARE SI
HOLOCENE IN CARPATII
ORIENTALI
Nicoleta Antofi
Geologie, an III

1983).  In ceea ce priveste Romania. 2002). in consecinta.  Perioadele reci sunt caracterizate in Europa printr-o vegetatie de stepa in regiunile sudice si una de tundra in nord (Huntley si Birks. dintre perioadele glaciare si cele interglaciare din timpul Cuaternarului au indus. istoria vegetatiei poate fi considerata unitara din punct de vedere al succesiunii forestiere din timpul Tardiglaciarului si ai Holocenului (Farcas si Tantau. modificari ciclice in distributia vegetatiei.Introducere  Factorul dominant care controleaza distributia vegetatiei la nivelul Cuaternarului este climatul. Schimbarile climatice de mare amplitudine. .

. iar la scara zonala de oscilatii de amplitudine joasa (Litt et al. 2003).1. Tardiglaciarul  Tardiglaciarul este perioada cuprinsa intre ultima glaciatiune si Holocen. 1990). la scara regionala.  Acesta perioada este caracterizata.. perioada ce acopera intervalul de timp cuprins intre 14000 si 10000 de ani (Walker si Lowe. de cateva oscilatii climatice de mare amplitudine.

. Oldest Dryas)  Primele manifestari botanice la iesirea din conditiile climatice extreme ale finalului de Würm sunt Poaceae reprezentate in general printr-o vegetatie de stepa dominata de Artemisia si de Poaceae (Beaulieu et al. 1992.. 1994).1 Dryasul Foarte Vechi (Dryas I.1. Reille si Andrieu. Reille et al. 1988. Artemisia .

O datare de aproximativ 13880 de ani obtinuta pentru aceasta perioada constituie o premiera pentru Romania. ea fiind identificata in Romania doar la Avrig (Tantau. Acesta perioada nu a fost identificata in secventele din Carpatii Orientali. Pinus Betula . 2003) unde este caracterizata de procentaje ridicate ale polenului de Artemisia si al celui de Poaceae. Juniperus si Salix sunt de asemenea prezenti in regiune. Vegetatia forestiera este compusa in principal din pin (Pinus) si mesteacan (Betula).

Salix . in timp ce vegetatia de stepa (Artemisia si Poaceae) este in regresie. dar cu procentaje reduse. de asemenea. Inceputul acestei perioade este caracterizata de o vegetatie arborescenta dominata de Pinus. 1047m) ofera informatii incepand cu a doua parte acestei perioade de ameliorare climatica.2 Interstadialul Tardiglaciar (13000-11000 de ani)  In Muntii Harghitei. siturile de altitudine medie: Luci si partial Mohos (1079 m.1. de la sfarsit de Würm. Se pot remarca. Betula si Salix sunt de asemenea prezenti. ocurente izolate de Picea.

 Peste tot se observa scaderea procentelor polenului de arbori. ca peste tot in Europa de sud.3 Drysul Recent (11000- 10000 de ani)  Aceasta ultima manifestare climatica a Wurmului a fost inregistrata la Bisoca (in Subcarpati) si in Muntii Harghitei (Luci si Mohos). Poaceaele si ierboasele stepice.1. chiar daca Cyperaceele de zone umede domina local vegetatia ierboasa (cazurile de la Mohos si Luci). in special la Betula si Pinus. in special Artemisia. cunosc un succes major. Cyperaceae  Racirea din timpul Dryas-ului Recent nu a fost suficienta pentru a duce la disparitia molidului. Picea abies .

instalarea formatiunilor forestiere mezofile in Holocen. . se produce relativ lent. instalarea unei vegetatii forestiere extrem de rara ca densitate si puternic afectata de perioada rece a Dryas-ului Recent.2. Postglaciarul (10000 de ani- prezent)  Climatul tardiglaciar a permis. Din aceasta cauza. in zonele de altitudine medie din Carpatii Orientali.

 Tranzitia DR/PB este marcata de revenirea formatiunilor ierboase mezofile si caracterizata printr-un puternic recul al ierboaselor stepice. dar omogena. aceasta faza este propice instalarii unei impaduriri cu Betula si Pinus. perioada ce succede Dryas-ului Recent este caracterizata printr-un peisaj de paduri boreale. Instalarea catorva taxoni mezofili este lenta. in timp ce Poaceaele ramand abundente (mai ales la Luci si Bisoca). numite “deschise”. In toate zonele. .2. Chiar daca frecventele lor nu sunt prea ridicate.1 Preborealul (10000-9000 de ani)  In majoritatea regiunilor. pinul este taxonul dominant.

Fraxinus Quercus Tilia . cei trei taxoni ce formeaza stejerisurile mixte. impreuna cu Betula. 1999.  Fraxinus.  Peste tot. dar inaintea frasinului (Fraxinus).. Quercus si Tilia. ce ramane bine reprezentat. care reprezinta una din regiunile Europei in care Ulmus joaca un rol pionier in expansiunea padurilor. se instaleaza aproape simultan in Subcarpatii de Curbura si in Muntii Harghitei. plantele ierboase de stepa inregistreaza o faza de recul. Dinamica foioaselor mezotermofile este bine inregistrata in toate secventele studiate. Tantau et al. si a stejarului (Quercus).. Artemisia fiind unul dintre rarii taxoni al acestui grup. Aceasta urmeaza un model clasic pentru Romania (Farcas et al. 2003).

de asemenea. iar doua secole mai tarziu. la sfarsitul retragerii partiale sau totale a mesteacanului (Betula) si pinului (Pinus). La Bisoca urmeaza optimul de Quercus si de Tilia (8400 de ani). inca la debutul Borealului este ulmul (Ulmus). cel de Fraxinus.2. Asistam. Ulmus .  Primul arbore mezofil care ajunge la un optim de dezvoltare.2 Borealul (9000-8000 de ani) Corylus  Toate siturile pun in evidenta o faza caracteristica de dominanta stejerisurile mixte si de expansiunea alunului (Corylus).

Fagus . Primele notatii izolate de Fagus sunt inregistrate in urma cu 8500 de ani. apoi cel de Quercus si de Fraxinus. In Muntii Harghitei. in Muntii Harghitei si in Subcarpatii de Curbura. evolutia este putin diferita de la o zona la alta: la Luci se remarca mai intai optimul de Tilia.  Un prim optim de Picea se observa in regiunea Muntilor Harghitei si in Muntii Rodnei.

 In aceasta perioada in care stejerisurile mixte sunt dominate la fel ca in Boreal de ulm. continua in Atlantic cu acelasi climat cald. Expansiunea alunului (Corylus) se produce mai tarziu in Subcarpatii de Curbura si in Muntii Harghitei.3 Atlanticul (8000-5000 de ani)  Optimul climatic din Holocen. acesta corespunde unei faze de reorganizare a stejerisurilor mixte si de expansiune a alunului (Corylus). inceput in Boreal cu un climat cald. se remarca maximele de Fraxinus si Quercus. .2. dar mai umed. in raport cu Muntii Rodnei.

. optimul de Corylus ia sfarsit in urma cu 4800-5000 de ani. in Muntii Rodnei (8000 de ani). optimul de alun incepe spre 7000 de ani. Este inregistrat mai intai in partea de nord. Optimul de Corylus survine de asemenea decalat de la o zona la alta si este insotit de un recul al stejerisurilor mixte. In toate regiunile. la 5780 de ani la Mohos si spre 5000 de Carpinus ani in Muntii Rodnei. situatia difera de la un sit la altul: la Mohos.  Expansiunea carpenului este datata la aproximativ 6200 de ani in Subcarpatii de Curbura. Pentru Muntii Harghitei. cu un mileniu mai devreme decat la Luci. odata cu debutul optimului de Carpinus. in timp ce in Subcarpatii de Curbura ajunge la valori maxime spre aproximativ 6730 de ani.

molidul este bine reprezentat in Muntii Rodnei si in Muntii Harghitei (la Mohos). Putin mai tarziu apar la Luci (7000 de ani) si la Poiana Stiol (6000 de ani). Abies .  Pe toata durata Atlanticului.  Ocurente regulate de Fagus se observa la Mohos si la Bisoca inca de la debutul Atlanticului. In a doua parte a acestei perioade se inregistreaza primele ocurente izolate de Abies.

sunt semnalate la Mohos spre 6200 de ani.  Pe toata durata Subborealului se inregistreaza ocurente regulate de Fagus. .4 Subborealul (5000-2700 de ani)  Quercus este singurul taxon care rezista in aceasta perioada. la Bisoca (3500 de ani) si in Muntii Rodnei (2000 de ani).  Primele ocurente de cereale.2. dovada a interventiei umane in regiune. Acest eveniment este inregistrat mai tarziu la Luci (4150 de ani).

anterior optimului de Fagus. Influenta omului asupra acestor evenimente este dovedita de prezenta polenului de secara (Secale).  La Poiana Stiol se remarca. Alnus Secale . dominata in mod esential de factorul uman. disparitia aproape totala a alunului si o importanta afirmare a arinului si a gramineelor. Un eveniment similar este observat la Bisoca: aici.2. o semnificativa si precoce progresie de Pinus. la Bisoca se produce o reducere la jumatate a procentelor de fag. Mai tarziu.6 Subatlanticul (2700 de ani- prezent) Ultima perioada din istoria vegetatiei. o regresie a stejarului. impactul uman este in mod sigur la originea unei puternice afirmari a arinului (Alnus). este cel al dominatiei fagului.

de asemenea. Ocurente regulate de Abies si o regresie a molidului reprezinta. impreuna cu Plantago lanceolata.  Primele notatii de nuc (Juglans) sunt inregistrate (2000 de ani) la Luci si la Poiana Stiol si mult mai tarziu la Mohos (600 de ani) si la Bisoca (300 de ani). Plantago lanceolata Juglans . caracteristici ale inceputului de Subatlantic.  Aceasta perioada de varsta moderna este caracterizata de optimul agricol.  Cerealele sunt prezente in spectrele polinice pe toata durata fazei cu fag. un alt indicator al prezentei omului in regiune.

 Farcas S. .Bibliografie :  Tantau I. Presa Universitara Clujeana. Presa Universitara Clujeana... “Istoria vegetatiei tardiglaciare si postglaciare din Muntii Calimani”. 2008. “Histoire de la végétation tardiglaciaire et holocène dans les Carpates Orientales (Roumanie)”. 2006.