Bendel Szabolcs

Ing.geo IV

Cuprins  Localizare  Introducere  Elemente geologice generale  Stratigrafia cuaternarului  Limita Pliocen Cuaternar  Bibliografia .

Localizare .

Introducere  Regiunea studiata corespunde vestului Campiei Olteniei si unei portiuni extinse din podisul Getic. Limita de nord se plaseaza in lungul liniei ce leaga localitatile Drobeta-Turnu Severin. Strehaia si Filiasi. Balota. fiind limitata la vest si sud de Dunare si la est de Jiu. .

.Balcanii. iar la sud. faliile Peceneaga-Camena si Trotusului o separa de Promontoriul Orogenului Nord-Dobrogean.  In est si nord-est. respectiv de Platforma Scitica.Elemente geologice generale  Platforma Moesica are urmatoarele limite: la nord- fruntea Panzei Supragetice. la vest.Carpatii Meridionali.

 Fundamentul compartimentului dintre faliile Intramoesica si Capidava-Ovidiu a fost defintivat in Precambrian. Falia Intramoesica (pozitia oarecum paralel cu raul Mostistea) divide platforma in doua compartimente cu evolutie termo tectonica diferita. 1994). . in Cambrian (Ionesi. iar al celui dintre faliile Capidava-Ovidiu si Peceneaga-Camena.

Daca se are in vedere varsta eruptiilor din Permian-Triasic.  In cuvertura sedimentara a Platformei Moesice sunt prezente patru megasecvente: . Portiunea de platforma situata la vest de Falia Intramoesica este epihercinica. 1984). portiunea de vest poate fi mai tanara. avand o cuvertura afectata de deformari hercinice insotite de magmatism (Sandulescu.

afloreaza formatiuni apartinand panzelor Supragetica. Getica si de Severin. iar cea din urma. in Miocen mediu-Holocen.Primele doua au roci mezo. a treilea in Liasic- Cretacic superior de circa 3.Panza de Severin reprezinta marturia unei fose geosinclinale.5 km grosime.5 km. a doua in Permian-Triasic de circa 5 km. In vecinatatea vestica a platformei. deschisa in Jurasic pana in Cretacic mediu. cu grosimi pana la 2km. .Prima depusa in Paleozoic de circa 5.cretacic medie.si epimetamorfice si o cuvertura sedimentara permian.

79 si respectiv 0. Stratigrafia Cuaternarului  Limitele oficiale ale Cuaternarului. in cazul depozitelor continentale.  Corespondentele acestor etaje in cazul depozitelor marine sunt Calabrianul pentru Pleistocen inferior. . si Holocenul avand limita inferioara la 0. Cuaternarul ca sistem este impartit in doua serii: Pleistocen.01 milioane ani.  Pleistocenul are. Ionianul pentru Pleistocen mediu si Tyrhenianului pentru Pleistocen superior . Pleistocen mediu si Pleistocen superior.01 milioane ani. trei etaje: Pleistocen inferior. cu limitele 1.

 Villafranchianul ( echivalentul continental al Calabrianului) a fost apreciat ca fiind etajul in care. alaturi de Zygolophodon borsodi si Anancus arvernensis apar genurile Leptobos. datorita racirii.Limiata Pliocen-Cuaternar  Villafranchianul si Saint Prestianul din Bazinul Dacic. . Elephas si Equus.

Anancus arvernensis Leptobos .

Zygolophodon borsodi Equus .

Sabba Stefanescu (1897) a separat in stiva terenurilor levantine pe baza asociatiilor de moluste.Doua decenii mai tarziu Ionescu-Argetoaia identifica. nisipos cu Potomida procumbens si argilo-nisipos cu Bogatschevia stefanescui. un orizont constituit din pietrisuri. deasupa orizontului argilo-nisipos. nisipuri si bolovanisuri. trei orizonturi: argilos cu Rugunio lenticularis. Lucrand in sudul Piemontului Getic. .

iar cele pleistocen inferioare contin Borsodia lagurodontoides. Mimomys pliocaenicus. Criteriile actuale de trasare a limitei Pliocen- Pleistocen in Bazinul Dacic  Studiul micromamiferelor fosile din depozite romanian-pleistocene a fost una din pasiunile cercetatorilor paleobiologi din Institutul de Speologie “Emil Racovita”.Pe baza acelor lucrari s-a definit criteriul conform caruia. depozitele romanian superioare contin Mimomys livenzovicus Alexandrova. . in Bazinul Dacic. Kislangia rex etc.

Kislangia rex Borsodia lagurodontoides .

ca atare. si portiuni cu argile nisipoase. . Datorita despaduririi masive a PiemontuluiGetic. prezinta frecvente deschideri. 20-35% silt si 20-35 % nisip. prezentand portiuni cu argile siltice. argilele deluvial-proluviale sunt afectate de alunecari si.cu 40-45% argila.Nu au stratificatie. Depozite deluvial-proluviale.  Grosimile depozitelor deluvial-proluviale difere substantial.  Compozitie: domina argila silto-nisipoasa .

 Depozitele eoliene din regiunea studiata in portiunile invecinate Dunarii si Jiului cu roci medii- grosiere la suprafata si cu apa subterana la adancime. prin deflatie. in conditiile altararii intervalelor reci si temperate. roci prafoase eoliene. s-au format dune si nisipuri. . Date generale: depozitele eoliene s-au acumulat pe suprafete plane. iar in cele departate. Depozite eoliene. in climat de stepa si antistepa.

Danarea a aluvionat liber pe o suprafata larga si in acelasi timp.5 Ma si 1. Dunarea a aluvionat intens si a lasat pe marginile Podisului Getic pana la cateva zeci de metri grosime. Evolutia paleogeografica in intervalul Romanian superior-Pleistocen inferior.  Enciu si Craciun (1994) realizata pe baza cartarilor proprii si a datelor de foraj din Campia Olteniei. intre 2.Pe un fond climatic ceva mai sarac comparativ cu cel din Romanian mediu. foarte lunga. indica o extensiune N-S a Subformatiunii inferioare de Dunare pe circa 50 km latime.0 Ma.Timp de un milion si jumatate de ani. pietrisuri si nisipuri. .

Geotectonica Romaniei .Bibliografia  Petru Enciu-Pliocenul si Cuaternarul sin vestul bazinului Dacic  Sandulescu Mircea.