Paleogeografia cuaternarului

Holerga Flavius
Inginerie Geologica IV

cuprins

 Introducere
 Istoric
 Clima
 Paleogeografia
 Bibliografie

caracterizată prin oscilații climatice și prin apariția și dezvoltarea omului.  PALEOGEOGRAFIA . . apreciindu-se în prezent la 2.588 milioane de ani.Ramură a geologiei care are ca obiect reconstituirea si reprezentarea pe hartă a condiţiilor fizico-geografice existente în diferite epoci ale istoriei geologice a Pământului. Cuaternarul este ultima perioadă din istoria geologica a Pamantului. Durata Cuaternarului face încă obiectul unor studii și discuții.

Lomonosov. Primele aprecieri asupra formatiunilor cuaternare au fost facute in anul 1743 de catre V.care le aminteste sub numele de “stratul superior al Pamantului”.  Denumirea de Cuaternar a fost intaia oara folosita de Geinitz(1846) pentru unitatea stratigrafica separata inca din 1829 de J. Desnoyers.M. .

.

Probabil ca tot in acest interval a aparut si gheata pe teritoriul Antarcticii.Urmarind evolutia climei in Neozoic se constata ca la limita Eocen/Oligocen incepe un proces treptat de racire. .Clima ante-cuaternara  Inainte de Pleistocen clima Terrei a fost mai calda decat cea de astazi.care apoi s-a extins treptat in cursul Neogenului dand nastere unei calote glaciare de amploare.

Calota glaciara din nordul Europei avea o extindere de 6.Aceasta racire a dus la cresterea ghetarilor montani si aparitia in unele regiuni joase a calotelor glaciare. Km2 .atat in emisfera sudica cat si in cea nordica.Clima cuaternarului  Perioada cuaternara incepe cu o racire rapida a climei.insotita de precipitatii abundente.5 mil.care au dus la aparitia glaciatiunii.

. care impreuna cu Groenlanda a fost acoperita de gheata pe o suprafata de 15 milioane de km patrati. Ghetarii au ocupat suprafete extinse in Siberia la nord de latitudinea 60-65 grade.Regiunea cea mai afectata de glaciatiune a fost America de Nord.

.

Dinamica maselor de aer foarte rece si prin urmare amplasamentul acestor depresiuni sunt influentate si de pozitia muntilor inalti.numai la latitudinile mari ale Pamantului(peste 45 grade latitudine)se aflau depresiuni.. Pe langa temperatura si precipitatii.trebuie tinut cont si de factorul circulatiei atmosferice. Flohn et al.zone cu aer foarte rece.Dupa H.cele mai reci mase de aer si totodata polul frigului erau deasupra arhipelagului canadian .  Se pare ca in timpul glaciatiunii.

Büdell crede ca a suferit numeroase modificari.  Despre aspesctul climei din Würm din timpul Pleistocenului.decat pentru restul glaciatiunilor.care nu au cuprins numai zona de glaciatiune dar si regiunile din vecinatatea acestora.Klütte sau H. .F.Aspectul climei in Europa in timpul ultimei glaciatiuni  Exista mai multe elemente la dispozitie pentru a stabili cu oarecare aproximatie aspectul climei in timpul ultimei glaciatiuni.Büdell.  O serie de autori(J. Posner)au incercat sa faca o reconstituire relativa a acestei clime.

a zonelor climatice existente si astazi si care erau instalate inca de la sfarsitul Pliocenului. .toate celelalte zone climatice au fost impinse spre sud.Cea mai importanta deplasare si ingustare a avut-o zona vegetatiei mediteraneene. El considera ca s-a produs o deplasare.de la pol spre ecuator.  In urma acestor deplasari celelalte zone climatice nu au disparut ci s-au ingustat fiecare.Datorita faptului ca ghetarul continental scandinav s-a extins spre sud pana la 55 grade latitudine N.

.

care urmeaza catre sud au suferit si ele deplasari si ingustari dar mai putin importante.la sudul careia se gaseau:tundra cu loess. .silvostepa.zona cu padure temperata si zona mediteraneeana.in nordul Europei si in Marea Britanie. Celelalte zone climatice.  In afara de zona acupata de ghetarul würmian.se deosebeste pe acesta harta zona de tundra cu inghet persistent.

.

Dupa distributia faunei si dupa dezvoltarea padurilor se poate observa ca pana in Pleistocenul mediu a existat un climat acceptabil pentru a putea trai unele mamifere ce descindeau din fauna de tip termofil din Pliocen. se considera ca aceasta a evoluat foarte incet. . In ceea ce priveste clima din timpul Pleistocenului pe teritoriul tarii noastre.A fost o trecere treptata intre climatul cald de la sfarsitul Pliocenului si cel rece din Pleistocen.

Scotia.Marea Briatanie era unita cu continentul. in anumite etape ale Cuaternarului. tot in anumite etape.  In Europa. .anuland astfel influenta acestuia asupra Oceanului Arctic. era unita cu Groenlanda.care forma o bariera pentru Curentul Golfului.Paleogeografia la inceputul cuaternarului  In timpul Cuaternarului paleogeografia continentelor a suferit schimbari importante.ca urmare in Atlanticul de Nord exista un prag continental.

.iar Marea Nordului si Canalul Manecii au avut in anumite etape alta configuratie.stramtoarea Gibraltar a existat permanent.  In regiunea Marii Mediterane. Marea Baltica nu exista in forma ei actuala.dovada fiind patrunderea prin aceasta stramtoare din Atlantic in Mediterana atat a faunelor calde cat si a celor reci.

In anumite etape nu exista Marea Marmara si ca urmare nici stramtorile Dardanele si Bosfor.Aceata legatura insa s-a intrerupt de mai multe ori in cursul Cuaternarului.  Pe de alta parte legaturile dintre Marea Neagra si Marea Mediterana s-au stabilit intr- o etapa mai inaintata a Pleistocenului . Marea Neagra avea legaturi cu Marea Caspica prin depresiunea Manici.

.In Pleistocen nu a existat stramtoarea Bering.al Japoniei si insulele Indoneziei.pe aceasta punte de legatura dintre Asia si America de Nord trecand numeroase mamifere.se constata ca a avut pana in Cuaternarul mijlociu o suprafata mult mai extisa.Apoi s-au separat arhipelagul Noii Siberii. In privinta continentului asiatic.

iar regiunile sahariene erau umede. In America de Nord.  America de Sud avea extinderea si legaturile cunoscute si in actual.  Continentul australian avea legaturi cu insula Tasmania iar Antarctica a fost acoperita de calota glaciara cu mult inainte de Cuaternar.au existat teritorii acoperite de mare.  Africa a fost temporar separata de Asia prin formarea Marii Rosie.a dat posibilitatea de migrare a faunei spre America de Sud.istmul Suez manifestand oscilatii pe verticala.Pe coastele nordice si nord-vestice ale continentului.prezenta Istmului Panama. .

 Forme de relief generate de ghetari  Actiunea de erodare efectuata de ghetari este cunoscuta sub numele de exhalatie si consta dintr- un proces de sub-sapare.Din cauza apasarii si frecarii exercitate de masa de gheata in miscare.Pe pantele repezi.fundamentul pe care aceasta aluneca se roade.patura de gheata fiind mai subtire si presiunea mai mica.in depresiuni eroziunea fiind mai puternica. .eruziunea este minima.

 Bibliografie  Meszaros Nicoale-Cuaternar.Curs pentru studentii geologi si geografi. .  Neculai Macarovici-Geologia Cuaternarului.