Vulcanismul bazaltic cuaternar

din Munţii Perşani

Molnár Levente
Inginerie geologică, anul IV.

Cuprins
• Localizare
• Magmatismul neogen
• Principalele cicluri eruptive: I. Badenian, II.
Sarmațian- Pliocen inferior, III. Pliocen superior-
Cuaternar inferior
• Vulcanismul din Munții Perșani
• Structura vulcanică Racoş
• Sinteză

Localizare Vulcanismul bazaltic cuaternar din Munţii Perşani aflorează pe marginea de vest a bazinului Braşov şi este situat la circa 40 km vest de zona cu vulcanism Pliocen- Cuaternar calco-alcalin din Munţii Harghita de Sud. .

Vulcanismul neogen din Carpați s-a manifestat în trei cicluri principale de erupție: badenian. Magmatismul neogen • Magmatismul neogen oferă cele mai interesante și bine păstrate structuri și formațiuni vulcanice care se păstrează în relieful carpatic din România. . de fapt. gradul de conservare a formelor vulcanice depinde de vârsta erupțiilor. în vestul Carpaților Orientali a luat naștere cel mai lung lanț de munți vulcanici neogeni din Europa. sarmațian-pliocen inferior. pliocen superior-cuaternar inferior. elementele structurale păstrându-se din ce în ce mai bine în relief de la nord la sud. Astfel.

dacitice. Brad- Săcărâmb. Au avut loc explozii și curgeri de lave andezitice. manifestările vulcanice au avut caracter exploziv. . cele mai importante centre de erupție din acest ciclu s-au localizat în perimetrele Roșia Montană. riolitice. Astfel. Ciclul eruptiv badenian • În timpul ciclului de erupție badenian. Tipul dominant de aparat vulcanic este alcătuit din alternanțe de lave consolidate rapid și piroclastite depuse subaerian dar și subacvatic. În Munții Apuseni. atât în partea nordică a Carpaților Orientali cât și în Munții Apuseni. cât și proiecții piroclastitice acide. a luat naștere un complex vulcano-sedimentar care în Gutâi atinge grosimi de 50-250 m.

Mai la sud. Au luat naștere. dar și corpuri intrusive. care au închegat un lanț de munți vulcanici propriu-zis. Ciclul eruptiv sarmațian-pliocen inferior • În ciclul eruptiv sarmațian-pliocen inferior au predominat efuziunile de lavă. De remarcat că în nordul Carpaților Orientali vulcanismul s-a manifestat prin formarea unor corpuri subvulcanice în masivele Ţibleș. respectiv în Călimani-Gurghiu-Harghita s-au format structuri stratovulcanice tipice. numeroase edificii stratovulcanice. astfel. mai ales. alternând cu episoade explozive. . în Bârgău. Rodnei și.

.• Principalele produse vulcanice puse în loc au fost andezitele și dacitele. În timpul acestui ciclu de manifestare vulcanică au luat naștere cele mai reprezentative elemente structurale consecvente. platouri vulcanice. păstrate în relieful actual: conuri. în același timp. spre marginile aparatelor vulcanice s-au acumulat strate imense de formațiuni vulcano- sedimentare. cratere. caldere.

Caldera Călimani a fost spartă și drenată spre Depresiunea Neagrarului. Ostoroș. așa cum sunt cele din Gurghiu și Harghita (craterele Mădăraș. platouri principale și secundare.• Cele mai importante cratere de erupție și prăbușire se păstrează în Călimani. Piatra Talaborului ). conuri și platouri. cratere. având forma unei imense caldere cu diametrul de 10. cratere. dar în interiorul ei s-au format și alte conuri. În celelalte masive se păstreză. Cucu. Bătrâna. Fâncel. Saca. . mai mult sau mai puțin „deteriorate” prin eroziune.5 km.

Manifestările explozive sunt reduse ca număr și ca arie. Perșani. locale. întâlnindu-se cu dezvoltare punctuală în grupările Călimani- Gurghiu-Harghita. Metaliferi. Oaș-Gutâi. produsele vulcanice expulzate constând din andezite bazaltoide. bazalte. Ciclul eruptiv pliocen superior- cuaternar • În ciclul eruptiv pliocen superior-cuaternar se reiau manifestările vulcanice cu caracter mai restrâns. în aceleași perimetre ale ciclurilor anterioare. .

ele formează și în prezent așa-numita aureolă mofetică. apariția muntelui Ciomatu. aparține acestei etape de erupție.• Se pare că. fumarole. să aparțină unei erupții mai timpurii. cu craterul Sfânta Ana. Începând din pleistocenul mediu. din vecinătatea estică a craterului Sfânta Ana. . Este posibil ca forma de crater estompat și înmlăștinit Mohoș. solfatare. mofete. în regiunea vulcanitelor neogene din Carpați se manifestă doar fenomene post-vulcanice: gheizere.

in muntii vulcanici se pastreaza o serie de aparate vulcanice de tip con. unde cel mai adesea se pastreaza fragmente de aparate vulcanice. Astfel. asa cum este cazul cu Muntii din NV Orientalilor. apoi varfurile Harghita-Madaras.Tatarca in Muntii Gurghiului. cu atat pastrarea in relief a aparatelor vulcanice este mai redusa. Piatra Talaborului in Muntii Harghitei. • Aceste forme sunt foarte bine reprezentate in Calimani. . Ostoros. Cucu. cele mai tipice fiind aparatele vulcanice Fancelul. • Cu cat eruptiile au fost mai vechi. Gurghiu si Harghita. Batrana.• Relieful vulcanic se caracterizeaza prin prezenta unor forme de relief in care dominante sunt aparatele vulcanice. Saca.

2 – 1.6 Ma manifestându-se prin mici centre vulcanice. conuri şi câmpuri de lave . Vulcanismul din Munții Perșani • În cazul vulcanismului din Munții Perșani centri de erupţie sunt aşezaţi paralel cu un sistem de falii pe direcţia NE-SV cu aceeaşi orientare ca principalele falii normale din bazinul Braşov • Conform studiilor anterioare vulcanismul cuaternar din Munţii Perşani a avut loc în două faze între 1.5 Ma şi în jur de 0.

• In primele stadii activitatea vulcanică a început cu o activitate freato-magmatică explozivă. . Racoş. urmată de o fază mai puţin explozivă de tip strombolian şi în final de o fază efuzivă. Mateiaşi şi zona vulcanică Bârc. S-au generat o serie întreagă de structuri vulcanice: Sărata.

Ea s-a dezvoltat într-un interval scurt de timp.2 Ma. la circa 1. A început printr-o fază explozivă freato- magmatică urmată de erupţii de tip strombolian şi lave care au tăiat primele depozite . Structura vulcanică Racoş • Structura vulcanică Racoş este una dintre cele mai bine expuse datorită carierelor deschise în zonă.

Vulcanul de la Racoș .

Coloanele de bazalt de la Racoș .

Cariera de bazalt Brazi de la Racoș .

.

Lacul din fosta carieră de bazalt Racoș .

dar mai ales dominant stromboliene şi efuzive • Vulcanismul din Munţii Perşani este asociat unei ridicari ale astenosferei datorită proceselor de subducţie din Vrancea .• Ultimile faze de erupţie în Perşani apar în zona Bârc la început cu erupţii freato-magmatice.

rezultatul final fiind ansamblul munților vulcanici care reprezintă cel mai lung lanț de munți vulcanici stinși din Europa. • Dintre fenomenele post-vulcanice. îndeosebi in depresiuni sau microdepreisuni. Aceste emanații sunt mai frecvente la periferia munților vulcanici. • Aureola mofetică prezintă si o serie de avantaje in plan turistic si indeosebi in scopuri balneare. . terapeutice. generând așa-numita aureolă mofetică din Carpații Orientali. Sinteză • Vulcanismul neogen din Carpații românești și-a încheiat activitatea cu ciclul eruptiv pliocen superior-cuaternar. in Carpații românești se mai păstrează doar mofetele care reprezintă emanații de gaze uscate. dar lucrul cel mai important il reprezinta mineralizarea apelor freatice cu formarea apelor minerale carbogazoase.