MOTIVATIA ÎN

CONTEXT ȘCOLAR

Мотивация учебной
деятельности
школьников

Tatiana Tintiuc, dr., conf.univ., IFC

De multe ori auzim sau nu, Часто мы можем слышать
de la elevii noștri remarci или нет от наших учеников
de genul: изречения
„este greu”, «это трудно»,
„nu-mi place”, «мне не нравится»,
«это меня раздражает»,
„mă enervează”,
«это не привлекает меня
„nu mă atrage deloc”, вообще»,
„nu-mi va folosi niciodată”, «Я никогда это не буду
„teorie, teorie, teorie, m-am использовать»,
saturat”, «это мне не пригодится»
„nu mă mai interesează deloc «теория, теория, теория, я устал
от нее»,
ce se întamplă”, etc.
«меня не волнует, что
происходит» , и т.д.

SAU ИЛИ
„super”, «супер»,
„am trăit o experiență «Я получил огромный опыт»,
formidabilă”, «давно не было так здорово и
интересно»,
„de mult nu a mai fost așa
«наконец-то»,
cool la ore”,
«не знаю, как, но я
„în sfârșit”,
учувствовал и мне было
„nu știu cum, dar m-a atras, интересно»,
am participat cu atenție”,
«Я получил практический опыт» и
„am învățat ceva practic”, т.д.
etc.
То, что делает разницу между
Ceea ce face diferență între этими двумя
aceste „comunicări” ale «высказываниями» учеников
elevilor este motivația. является мотивацией.

Ciucu. M. 2008) . Stas. M. 2008) (apud. гармоничных и spre acțiune și мотивированных к действию и schimbare. C. Ciucu. различным изменениям. (apud. să formeze и была полезной. а должна нравится fie de folos. C. Stas. чтобы cetățeni responsabili.Educația nu trebuie să doară sau să producă Обучение не должна вызывать suferință. să боль или причинить страдания. ci să placă. сформировать ответственных echilibrați și motivați граждан.

Ne întrebăm. poate avea rezultate mai mici decât un alt elev cu abilități mai reduse? .Cum pot fi identificați factorii care influențează gradul de implicare a fiecărui elev? .Cum poate fi stimulat un elev astfel încât el să obțină un randament în concordanță cu potențialul sau? .Studierea motivației în școală a pornit din nevoia de a înțelege și utiliza factorii subiectivi care explica fluctuațiile de randament școlar.de ce un elev.Cum putem ști ce ii "mobilizează" pe fiecare? . de exemplu: . care poseda abilități cognitive și competențe mult mai mari decât ceilalți.

. Este vorba de un concept Это понятие. которые elevul în a se angaja intr- побуждает ученика к un comportament dat. Exista numeroase Имеются разные definiții ale termenului определения термина de motivație мотивации În comun motivația este un В большинстве определений ansamblu de forțe ce incită мотивация представляет собой совокупность сил. относится к: care se raportează atât la • внутренним факторам factori interni (de (личности или внутренние) • внешним факторам personalitate sau intrinseci). поведения. которые предлагает mediu sau extrinseci) care ученику примерить или fac elevul să adopte o развить свою форму conduita particulara. (окружающий мир или cat si la factori externi (de внешних). определенному поведению.

„movere”. definește directia. capacitatea организацию. к действию. mod activ nevoile lor. latin Мотива́ция (от лат. activitatea și направленность. proces psiho-fiziologic психофизиологический care controleaza процесс. способность человека деятельно удовлетворять свои потребности. . задающий его organizarea. stabilitatea. Definiția / Определение Motivația (de la cuv. активность persoanei de a răspunde în и устойчивость. ce поведением человека.) «movere») — побуждение Necesitate de a acționa. управляющий comportamentul uman.

plăcerea de a lucra ceva anume etc. чтобы сделать что-то recunoaștere. это: . когда человек direcție predeterminata pentru: .nevoia de cunoaștere.recompensa simbolica sau materiala . Factorii motivaționali Мотивационные факторы  factorii motivaționali interni sunt  внутренние мотивационные reprezentați de nevoile sau aspirațiile факторы представлены личными personale care „împing” elevul sa потребностями или устремлениями adopte un comportament precis: которые «подталкивает» ученика .признания. или мотивирован действовать в .любопытство. etc. persoana este constrânsa să nu facă ceva  внешние мотивационные sau este stimulată să acționeze într-o факторы возникают.принятия другими людьми.д. . . формы поведения: .потребность в саморазвитии.д.  factorii externi apar atunci când . точные .nevoia de auto-dezvoltare. .символическое или материальное вознаграждение и т.curiozitatea. развить свои собственные.acceptarea de către ceilalți. . заданном направлении. .потребность в знаниях.удовольствие от работы и т. ограничен. . .

вашими мыслями. Они представляют все Acestea reprezintă аспекты подсознания aspectul subconştient сознательного al gândirii conştiente. . связанные с personale. Motivaţia / Мотивация Motivaţia este Мотивация является inteligenţa care se интеллект. мышления. который identifică cu cele mai идентифицирует profunde sentimente самые глубокие asociate gândurilor чувства.

face ceva. în timp ce un ученик. a чему-то. который не Un elev care nu simte испытывает импульса nici un impuls sau nici или нет необходимости nevoie de a acționa este действовать - caracterizat ca un elev немотивированный nemotivat. энергичный. Ученик. a tinde spre ceva. считается considerat un elev мотивированным motivat. А fi motivat însemnă a Быть мотивированным значит действовать. имеющий цель и energic. de a acționa работает на достижение spre un obiectiv. активный. стремиться к acționa. что-то делать. в то время как elev care este activ. este этой цели. учеником .

motivare (ca intensitate) și интенсивности) они очень sunt sensibili si diferite чувствительные и имеют tipuri de motivație (ca различные виды orientare). Motivația elevilor Мотивация учеников На это уровне. выполнял pentru școală și să-și учебные задания хорошо realizeze satisfăcător (sau или отлично. este important ca ученик проявлял интерес elevul să manifeste interes к школе. чтобы dascăli. Ученики имеют разный уровень мотивации (по Elevii au grade diferite de силе. важно для La aceste nivel pentru каждого учителя. foarte bine) sarcinile școlare. напряжению. мотивации (как направленость). .

коллег или родителей. но не sentimentul fiind cel de усилия. чувство восторга и удовлетворенности același timp o plăcere. . Motivația elevilor Мотивация учеников . учителей. resimte un acut resentiment • почувствовал острое возмущение față de obligația de a realiza o против обязательства выполнить домашнее задание. dorește să obțină aprecierea din или интересом к знаниям. este "împins" de curiozitate sau interes pentru cunoaștere. conștiinciozitate depunând un проявляя когнитивные и волевые mare efort cognitiv si volitiv. dar o face cu добросовестно выполняет. но он temă școlară. является первостепенным. altul vede în aceeași sarcina • другой ученик видит в заданиях. colegilor • ищет признания со стороны sau părinților. partea profesorului. școlară o provocare și în вызов и удовольствие. satisfacție și încântare și nici de cum cel de efort. . . • «подталкивается» любопытством . усилия.

Как мы найти лучший cea mai potrivita de a способ мотивировать motiva elevii dintr-o учеников в классе. clasa.Cum găsim modalitatea . имеют разные стили stiluri diferite de обучения и învățare și sunt sensibili чувствительны к la diferite forme de различным формам motivare? мотивации? . Întrebarea: Вопрос: . что faptul ca aceștia au они разные личности. personalități diferite. ținând cont de учитывая тот факт.

Paradox – de fapt. paradox. . но „mânca tot” și motivația de a ученик не всеяден и его învăța nu întotdeauna este мотивация учения не îndreptată spre ceea ce i se всегда направлена на то. что ему предлагается Pentru a înțelege acest изучать. vom face o mică Чтобы понять данный incursiune în conceptul парадокс. dar elevul nu учебная мотивация. elevul Парадокс . сделаем științific de motivație în небольшой экскурс в învățare. propune să studieze.на самом деле întotdeauna are motivația de у ученика всегда есть învățare. научное понятие учебной мотивации.

Н. Leontiev . îndreptate spre ea„ необходимые для неё» L. деятельности. что он готов к pentru această activitate și этой деятельности. что у него toate puterile sunt напряжены все силы. позаботься о том. чтобы обнаружить. Выготский • «Деятельности без мотива не • ”Activitate fără motiv nu бывает» А. interesează-l. Леонтьев există” A.С.S.N. Cum să motivăm Как мотивировать activitatea de cunoaștere познавательную a elevului? деятельность ученика? • „Legea psihologică • «Психологический закон afirmă: înainte de a гласит: прежде чем призвать propune copilului careva ребёнка к какой-либо activitate. заинтересуй его înțelege că el este pregătit ею. Vygotsky Л.

sortită să fie plictisitoare ненужным. și inutilă.  „Baterie electrică. de puterea от его силы зависит acesteia depinde интенсивность intensitatea activității деятельности человека.  Нет внутреннего  Nu-i motiv intern sau мотива – внутренней forța motrică internă. persoane. . a  «Энергетическая energiei" fiecărei батарейка» личности. umane. движущей силы. скучным. человека. Motivul Мотив  Motivul – sursa de  Мотив – источник activitate a fiecărei деятельности любого persoane. и всякое дело обречено atunci orice activitate este быть нудным.

• Idealurile • эмоции. • Dorinţa • влечения. Motivul Мотив • Interesele • интерес. ради чего она совершается. • Aspiraţia • стремление. • Tendinţa • потребность. • Convingerile • идеал. это то что побуждает человека к şi viaţă деятельности. • Concepţia despre lume • установки. . • Scopul • инстинкты. • Intenţia • убеждение.

Павлов () I.P. de активного înlăturare/eliminare отторжения» /detașare activă” И. „Atunci «Когда când informația информация este prezentată подаётся вне înafara interesului. в коре în cortexul cerebral головного мозга se formează un формируется centru de центр её respingerie.P.Pavlov . интереса.

мотивации на деятельность.  Педагог опирающийся  Cadru didactic se только на понятия «должен» и bazează doar pe «необходимо» conceptul „trebuie” și сталкивается с „este necesar” și se негативной. negativă. confruntă cu motivația отрицательной мотивацией. Fără starea de spirit  Без внутреннего настроя activă sau dispoziția ребёнка.Psihoneurologia . intervenția воздействием pedagogică de bază выбирается насилие. este violența. без его interioară al copilului. . основным fără o motivație spre педагогическим activitate.

.  тенденция к уклонению от учёбы eschiva abate de la studii. ригидность мышления. joase. învățătură. abaterea на уроке înaltă în timpul orelor. gândirii.  деятельность и результаты учения  instruirea și rezultatele sunt незначительны neînsemnate.  imobilitate.  senzație de demoralizare și  чувство удрученности и неудовлетворённости nemulțumire. rigiditatea  неподвижность.  быстрое утомление  repede obosesc. În acest context la copil se В этом контексте у ребёнка формируется: formează:  tendința de a se sustrage.  сильная отвлекаемость  distractibilității.

лишено  Motivația trebuie special смысла для ученика. nu ему самому представляется are sens pentru elev.Motivul interior al activității Внутренний мотив учебной деятельности всегда должен de studii trebuie să preceadă предшествовать и și să însoțească învățarea.  Învățătorul uneori uită. modelată și • Мотивацию надо специально stimulată. сопутствовать обучению. что многое из того. стимулировать  Procesul de formare și de consolidare a motivației • Процесс формирования и закрепления у школьников pozitive la elevi pentru положительных мотивов învățătură este numită учебной деятельности motivația activității называется мотивацией școlare. dezvoltată. формировать. учебной деятельности . развивать. что foarte important și util. că • Учитель порой забывает о din ceea ce pentru el pare том. важным и полезным.

a programelor încărcate și a specificului unor discipline școlare.cea mai eficienta forma de mobilizare a elevilor. Este destul de greu de aplicate astfel de metode. 3. MOTIVATIA INTRINSECĂ 1. învățătorii nu pot oferi elevilor numai sarcini școlare interesante sau plăcute. elevii trebuie sa le îndeplinească (le place sau nu). . 4. Apelul la motivația intrinseca . de particularizat pentru situații sau discipline diferite. 2. care să activeze forme intrinseci de motivare. Deseori sarcinile școlare sunt formulate în termeni de obligații extrinseci. Din cauza a numeroase responsabilități și obiective didactice.

MOTIVATIA INTRINSECĂ In ce măsură apelul la motivația extrinsecă este benefic pentru randamentul actual al elevilor sau pentru formarea personalității lor viitoare? Cum utilizăm formele de motivare extrinsecă astfel încât efectele asupra randamentului școlar să fie benefice? Cum facem ca sarcinile sau activitățile școlare să activeze și motivația intrinsecă a elevilor? .

cele mai multe activități nu sunt. . apelul la motivația extrinseca este cea mai frecventa forma de stimulare a copilului. strict vorbind. perioade în care solicitările sociale. Pe parcursul primei copilării și a primei perioade școlare. rolurile si normele sociale impuse de familie și școală cer copilului să își asume responsabilități pentru sarcini extrinseci. MOTIVATIA INTRINSECĂ Desi motivația intrinseca este importanta pentru activitatea umana. motivate intrinsec.

M. o întrebare centrala este „Cum motivam elevii sa valorizeze și să-și asume astfel de activități și să le ducă la îndeplinire?” . 2. Deci. comportamentele motivate intrinsec sunt cele conduse de voința individuală.. sunt considerate motivate extrinsec toate acele comportamente care sunt însoțite de sentimentul controlului sau a presiunii exercitate din afara subiectului. că 1. L. E. 2000). generate de trebuințe sau aspirații personale și însoțite de sentimentul autonomiei și libertății. MOTIVATIA INTRINSECĂ Studiile arată. (Ryan R. Deoarece cele mai multe activități didactice propuse în școală nu sunt proiectate sa fie interesante intrinsec.

ca temă pentru acasă. sarcini la realizarea cărora elevii participă în clasă sau pe care trebuie sa le realizeze independent.) și nu la cea ideală (ce ar trebuie să îi motiveze). cu cele ale unui coleg /colege. gândindu-vă la situația reală (ce ii motivează pe elevii DVS. la ce concluzii ați ajuns? .  Pentru fiecare tip de sarcină în parte estimați în ce măsură aceasta face apel la motivația intrinsecă sau la motivația extrinsecă și argumentați alegerea de ce credeți acesta pentru fiecare caz n parte. In urma analizei în colaborare a rezultatelor.  Realizați această analiză separat pentru elevii cu rezultate bune la învățătură și pentru cei cu rezultate medii sau slabe și comparați rezultatele DVS. TEMA DE REFLECTIE:  Realizați o lista cu sarcinile pe care le propuneți elevilor în cadrul activității de formare și evaluare.

conceptul deinternalizare descrie cum motivația pentru un anumit comportament școlar poate fi descris de la lipsa motivației sau resentiment. Pe acest continuum. E. trecând prin diferite etape de motivare extrinsecă. MOTIVATIA INTRINSECĂ In viziunea cercetătorilor mai sus și conform teoriei SDT (Self-Determination Theory) se descrie motivația elevului pe un continuum de la demotivare sau absența motivației. la motivarea intrinsecă. prin acceptarea pasiva. (Ryan R.. pana la acceptarea activă și implicarea personala. percepția pozitivă despre sine și calitatea angajamentului individual. L. Deci. 2000) . O data cu creșterea gradului de internalizare creste și persistența în sarcină. M.

Pol negativ "DEMOTIVARE" "DEMOTIVARE" . nerelevant. prin urmare. . nu are nici o intenție de a acționa. . de a realiza sarcina școlară propusa.fără sens.fără nici o legătură cu nevoile lui de învățare. .el crede că nu are nici un fel de abilități sau competențe în realizarea unei sarcini si.fără nici o legătură cu activitate școlară . de a realiza respectivul comportament.elevul care percepe sarcina sau comportamentul școlar ca fiind .

 STIMULAȚI ABILITĂȚILE ȘI COMPETENTELE EXISTENTE Pe cat posibil. începeți activitatea în clasă. cereți un feedback. condiționând diminuarea sarcinii (număr de exerciții. pornind de la sarcini foarte simple spre cele complexe sau dificile  ASIGURAȚI TRECEREA LA ACȚIUNE Cereți acordul. Pol negativ "DEMOTIVARE„ SUGESTII: ARGUMENTAȚI UTILITATEA Propuneți activități școlare și teme pentru acasă explicând rațiunea lor. număr de pagini etc. făcând legătura cu viața de zi cu zi sau explicând importanța lor pentru activitățile școlare viitoare. activitățile și temele școlare trebuie să permită realizarea /rezolvarea lor în mai multe etape.  SOLICITAȚI FEEDBACK Asigurați-vă ca elevii au înțeles foarte bine ce au de făcut și cum veți evalua munca lor. aflați dacă și elevii slabi au înțeles bine sarcina școlară.) de realizarea ei completă. negociați dacă este cazul. .

. L. Etape ale trecerii de la demotivare (absenta motivației) la motivația intrinseca (Ryan R. E. M. Deci. 2000) .Figura 1.

• Apare un sentiment negativ (respingere sau resentiment) fața de sarcină sau disciplină. • comportamentul elevului este strict condiționat din exterior. . nu are nici un suport intern. • Acest tip de motivare nu prezintă nici o satisfacție pntru realizarea sarcinii (poate „usurarea” ca a scapat de "povara" realizarii ei).sub atracția recompensei .elevul se decide sa se supună și sa realizeze sarcina școlara prescrisa (de exemplu „tema pentru acasă”). II.sub amenințarea pedepsei . "REGLAREA EXTERNA" .

. II. „REGLAREA EXTERNA” SUGESTII • OFERIȚI POSIBILITATEA ALEGERII Propuneți elevilor sarcini / teme școlare la alegere (teme care pot avea același grad de dificultate) oferind elevilor posibilitatea alegerii și creându-le sentimentul controlului. nivelul acesteia și condițiile de acordare a ei. • NEGOCIAȚI SI PERSONALIZAȚI RECOMPENSELE Oferiți recompense stimulative. căutați motivații interne. trebuințele sau aspirațiile elevilor. aspirații personale sau colective. in acord cu solicitările. . • IDENTIFICAȚI MOTIVE DE SATISFACȚIE Întrebați elevii ce anume i-ar face să realizeze cu plăcere o anumita sarcină sau temă școlară propusa de Dvs. negociați tipul recompensei.

II. „REGLAREA EXTERNA” SUGESTII • RECOMPENSAȚI IMEDIAT ȘI VARIAT Acordați recompensele imediat după identificarea reușitei sau progresului. ce anume i-a nemulțumit. . • CAUTAȚI SURSELE DE INSATISFACȚIE Chestionați elevii după realizarea sarcinii școlare pentru a afla până la care punct al temei sau la care moment al activității au muncit cu plăcere. pe cât posibil variați tipul recompensei oferite indiferent daca este materială sau simbolică.

la un feedback extern indirect si de lunga durata (aprecierea sociala). Motivația rămâne externa. sa îl repete. III. profesor).  elevul tinde să integreze în acel comportament.  îi asigura aprecierea din partea celorlalți (colegi. „INTEGRARE ”  elevul descoperă că realizarea unei sarcini sau realizarea unui comportament școlar îl valorizează. . activitatea este realizată „pentru ca trebuie” (accentul se muta de la feedback-ul extern direct și imediat (recompensa sau pedeapsa).  de încredere în forțele proprii. pentru că îi oferă aprecierea celorlalți  sentimentul de competenta personală.

Evitați exprimările sceptice cu privire la reușita viitoare. „Am încredere”.  EXPRIMATI-VA INCREDEREA Recunoașteți meritul unui elev în fața colegilor. „Mă indoiesc” . „Știu ca poți” și nu „Sper că”. exprimați-vă încrederea. gratificați fiecare progres . „INTEGRARE ” SUGESTII  GRATIFICAȚI PROGRESELE Recompensați reușitele. propuneți-ii elevului următorul pas.personal sau în fata clasei. III.  IMPLICARE PERSONALĂ Imediat după o reușita. ironiile și sarcasmul. persoanelor semnificative. în general aprecierile negative demotivează. inclusiv cele modeste. părinților.  EVITAȚI EXPRIMAREA SCEPTICISMULUI.  EVITAȚI APRECIERILE NEGATIVE critica moralizatoare. faceți-l să accepte o noua provocare. o noua sarcina. la elevi cu rezultate mediocre sau slabe.

IV. prescrise de învățător. realizarea sistematică a anumitor sarcini școlare devenind parte a vieții elevului. de aceasta data. a felului in care el este perceput și apreciat de membrii familiei. colegi. profesori ca „elev silitor”. dar. acceptate de el (de exemplu media 8 la matematică). elevul începe să își propună atingerea anumitor obiective. . IDENTIFICARE comportamentul școlar în sine începe să devină important. de către părinți.

oferiți o "identitate" fiecărui elev in funcție de succesele sau aptitudinile sale la anumite discipline (in calitate de diriginte). independent de supervizarea Dvs. colectii etc. urmăriți progresele și încurajații noile provocări. "spiritul critic al clasei".  FACILITAȚI ASUMAREA OBIECTIVELOR Incurajati elevii să își propună atingerea unor obiective ambițioase dar realizabile. electronica. "optimistul incurabil" etc.  GRATIFICATI ACTIVITATILE EXTRASCOLARE Identificați elevii cu hobbyuri în special daca au legătură si cu activitatea școalară.). . IV. părinților ("cel mai bun chimist". corespondenta in limba engleza. oferiti recunoaștere elevilor care au realizat ceva inedit in legatura cu disciplina pe care o predați (poezie. din cadrul unei discipline (in calitate de profesor). IDENTIFICARE SUGESTII  IMPULSIONAȚI CREAREA UNEI IDENTITĂȚI VALORIZATE Identificați aspectele de unicitate ale fiecărui elev. comunicați această identitate elevilor.  STIMULAȚI AUTONOMIA Creați condițiile necesare ca elevii să își propună atingerea unor obiective ambițioase și să le realizeze. daca este posibil.

uneori mai ambițioase decât cele prescrise de ceilalți. • efortul perceput pentru realizarea sarcinii școlare începe să fie minime. • elevul accepta obiectivele propuse și le interiorizează. . a privi la televizor). V. • propune noi obiective. • noul comportament devenind parte componenta a propriei personalități. INTERIORIZARE • asumarea completă a noului comportament. Aceasta este etapa care face trecerea la formarea unei motivații intrinseci. • nu apar conflicte cu alte trebuințe ale elevului (a juca un fotbal cu prietenii.

• găsește satisfacție în tot ceea ce face în legături cu acea activitate. • Acest gen de motivație pentru activitatea școlară care apare foarte rar. MOTIVATIE PROFUND INTRINSECA • interes pentru orice subiect legat de o anumita sarcină școlară (care la început a fost extrinseca). VI. (doar unii elevi și pentru unele domenii înguste dezvoltă o astfel de „pasiune”). . fără ca munca depusa sa fie percepută un efort. • Se muncește cu plăcere.

prin trecerea treptata de la condiționarea externa. MOTIVATIE • Putem folosi diferite strategii care pot asigura o creștere a gradului de implicare a elevului. prin forma intermediare de motivare extrinseca spre motivația intrinseca. . • Aplicarea strategiilor vizăm atingerea a doua obiective finale: 1) îmbunătățirea randamentului școlar de moment al elevilor 2) facilitarea evoluției sub aspect motivațional al elevilor.

reglare externa. 2. revăzând informațiile de mai sus. Gândiți-vă la elevii din clasa Dvs. schițați o strategie de lucru astfel încât să stimulați evoluția lor sub aspect motivațional. Planificați aplicarea acestei strategii si modul de evaluare a rezultatelor.. vă rugam să realizați un tabel cu patru coloane. Interiorizare și motivație intrinseca. cate o coloana pentru fiecare din categoriile: 1. 3. Pe o coala de hârtie A4. 2. demotivare. 3. vă rugăm să decideți în care stadiu de motivare se află fiecare și să treceți fiecare nume în coloana corespunzătoare. Tema de reflecție: 1. 4. integrare si identificare. Pentru fiecare din cele patru grupuri de elevi în parte. .

formării мотивов учебной motivației școlare la elevi деятельности школьников  Conținutul materialului  Содержание educațional.  Stilul de comunicare a cadrelor didactice cu  Стиль общения elevii. Факторы влияющие на Factorii care influențează формирование asupra dezvoltării. .  Esența și nivelul  Характер и уровень activităților educaționale. познавательной деятельности. учебного материала. учебно- cognitive și informative. учителя и учащегося.

. in cadrul unor micro-anchete.De a afla ce anume îi motivează pe elevi este aceea de a întreba elevii.

probleme in familie etc.) . alți profesori sau părinții nu vor afla ce au scris ei. ca sub nici o forma colegii. Aceste date le puteți folosi numai dumneavoastră pentru a facilita dezvoltarea lor motivațională sau pentru a-i ajuta să depășească momente dificile (relații tensionate cu unii colegi sau profesori. IMPORTANT!!!!! Daca aplicați aceasta strategie trebuie sa garantați ca răspunsurile lor vor fi confidențiale.

• simt o nevoie acuta de a se proteja de amenintare sau esec. • isi propun fie obiective foarte modeste fie obiective exagerat de ambitioase (pentru ca esecul sa fie justificat). Cercetarea psihologica a aratat ca. • au tendinta de a pune in lumina a defectelor lor si nu calitatile. • se simt mai responsabili de esecul lor. cu neincredere un feedback pozitiv (gratificarea sau succesul). • accepta mult mai greu. • au de resurse putine de autoprotectie. spre deosebire de elevii cu stima de sine ridicata (cu o parere buna despre ei si calitatile lor). . elevii cu o slaba stima de sine: • accepta mult mai usor un feedback negativ (reprosuri sau esecul). • sunt mai putin dispusi sa-si asume riscuri.

chiar daca sunt modeste. • Exprimati-va increderea in capacitatea si resursele unui elev. (oferiti feedback predominant pozitiv). mai ales daca vin de la elevi cu rezultate mediocre sau slabe. chiar si atunci cand rezultatele sunt slabe. pe autodezvaluire personala si oferirea de feedback din partea celorlalti. SUGESTII: • Recunoasteti meritul unui elev si recompensati reusitele. gratificati fiecare progres (gratificati progresele). ignorati performantele slabe si gratificati-le pe cele bune. propuneti activitati bazate pe interactiune in grup. evitand critica moralizatoare si sarcasmul. insistati pe sublinierea aspectelor pozitive. facilitati constientizarea aspectelor pozitive ale personalitatii elevului (stimulati autocunoasterea) . • o Ajutati elevii sa se cunoasca mai bine si sa se autoevalueze corect.

. urmariti progresele si incurajatii sa accepte noi provocari si obiective pe termen lung (facilitati asumarea obiectivelor). facilitati crearea unor asteptari pozitive cu privire la evolutia lor viitoare si reusita lor (creati asteptari pozitive). • Obisnuiti elevii sa se defineasca in temeni pozitivi. insistand pe calitati si aptitudini. SUGESTII: • Incurajati elevii sa isi propuna atingerea unor obiective ambitioase dar realizabile.

. modul de adresare sau de oferire a rezultatelor evaluarii.• Din pacate nu toti dascalii au rabdarea si tactul de a pastra o atitudine pozitiva si optimista fata de elevii cu probleme reusind sa influenteze negativ sau chiar sa lezeze personalitatea acestora prin atitudine.

информация вне потребностей nici o valoare. какого-либо значения. conținuturile. • Само по себе содержание informația educațională обучения. cognitive. чтобы вызвать у школьника formă. ca să declanșeze la эмоциональный отклик. elev un răspuns активизировать emoțional. pentru ai познавательные психические activa procesele psihice процессы. деятельности. . учебная nu au nici o însemnătate. nu ребёнка не имеет для него încurajează învățarea.  Material de studii trebuie • Учебный материал должен să fie prezentat în așa подаваться в такой форме. не dacă sunt înafara побуждает к учебной nevoilor copilului. Conținutul materialului Содержание educațional учебного материала  În sine.

элементов. demonstrarea. критический. importanța unor momente. показ. logic. а) важность отдельных частей. Pentru aceasta este Для этого необходимо necesar Особый характер Prezentarea neobișnuită a преподнесения учебного materialului didactic: материала: a. привлекательных сторон complexitate (simplitate. analitic (explicativ. c. сложность materului educaționale. momentelor Использование. atractive ale conținutului: подчёркивание различных a. c. доступность). neobișnuit. b. gradul de dificultate. sublinierea в) необычный. cognoscibilitatea б) трудность. логический. (разъяснительный. afaceri. . (простота. critic. а) аналитический problematic). б) деловой. Folosirea. diferitor elemente. содержания: accesibilitate). b. проблемный). noutatea.

достижения науки. б) личностной. умений: b. știute. personale а) общественной. Arată importanța cunoștințelor și занимательными вопросами. paradoxuri. fapte interesante. științei. sociale. a. pentru aceasta este Для этого необходимо necesar в) новизна. Activități cu conținut interesant. Legătură interdisciplinară • Межпредметные связи . д) историзм. contradicții. современные c. istorism. descoperirea a ceva nou în cele материала. е) интересные факты. abilităților: Показ значимости знаний. interesante. întrebări captivante. познавательность a. г) открытие нового в b. cunoscute. Задания с интересным содержанием. парадоксы. противоречия. realizările moderne ale известном.

задерживает формирование DEMOCRATIC внутренней мотивации. motivul мотивацию учения. Reduce motivarea învățării și ЛИБЕРАЛЬНЫЙ formează motivul „cu speranța la (ПОПУСТИТЕЛЬСКИЙ) succes” • Снижает мотивацию учения и формирует мотив «надежды на успех» . formarea motivației interne. Stilul de comunicare a Стиль общения учителя cadrelor didactice . мотив „evitarea eșecului” reține «избегания неудачи». Способствует внутренней LIBERAL (PERMISIV) мотивации. Contribuie la dezvoltarea ДЕМОКРАТИЧЕСКИЙ motivației intrinsecă.elev и учащегося AUTORITAR АВТОРИТАРНЫЙ Generează o motivație Формирует «внешнюю» „externă” de a învăța.

Stilul de comunicare a Стиль общения учителя cadrelor didactice . elevi.elev и учащегося  Evidențiază realizările și  Показ достижений и deficiențele în dezvoltarea недостатков в развитии личности. exprimând высказывание propria părere. классу. capacitățile elevilor. clasa.  Проявление личного  Învățătorul manifestă отношения учителя к relația personală față de ученику. проявлении personalității. manifestă доверия к силам и încredere în forțele și возможностям ученика. . собственного мнения.

). abilități.) и etc. качеств и т. отношения к cunoștințe. ajutor мнениями. плане общения. эрудиции. calități și atitudini. învățătorului. (în termeni данных личности (в de comunicare.д.). școală.  Организация дружеских  Crearea unor relații взаимоотношений в armonioase în colectiv ( коллективе (обмен schimb de opinii. atitudini față предмету. și încurajarea побуждение учащихся к elevilor prin propriile подобным проявлениям. Stilul de comunicare a Стиль общения учителя cadrelor didactice . reciproc etc. .elev и учащегося  Manifestarea calităților  Проявление учителем personale ale собственных качеств. деловых de studii. взаимопомощь).

Organizarea activității Организация учебной educaționale деятельности 3 etape: 3 этапа: 1) motivație. (predispoziție spre meditare) . 3) рефлексивно- оценочный. познавательный. 3) reflexiv-evaluativ. 1) Мотивационный 2) Operațional . 2) операционально- cognitive.

ca urmare discutarea ситуации. compartiment (temă. . aceast capitol al programului. 3) рассмотрение вопросов 3) analiza/cercetarea întrebărilor самоконтроля и de auto-control și posibilitatea самооценки возможностей по de auto-evaluare la temă. учебной задачи как итога 2) formularea sarcinii principale de обсуждения проблемной studii. Etapă motivațională Мотивационный этап Это сообщение. 1) Crearea unei situații de 2) формулировка основной problemei. situației de problemă. Мотивационный этап состоит из трёх учебных действий:  Etapa motivațională este alcătuită din trei activități educaționale: 1) создание учебно- проблемной ситуации. care какова основная учебная sunt obiectivele acestui задача данной работы. почему и для Mesajul este de a comunica elevilor чего учащимся нужно знать pentru ce ei trebuie să cunoască данный раздел программы. изучению данной темы. lecție).

comentarii.  eдиные и индивидуальные. generale și detaliate. . свернутые (указания. прямые и grup. este important На данном этапе важно обратить să se acorde o deosebită atenție внимание на предъявление la prezentare a cererințelor față требований к учащимся. замечания. mimica și  алгоритмы. față de  по содержанию: к învățare. к работе.  după formă: desfășurată. de детальные. Etapa motivațională Мотивационный этап La această etapă. групповые. косвенные directe și indirecte.  по форме: развернутые. мимика). Ele pot fi: могут быть:  de conținut: disciplina. дисциплине. expresiile faciale). общие и  comune și individuale.  algoritm. Они de elevi. redusă (instrucțiuni.

проблемной ситуации Se realizează folosind Достигается с помощью следующих приёмов: următoarele metode: a) постановки перед a) Se pune în fața elevilor учащимися задачи. предлагаемой темы c) Relatarea despre modul c) рассказа о том. Crearea situație Создание учебно- Operațional . истории науки. sarcinile care pot fi которую можно решить. rezolvate numai după ce a лишь изучив данную fost studiată tema propusă. тему b) Relatarea de către învățător b) рассказа учителя о теоретической и a importanței teoretice și практической значимости practice a temei propuse. . как cum sa rezolvat această решалась эта проблема в problemă în istoria științei.cognitive.

individulă. ссора). concursuri. slab motivați. слабо мотивированных учащихся. противоречия. игры. чем индивидуальная. Во многих случаях групповая În multe cazuri.cognitivă познавательный этап  Интеллектуального  Intelectuală (проблемная. etc.). в активную работу даже пассивных.д. contradicții. Etapa Операционально- operațional . (discuții de problemă. etc. Ea atrage în activitate toți elevii Групповая работа «втягивает» inclusiv pe cei pasivi.  Игрового (познавательные etc.). entuziasmare.  Emoțională (succes.). поисковая.  Joc (jocuri educative. увлечённости темой…). дискуссия. . activitățile în grup форма учебной деятельности creează o motivație mai bună decât создаёт лучшую мотивацию. de cercetare. соревнования и т.).  Эмоционального (успеха. captivare.

данном уроке. .Formularea sarcina de Формулировка основной studii ca discuție a учебной задачи как итога situației de problemă обсуждения проблемной ситуации Această sarcină pentru Эта задача является elevi este scopul для учащихся целью activităților lor în их деятельности на această lecție.

• analiza erorilor și  анализом ошибок и acordarea ajutorului оказанием necesar.Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный (predispoziție spre meditare) этап Este legat cu: • связан с: • Analiza sarcinilor  анализом îndeplinite. проделанного. • comparația  сопоставлением cunoștințelor obținute достигнутого с cu sarcinile puse și de поставленной задачей evaluarea activității и оценкой работы. необходимой помощи. . finale.

 от преодоления  De depășire a dificultăților возникших трудностей и apărute și cunoșterea ceva познания нового. depus. Это nou. Aceasta duce la ведёт к формированию formarea unor așteptări ожидания таких же similare pe plan emoțional эмоциональных în viitor. то:  Elevii vor încerca  учащиеся испытывают sentimentul de bucurie удовлетворение от după efortul intelectual проделанной работы. .Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный (predispoziție spre meditare) этап În cazul în care profesorul Если учитель уделяет acordă atenție acestei etape этому этапу должное atunci: внимание. переживаний в будущем.

с процесса de la cunoaștere și познания и результата на rezultat pe NOTĂ. то notă. . Acest lucru duce la dispariția Это приводит к угасанию motivației a activității мотива познавательной cognitive. atunci ar putea fi o тогда может произойти schimbare a motivației сдвиг учебной de la însăși activitate мотивации с самой деятельности. отметку. деятельности. Рефлексивно-оценочный Etapa reflexiv-evaluativă этап Если учитель În cazul în care învățătorul уделяет этому этапу мало acordă puțină atenție aceastei внимания и всё сводит к etape și totul se reduce la выставлению оценок.

 Să se identifice cauzele  выявлялись причины имеющихся deficiențelor existente. Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный Este important ca în evaluare: этап Важно. și недостатков. а не только nu numai să se constate констатировалось их prezența lor. деятельности учащихся. материала. чтобы в оценке:  Să se facă o analiză  давался качественный. положительные schimbări în acumularea și моменты. наличие.  Să se scoată în evidență  подчёркивались momentele pozitive. а cantitativă dar nu не количественный cantitativă a activităților de анализ учебной studii ale elevilor. сдвиги в asimilarea materialului освоении учебного didactic. .

Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
деятельности учащихся

Se evidențiază 4 blocuri можно выделить 4 блока
principale de основных методов
metode de motivare în мотивации в
funcție de impactul asupra зависимости от влияния
diferitelor sfere ale на различные сферы
personalității elevului личности ученика

Основные методы
Metode de motivație și
мотивации и
stimulare a activități elevilor
стимулирования
деятельности учащихся
 Încurajare  поощрение,
 mustrare  порицание,
 Jocul educativ și  учебно-познавательная
informativ игра,
 crearea reprezentărilor  создание ярких наглядно-
vizuale, образных представлений,
 создание ситуации
 crearea situației de succes
успеха,
 stimularea prin evaluare  стимулирующее
 satisfacerea dorinței de a оценивание,
fi o persoană importantă.  удовлетворение желания
быть значимой
личностью.

Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
 baza pe experiență, деятельности учащихся
 interes cognitiv,  опора на жизненный опыт,
 crearea situației de  познавательный интерес,
problemă,  создание проблемной
ситуации,
 motivația de a căuta
soluții alternative,  побуждение к поиску
альтернативных решений,
 efectuarea activităților
 выполнение творческих
creative, заданий,
 "Brainstorming"  «мозговая атака»,
 dezvoltarea cooperării  развивающая кооперация
(activități în perechi, în (парная и групповая
grup, metoda de proiect) работа, проектный метод)

 informarea despre  информирование об rezultatele învățării. Основные методы Metode de motivație și мотивации и stimulare a activități elevilor стимулирования деятельности учащихся  formularea cerințelor  предъявление учебных educaționale/ de studii. и коррекции. ulterioare  прогнозирование будущей .  activități de autoevaluare  познавательные și de corecție. результатах обучения.  prognozarea activităților  рефлексия поведения. затруднения.  reflecții asupra  самооценка деятельности comportamentului. образовательных  dificultăți cognitive. требований.

 căutarea contactelor și  заинтересованность в cooperare. полезным обществу.  îndemn de a examina  побуждение подражать calitățile unei personalități сильной личности.  crearea situaților de ajutor reciproc. Основные методы Metode de motivație și мотивации и stimulare a activități elevilor стимулирования деятельности учащихся  dezvoltarea dorinței de a fi  развитие желания быть util societății.  взаимопроверка.  рецензирование.  создание ситуации взаимопомощи.  control reciproc.  поиск контактов и сотрудничества. puternice. . результатах коллективной  interes în rezultatele работы. muncii colective.

manifestarea  I уровень – проявление interesului situativ față ситуативного интереса к de învățare. предмет полезен mea. deoarece le интересно. к предмету (иногда școlare (uneori lecția este на уроке бывает interesantă. нравится place învățătorul. îmi va fi de folos în viitor). . disciplina de studii для будущей жизни). învaț необходимости (родители deoarece este de datoria заставляют. le place учитель. получать хорошие  Nivelul II – învățarea отметки). Nivelul interesului Уровни познавательного cognitiv интереса  Nivelul I . учу. потому что это мой долг. нравится să primească note bune). după necesitate (părinții  II уровень – учение по obligă copiii. discipline учёбе.

с așteaptă cu nerăbdare нетерпением жду урока.creșterea повышенный interesului cognitiv познавательный интерес (disciplina se studiază. получаю să gândești. (легко даётся предмет. lecției). работая на satisfacție în timpul уроке). заставляет multe lucruri noi. чем требует cerut de ânvățător) . depune efort pentru стремлюсь узнать a afla mai multe decât este больше. primesc удовольствие.  IV уровень –  Nivelul IV . lecția. Nivelul interesului Уровни познавательного cognitiv интереса  III уровень – интерес к  Nivelul III . te face думать.interes față предмету (узнаю много de disciplina predată (aflu нового.

Им интересны не только знания. самообразовательной autoinstruire. уровень. . испытывают интерес к metodele de a le obține. проявляют интерес к manifestă interes pentru обобщениям и законам. но и способы их добывания. Motivația деятельности. Elevii primesc plăcerea la удовольствие от решения задач.  Важны другие параметры – nivelulului III și în special III уровень и особенно IV nivelul IV. и она заложена в сам процесс stabilă și este implantat în учения. rezolvarea problemelor. Ученики получают интелл. первоначальном этапе. Положительная pozitivă ân acest caz este мотивация здесь устойчивая. Nivelul interesului Уровни познавательного cognitiv интереса  Положительные показатели I  Indicatorii nivelului I și II de и II уровня formare a interesului cognitiv сформированности este importante și necesare în познавательного интереса важны и нужны на faza inițială. generalizări și legități.  Importanți sunt parametri . они Le este interesant de cunoștințe.

la то теперь надо его развивать. а moment este necesar să-l это значит надо разрабатывать dezvoltăm. . sistem de sarcini creative. Pentru aceasta для занятий целую систему trebuie să se dezvolte un întreg творческих заданий – комплект. Уровни познавательного Nivelul interesului интереса cognitiv Если раньше на уроках  Dacă anterior la lecții trezeau пробуждали интерес к учению.  планирование и выполнение практической деятельности. cu в который входят творческие conținut interesante care задачи с интересным include trei grupe majore: содержанием из трёх основных  Legătura cauză și efect. interesul față de învățare.  комбинирование информации. групп:  informații combinăte  причинно-следственные связи.  planificarea și aplicarea activităților practice.

как câte o sarcină din минимум. по одной fiecare grup. informații combinăte  причинно-следственные связи.Aplicarea sarcinilor Применение системы creative pentru творческих задач для dezvoltarea motivației развития мотивации у учащихся к учебной la elevi în activitatea деятельности educațională предполагает presupune aplicarea la использование на fiecare lecție. cel puțin каждом уроке. группы. practice. . Legătura cauză și задаче из каждой efect. planificarea și aplicarea activităților  комбинирование информации.  планирование и выполнение практической деятельности.

Criteriile Nr. Jos Nu se propun sarcini și informații pentru dezvoltarea interesului de învățare. Optimal Organizarea studierii/ căutarea și rezolvare sarcinilor. Critic Învățătorul lămurește/explică necesitatea îndeplinirii sarcinilor. 5. 2. 4. Înalt Utilizarea unui sistem de sarcini creative cu un conținut interesant. problemelor științifice. METODE DE MOTIVARE (nivele) 1. 6. Satisfăcător Crearea situațiilor interesante/captivante cu ajutorul puzzle-uri. . fapte/situații amuzante. Bun Crearea situațiilor interesante/captivante cu ajutorul puzzle-uri. fapte/situații amuzante. 3.

Создание занимательных ситуаций с 3 Удовлетворительный помощью ребусов. КРИТЕРИИ ПРИЁМЫ МОТИВАЦИИ (УРОВЕНЬ) Оценка уроков по мотивационным критериям Нет специальных заданий и 1 Низкий информации для развития интереса к учёбе. Оптимальный исследовательской задачи. Хороший интересным содержанием. . Критический выполнения заданий. Использование системы творческих 5. Учитель объясняет необходимость 2. занимательных фактов. Высокий заданий с интересным содержанием. Использование творческой задачи с 4. Организация поиска и решения 6.

но прежде abordare creativă a всего творческого activității profesionale. планомерном творческом росте.• Dezvoltarea motivației • Развитие учебной educaționale a elevilor мотивации учащихся cere profesorilor nu требует от учителя не numai timp. dar și o только больших затрат времени. подхода к своей • Acest lucru este posibil деятельности. prin regândirea și • Это возможно при revizuirea tehnologiei de переосмыслении и muncă. creștere пересмотре технологии sistematică în plan работы. . при creativ creativă.

• De talentul nostru de dascăli depinde găsirea unui cuvânt bun pentru fiecare elev. de noi depinde găsirea strategiei optime de motivare pentru o anumita situație. în funcție de treapta motivațională pe care se găsește elevul. de felul în care își evaluează propria capacitate de efori și de experiență acestuia în asumarea și atingerea de obiective. de stilul motivațional la care este acesta sensibil. . chiar și atunci când acesta ne creează dificultăți în clasă. Avem șansa să ajutam la creșterea unor personalități și trebuie să o facem bine. • Deși nu este ușor.

Institutul de Formare Continuă Mulțumesc pentru atenție!!! .