UNIVERSITATEA ³DUN REA DE JOS´ GALA I FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE I TEOLOGIE

DONATELLO
Întocmit de Liliana Ilie Anul I, sem. II, Istorie

2010

Cuprins
‡ Via a i opera.
± Lucr rile timpurii. ± Lucr rile mature. ± Lucr rile târzii.

Via a i opera
Pe numele s u real Donato di Niccolò di Betto Bardi (n. cca. 1386, Floren a - d. 13 decembrie 1466, Floren a), a fost un sculptor italian de la începutul Rena terii. Numele s u a r mas definitiv în art prin diminutivul numelui de botez Donato. Nu se cunosc informa ii asupra copil riei i primilor ani ai tinere ii lui Donatello. Numele lui apare pentru prima dat într-un document din Pistoia din anul 1401, în leg tur cu o înc ierare la care ar fi participat. Vasari relateaz în lucrarea Vie ile celor mai renumi i arhitec i, pictori i sculptori italieni, de la Cimabue pân în timpurile noastre c , împreun cu Brunelleschi, a stat între anii 1402-1404 la Roma, unde a luat contact cu opere ale antichit ii, care au determinat dezvoltarea propriului s u stil artistic i l-au îndemnat la observarea i studiul naturii. C l toria pe care Donatello a f cut-o la Roma s-a dovedit a fi o adev rat expedi ie plin de peripe ii. Popula ia Romei de atunci îi vedea pe cei doi cercet tori, care escaladau ruinele i coborau în pu urile catacombelor, ca doi c ut tori de comori. Toat ziua cercetau, alergau, s pau, priveau i desenau. Dup ce resursele materiale sau terminat au fost nevi i s u se angajeze la un aurar, dar nu dup mult timp Donatello hot r te s se întoarc la Floren a.

În drumul spre cas s-a oprit întâi la Orvieto pentru a admira fa ada de marmur a catedralei i apoi la Cortona, unde a v zut o serie de sculpturi antice. Donatello a fost un om simplu, cu o în elepciune care l-a ferit de excese, cu un spirit deschis, inventiv i curios, c utând mereu ceva nou de care s se foloseasc în arta lui. Muncitor pasionat i entuziast, a f cut fa piedicilor i muncii grele de sculptor datorate, printre altele, i problemelor dificile ale turnatului în bronz, pe care le-a studiat mig los i le-a rezolvat cu o r bdare îndârjit . Pasiunea pentru frumos reprezenta la Donatello substan a propriei lui vie i. Pentru a se putea apropia cât mai mult în lucr rile sale de formele naturale, a luat chiar i mulaje dup corpurile vii ale modelelor, pe care le-a studiat apoi cu minu iozitate. Fire cinstit i deschis , cu un sarcasm i un umor caracteristic, avea deseori nevinov ia unui copil. Cu toate c a fost prieten cu familia de Medici, cei mai puternici bancheri florentini ai vremii, Donatello nu i-a depus banii câ tiga i din comenzi la b ncile lor, ci îi p stra într-un co ule ag at de tavanul atelierului s u. Modestia de care a dat dovad reiese i din faptul c a returnat hainele scumpe pe care i le d ruise Cosimo de Medici, dar i casa pe care o primise cadou.

Donatello i-a început educa ia artistic sub îndrumarea sculptorului, bijutierului i arhitectului Lorenzo Ghiberti, în atelierul c ruia lucreaz între anii 1404-1408. În anul 1406 a fost unul dintre sculptorii care au lucrat la decorarea catedralei din Floren a. Subiectele sculpturilor au fost luate din Vechiul i Noul Testament: profe i i apostoli. Din anul 1412 a fost înscris în corpora ia arti tilor ca aurar i cioplitor în piatr . Începând cu anul 1416, Donatello a avut propriul s u atelier i a primit comenzi din Orvieto, Ancona i Siena. Începând cu anul 1425 a c l torit din nou la Roma i Siena pentru a revedea operele de art ale Antichit ii i ale epocii sale. Împreun cu sculporul Michelozzo, s-a mutat în anul 1427 la Pisa, unde a dezvoltat tehnica turn rii în bronz. La insisten ele protectorului s u Cosimo de Medici, Donatello, s-a întors în 1432 la Floren a, unde a realizat

pentru acesta unele dintre cele mai frumoase lucr ri ale sale în bronz. Una dintre acestea este populara statuie a lui David, primul nud b rb tesc din sculptura Rena terii i cea mai veche statuie individual cunoscut de la mijlocul secolului al XV-lea, care nu este legat de arhitectur . Donatello a realizat deasemenea arcadele i medalioanele în stuc din curtea interioar a Palatului Medici. Activitatea artistic a
maestrului s-a concentrat în jurul atelierului, unde i-a asigurat transmiterea experien elor i a înv mintelor lui elevilor i ucenicilor s i.

Inscrip iile i semn turile de pe operele sale sunt printre cele mai timpurii exemple de redare a tipului de scriere roman clasic. Donatello a avut o cunoa tere mai detaliat i mai ampl a sculpturii antice decât oricare alt artist din acea perioad . Artistul a încercat s emancipeze sculptura de arhitectur , dându-i cu timpul, în decursul activit ii lui creatoare, întreaga autonomie i ca stil i din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, care devin proprii acestei arte. Donatello este unul dintre deschiz torii noilor drumuri în arta Rena terii. În jurul anului 1430 a renun at la sculptura în marmur i s-a adâncit în studii i lucr ri în lut, pe care le-a turnat apoi în bronz, perioad care dureaz pân la plecarea lui la Padova. În anul 1444, Donatello a fost invitat la Padova pentru a realiza dou lucr ri de o deosebit importan . Una este altarul bisericii Sf. Anton, realizat din bronz i compus dintr-o serie de statui de sfin i, o statuie a Fecioarei Maria i din mai multe basoreliefuri de propor ii deosebite, a ezate de jur împrejurul statuilor, în care sunt redate minunile Sf. Anton. Cea de a doua lucrare este statuia ecvestr a Condotierului ³Gattamelata´. Între 1444-1453 începe i termin diferite lucr ri la Vene ia, Modena, Siena, Montepulciano, Faenza, Padova.

În 1454 s-a întors la Floren a. Pentru lucr rile cu implica ii mai mari de arhitectur , Donatello i-a luat colaborator pentru executarea monumentelor funerare sau a altor edificii religioase sau civile pe sculptorul i arhitecul Michelozzo. Artistul a creat primul grup autonom, Iudita i Holofern, primul nud, David i prima statuie ecvestr destinat unei mari pie e, Gattamelata. El a reintrodus portretul în sculptur , ca bust autonom, dup ce mai bine de o mie de ani sculptura nu l-a mai practicat. Donatello este marele inovator al quattrocento-ului. Se pare c operele sale au exercitat o mare influen asupra sculptorilor i pictorilor din Italia, în special asupra lui Andrea Mantegna i Michelangelo. Opera lui Donatello cuprinde o activitate desf urat de-a lungul a cincizeci de ani. Este înmormântat în cripta Bisericii Sf. Lauren iu.

Lucr rile timpurii

Crucifix
1412-1413, lemn, 168 x 173 cm, Biserica Sfânta Cruce, Floren a

Sculptura face parte din lucr rile realizate par ial în stil gotic. Aceast lucrare nu îi este atribuit lui Donatello de c tre to i istoricii artei. Datarea ei este deasemenea controversat . Unii savan i consider c este una din primele sculpturi ale lui Donatello, în timp ce al ii cred c a fost realizat în jurul anului 1425. Studiile iconografice sugereaz anii 1412-1413.

Marzocco
Cca. 1419, piatr , în l ime 135,5 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a.

Marzocco este simbolul Floren ei. A fost comandat pentru apartamentul Papei Martin al V ±lea din Biserica Sf. Maria cea Nou din Floren a. Leul se sprijin pe stema Floren ei, simbolizat printr-un crin. Sculptura original se afl din 1855 în Muzeul Na ional Bargello, în Pia a St pânirii fiind amplasat o copie.

Mormântul Cardinalului Rainaldo Brancacci
Cca. 1427, marmur , în l ime: 165 cm (fiecare cariatid ), Sant¶Angelo a Nilo, Napoli.

Adormirea Maicii Domnului
Detaliu de pe monumentul funerar al Cardinalului Rainaldo Brancacci 53,5 x 78 cm

Sf. Rossore
1425-1427, bronz aurit, Muzeul Na ional Sf. Matei, Pisa

Fecioara Maria cu Pruncul
1430, gresie, Biserica Sfânta Cruce, Floren a

Osp ul lui Irod
Cca. 1439, marmur , 43,5 x 65 cm, Muzeul de Arte Plastice, Lille

Pazzi Madonna
1420-1430, marmur , 74,5 x 69,5 cm, Muzeul de Stat, Berlin

Monumentul funerar al Papei Ioan al XXIII-lea

Cca. 1435, gresie simpl i aurit , în l ime 419 cm, Baptistry, Floren a

Mormântul Cardinalului Baldassarre Cossa.

Statuile lui David

David
1409, marmur , în l ime: 191 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a

Statuia a fost amplasat ini ial pe friza inferioar al unuia dintre contraforturile Tribunei Catedralei Sf. Maria a Florilor din Floren a. Dovedindu-se prea mic pentru locul ales a fost mutat , în 1416, în Sala Grangurului din Palatul Vechi, fosta re edin a familiei de Medici. A fost mutat în Muzeul Na ional Bargello în secolul al XX-lea.

David
Cca 1430, bronz, în l ime: 158 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a

Statuia a fost realizat la cererea lui Cosimo de Medici pentru Palatul Medici. Tân rul David poart doar o p l rie încununat cu frunze de laur.

David al Casei Martelli
1432-1434, marmur , în l ime: 162 cm, Galeria Na ional de Art , Washington

Statuile realizate pentru Catedrala din Floren a

Profet (în partea stâng a Porta della Mandorla), 1406-1408, marmur , în l ime: 128 cm, Domul din Floren a.

Profet (în partea dreapt a Porta della Mandorla), 1406-1408, marmur , în l ime:131cm, Domul din Floren a.

Sf. Ioan Evanghelistul
1410-1411, marmur , în l ime: 210 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a.

Statuia a fost destinat Catedralei Santa Maria del Fiore (Biserica Sf. Maria a Florilor) din Floren a, întrun tabernacol dintr-o parte a u ii principale. În 1587 a fost mutat , împreun cu ceilal i Evangheli ti, în interiorul catedralei, iar din anul 1936 se afl în Museo dell¶Opera del Duomo. Se pare c aceast statuie a servit ca model pentru Moise al lui Michelangelo. Sculptura face parte din lucr rile realizate par ial în stil gotic.

Profetul cu barb
Cca. 1418, marmur , în l ime: 194 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a.

Profetul cu sul
Cca. 1418, marmur , în l ime: 195 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a.

Sacrificarea lui Isaac
cca. 1418, marmur , în l ime: 191 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a.

Profetul Ieremia
1423-1426, marmur , în l ime: 191 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a.

Profetul Habacuc
1427-1436, marmur , în l ime: 196 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a. Mai este denumit i Zuccone (capul dovleac), dar este mult mai cunoscut sub numele de Toma necredinciosul.

Statuile pentru Biserica Or San Michele din Floren a
Donatello a lucrat i în colaborare cu breslele din Floren a, care comandau la diferi i sculptori statuile patronilor lor pentru Biserica Or San Michele. Donatello a dobândit un mare prestigiu prin realizarea statuilor în marmur ale Sfin ilor Petru, Marcu i Gheorghe. Fidelitatea fa de realitate i naturale ea figurilor, armonia propor iilor i raportarea fragmentelor la întreg dau impresia c sculptorul i-ar fi realizat operele dup modele.

Sf. Gheorghe
Cca. 1416, marmur , în l ime: 214 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a.

Sf. Gheorghe i dragonul
39 x 120 cm

Statuia a fost realizat pentru una din ni ele exterioare din partea de nord a Bisericii Or San Michele. A fost transferat , dup 1677, într-un tabernacol destinat Artei Medicilor i Apotecarilor. Relieful de pe piedestalul statuii, care înf i eaz lupta sfântului cu balaurul pentru eliberarea Prin esei din Capadocia, este considerat cea mai mare inova ie a statuii. Pentru realizarea lui Donatello a folosit tehnica reliefului aplatizat. Este primul exemplu dintr-o serie lung de scene în care artistul a aplicat tehnica specific medaliilor, picturilor i desenelor, reliefului în marmur .

Sf. Luca
Cca. 1413, bronz aurit, în l ime: 266 cm, Museo dell¶Opera di Santa Croce, Floren a

Sf. Marcu
1411, marmur , în l ime: 236 cm, Biserica Or San Michele, Floren a

Statuia a fost comandat de breasla comercian ilor de pânz din in (Arte del Linaioli) pentru una din ni ele exterioare ale Bisericii Or San Michele, fiind fixat într-un tabernacol. Ulterior a fost luat de acolo pentru restaurare i dus într-un muzeu.

Lucr ri în Siena
În timpul parteneriatului s u cu Michelozzo, Donatello a efectuat mai multe lucr ri din bronz pentru Baptisteriul Sf. Giovanni din Siena. Cea mai veche i mai important dintre acestea este ³Osp ul lui Irod´.

Osp ul lui Irod
1427, bronz, 60 x 60 cm, Baptistry, Siena

Credin a
1427-1429, bronz, în l ime: 52 cm, Baptisteriu, Siena

Speran a
1427-1429, bronz, în l ime: 52 cm, Baptisteriu, Siena

Piatra de mormânt a Episcopului Giovanni Pecci
1426, marmur , 247 x 88 cm, Catedrala din Siena

Lucr rile mature

Bustul lui Niccolo da Uzzano
1430, teracot policrom , în l ime: 46 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a

Bunavestire
Cca. 1435, gresie aurit , 218 x 168 cm, Sfânta Cruce, Floren a

Figura alegoric a unui b iat
1430, bronz, în l ime: 104 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a

Îngerii candelabru
1430, bronz, Muzeul Jacquemart-André, Paris

Ciborium
1432-1433, marmur , Basilica Sf. Petru, Roma

Piatra de mormânt a lui Giovanni Crivelli
1432-1433, marmur , Basilica Sf. Maria în Altarul Raiului, Roma

Este posibil ca lucrarea s fi fost comandat i executat înainte de moartea lui Crivelli.

Cantoria (galeria cânt re ilor)
Balcon comandat pentru partea sudic a Sacristiei Catedralei din Floren a, cel din partea dreapt a fost sculptat de Luca della Robbia. Cu ocazia nun ii lui Ferdinando de Medici, în 1688, cele dou structuri s-au dovedit neânc p toare pentru soli tii adu i i au fost înlocuite cu balcoane din lemn. Sculpturile au fost inute în Muzeul Na ional Bargello pân în 1891, când au fost reasamblate i montate în locul ini ial. Balconul este ilustrat cu un ir de amora i dansând, care au devenit ulterior foarte populari în arta Rena terii. Scenele în relief sunt încadrate de decora ii bogate, care ocup fiecare centimetru al balconului de piatr .

Cantoria
1439, marmur , 348 x 570 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a

Lucr ri pentru Biserica Sf. Anton din Padova

Crucifix
1449, bronz, 180 x 166 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Marele altar al Sf. Anton
1447-1450, bronz, Biserica Sf. Anton, Padova

Con ine 21 de reliefuri în bronz.

Fecioara cu pruncul între Sf. Francisc i Sf. Anton
1448, bronz, în l ime: 147 cm, 160 cm i 145 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul Pruncului Nou n scut
1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul fiului c it
1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul m garului
1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Miracolul inimii omului lacom
1447-1450, bronz, 57 x 123 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Înmormântarea
1447-1450, calcar moale, 139 x 188 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Îngeri muzicieni
1447-1450, bronz, 58 x 21 cm, Biserica Sf. Anton, Padova

Îngeri muzicieni
1447-1450, bronz, 58 x 21 cm (fiecare), Biserica Sf. Anton, Padova

Statuia ecvestr a Gattamelata (pisica t rcat )
1447-1450, bronz, 340 x 390 cm, Pia a Sf. Anton, Padova

Statuia îl înf i eaz pe Erasmo da Nori, conduc torul mercenarilor din Vene ia.

Amvonul pentru Catedrala din Prato

Amvon
1438, marmur , 73,5 x 79 cm (fiecare relief), Catedral , Prato

Sculpturile pentru Vechia Sacristie a Sf. Lauren iu în Floren a

Vechia Sacristie
1428-1443, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

U a cu reprezent rile Martirilor
1440-1443, bronz, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Se afl în partea stâng a altarului.

U a cu reprezent rile Apostolilor
1440-1443, bronz, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Se afl în partea dreapt a altarului.

Panou al u ii cu Martiri
31 x 29 cm

Panou al u ii cu Apostoli
30 x 29 cm

Panou al u ii cu Apostoli
36 x 34 cm

Sf. tefan i Sf. Lauren iu
1428-1435, teracot policrom , 215 x 180 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Sf. Cosmas i Sf. Damian
1428-1435, teracot policrom , 215 x 180 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Evanghelistul Matei
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Evanghelistul Marcu
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Evanghelistul Luca
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Evanghelistul Ioan
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Sf. Ioan în Patmos
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Martiriul Sf. Ioan
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Ascensiunea Sf. Ioan
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Învierea Druisanei
1428-1443, stuc policrom, diametru: 215 cm, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Copiii de pe corni
1428-1443, stuc policrom, Vechia Sacristie, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Lucr rile târzii

Iudita i Holofern
1455-1460, bronz, în l ime: 236 cm, Palatul Vechi, Floren a

Realizat probabil din îns rcinarea lui Cosimo de Medici pentru gr dina Palatului Medici. În 1494, grupul statuar a fost mutat în ansamblul din Pia a St pânirii iar ulterior în Palatul Vechi, în Pia a St pânirii p strându-se doar o copie.

Sf. Ioan Botez torul
1438, lemn pictat, în l ime: 141 cm, Santa Maria Gloriosa dei Frari, Vene ia

Sf. Ioan Botez torul
1457, bronz, în l ime: 185 cm, Catedral , Siena

Sf. Maria Magdalena
Cca. 1457, lemn, în l ime: 188 cm, Museo dell¶Opera del Duomo, Floren a

Fecioara cu Pruncul i cu îngerii
Fa Înainte de 1456, bronz, diametru:28,5 cm, Muzeul Victoria i Albert, Londra

Fecioara cu Pruncul i cu îngerii
Verso

Plângerea mor ii lui Hristos
Înainte de 1456, bronz, 33,5 x 41,5 cm, Muzeul Albert i Victoria, Londra

R stignirea
Cca. 1465, bronz, 93 x 70 cm, Muzeul Na ional Bargello, Floren a

Amvoanele Sf. Lauren iu în Floren a
Reliefurile în bronz pentru aceast biseric au r mas neterminate.

Amvon, partea dreapt
1465, marmur i bronz, 123 x 292 cm, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Torturarea Sf. Lauren iu
1465, bronz, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Hristos în fa a lui Pilat i Caiafa
anii 1460, bronz, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Amvonul nordic
1460-1465, bronz, 137 x 280 cm, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Amvon, partea stâng
1465, marmur i bronz, 137 x 280 cm, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Amvonul sudic
1460-1465, bronz, 123 x 292 cm, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Îngroparea
1465, bronz, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Agonia din Gr din
1465, bronz, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Depunerea
1465, bronz, în l ime: cca 100 cm, Biserica Sf. Lauren iu, Floren a

Bibliografie
V. Bene , Donatello, Editura de Stat pentru Literatur 1957. www.cre tinortodox.ro www.wikipedia.org www.wga.hu www.oldandsold.com www.funtur.ro www.vam.ac.uk i Art , Bucure ti,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful