Cavitatea bucală,

faringele și esofagul
 Sistemul digestiv

• Alcătuit din tub digestiv și organe

asociate
• Tubul digestiv
– Segmente: cav. bucală, faringe, esofag,
intestin subțire și gros, canal anal;
– Perete + lumen;
• Organe asociate:
– Organele din cav. bucală – limbă, dinți
– Glande anexe: salivare, pacreas, ficat,
vezică biliară
 Cavitatea bucală – repere anatomice

Structură generală:
1. Vestibul
• Arcade dentare
• Dinţi
2. Cavitate bucală propriu-zisă
• Tavan (palat dur şi moale)
• Podea (planşeu)
• Limba
• Istm buco-faringian
 Structură histologică generală

1. Mucoasa orală
a. Epiteliu: pavimentos stratificat
ne- , para- sau (orto-)keratinizat
b. Membrană bazală
c. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau
dens semiordonat
2. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu
gl. salivare minore şi/sau ţes.
adipos
 Structură histologică generală

3. Musculara: fibre musculare striate

4. Structuri subiacente (profunde): os,
piele, mucoasa respiratorie
 Varietăţi de mucoasă orală

1. Mucoasă de acoperire
2. Mucoasă masticatorie
3. Mucoasă specializată
 Mucoasa de acoperire

• Localizare
 obraji
 buze
 mucoasa alveolară
 planşeul bucal
 faţa ventrală a limbii
 palatul moale
 Mucoasa de acoperire – continuare

• Mucoasa:
 Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
gros, cu 3 straturi celulare:
- stratul celulelor bazale
- strat intermediar (spinos)
- strat superficial
 Epiteliul se descuamează și se înnoiește la
aprox. 12 zile
 Alte tipuri celulare:
- melanocite – în stratul bazal
- celule Langerhans
- celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară)
- limfocite intraepiteliale
 Membrană bazală
 Mucoasa de acoperire – continuare

• Lamina propria:
 ţesut conjunctiv lax cu:
- vase sangvine şi limfatice
- terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner
 papile:
- rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei
alveolare
 Mucoasa de acoperire – continuare

• Submucoasa:
 ţesut conjunctiv lax:
- fascicule de fibre de colagen
- fibre elastice
 glande salivare minore:
- buze, limbă, obraji, palat moale
- tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte
 vase de sânge, nervi
 lipseşte pe faţa ventrală a limbii
Palat moale, col. HE
 Mucoasa masticatorie

• Localizare
 gingii și palatul dur
• Mucoasa:
 Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
(palatul dur) sau parakeratinizat (gingii)
 Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat
- stratul celulelor bazale
- strat spinos
- strat granular (minim)
- strat superficial – nuclei prezenți
 Mucoasa masticatorie – continuare

• Lamina propria:
 strat papilar:
- papile ţes. conjunctiv profunde şi dese
- vase sangvine, teminaţii nervoase libere,
corpusculi Meissner
 strat reticular:
- ţesut conjunctiv dens semiordonat
- la nivelul gingiilor fibrele de colagen se
continuă cu cele din periost
 Mucoasa masticatorie – continuare

• Submucoasa:
 prezentă numai la nivelul palatului dur
 anterior - ţesut adipos
 posterior – glande salivare minore ce
se continuă în palatul moale
Palat dur, col. HE, ob. 40x
 Mucoasa specializată

• Localizare:
 faţa dorsală a limbii
 prezintă papile şi muguri gustativi
 Buzele

• Ax musculo-conjunctiv:
 fibre musculare striate – mm.
orbiculari ai buzelor
 glande salivare minore
 adipocite
 vase sangvine şi fibre nervoase
 toate incluse în ţesut conjunctiv
 Buzele - continuare

• Faţă externă:
 piele - ep. pavimentos stratificat
keratinizat, foliculi piloşi, glande
sebacee, glande sudoripare
 la comisuri – granulele Fox-Fordyce
 Buzele - continuare

• Faţă internă
 mucoasă orală de acoperire
• Roşul buzelor (vermillion)
 ep. pavimentos stratificat keratinizat
subţire
 reţea vasculară bogată
Buză, col. HE
 Obrajii

• Faţă externă: piele

• Faţă internă: mucoasă orală de
acoperire
 submucoasă – numeroase gl. salivare
 ţesut adipos, uneori sub formă de
lobuli – bula grăsoasă Bichat
 aderenţă la musculatura buccinatorie
prin ţesut conjunctiv neordonat
 Obrajii - continuare

• Organul juxtaoral Chievitz:

 localizat în spaţiul bucotemporal,
medial de ramul ascendent mandibular
 insule de celule epiteliale cu aspect
scuamos într-o stromă conjunctivă
densă, cu terminaţii nervoase libere
 funcţii presupuse: neuroendocrine,
senzoriale
Organul juxtaoral Chievitz
 Palatul şi uvula

• Palatul dur:
 acoperit de mucoasă masticatorie cu
falduri fixe.
 posterior, glande salivare mucoase
• Palat moale:
 versant bucal cu EPSNK
 versant faringian cu epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat
(respirator)
 ax cu fibre musculare striate
• Uvula
 similară histologic palatului moale
Palatul dur, moale și uvula
 Limba

• Ax muscular:
 fibre musculare striate perpendiculare
unele pe celelalte
 aparţin muşchilor extrinseci (genioglos,
hioglos) şi intrinseci (m. lingual)
 alternează cu glande salivare minore,
celule adipoase, numeroase vase
sangvine, fibre nervoase
• Faţă ventrală:
 mucoasă orală de acoperire,
• Faţă dorsală:
 mucoasă specializată
Limbă, col HE, ob. 4x
 Limba – faţa dorsală

• Repere anatomice:
 bază, separată prin
 “V”-ul lingual (sulcus
terminalis) de
 corpul şi vârful limbii
 foramen cecum –
vestigiu al canalului
tireoglos
 Limba – faţa dorsală

• Baza limbii (posterior):

 EPSNK
 cripte
 amigdale linguale: ţesut limfoid difuz şi
folicular, proemină la suprafaţă
 foramen cecum
 Limba – mucoasa specializată

• Faţa dorsală: papile linguale

 Proeminenţe cu ax ţes. conjunctiv
 Tipuri morfologice:
- filiforme
- fungiforme
- foliate
- circumvalate
 Limba – papilele linguale

• P. filiforme
 Numeroase,
ascuţite
 Acoperite de EPSK
 Nu prezintă muguri
gustativi
 Limba – papilele linguale

• P. fungiforme
 Izolat, printre p.
filiforme
 Ax bogat
vascularizat
 Rari muguri
gustativi
 Limba – papilele linguale

• P. foliate
 Pe marginile limbii,
perpendiculare pe
axul lung
 Ax bogat
vascularizat
 Conţin muguri
gustativi, mai
numeroşi la tineri
 Limba – papilele linguale

• P. circumvalate
 8 -12 la nivelul “V”-ului
 0,1 – 0,2 cm diametru
 Înconjurate de un şanţ
profund (vallum)
 Glande von Ebner
 Conţin numeroşi
muguri gustativi, pe
versantul lateral
 Mugurii gustativi

• Formaţiuni ovoidale
80 x 50 mm
• Por gustativ
• Celule:
– senzoriale
(neuroepiteliale)
– de susţinere
– bazale
 Mugurii gustativi – continuare

• Localizare:
 Cei mai numeroşi în papilele
circumvalate (~250 / papilă)
 P. fungiforme, p. foliate
 Arcul glosopalatin, palatul moale
 Faţa posterioară a epiglotei
 Peretele posterior faringian
• Inervaţie senzorială
 Filete nervoase din n. cranieni VII şi IX
 Plexuri subgemale, perigemale şi
intragemale
 Mugurii gustativi – continuare

• Funcţie: percepţia gusturilor

 acru (acid)
Receptori: canale ionice
 sărat
 dulce
 amar Receptori cuplați cu proteina G
 umami
 Inervaţia limbii

• Motorie: n. hipoglos (XII)

• Senzitivă generală:
 2/3 anterioare – n. V
 1/3 posterioară – n.IX
• Senzorială:
 2/3 anterioare – n. VII
 1/3 posterioară – n.IX
 Dinţii

• Dentiţie deciduală:
 20 dinţi
 2i, 1c, 2m

• Dentiţie definitivă:
 32 dinţi
 2i, 1c, 2 pm, 3m
 Dintele – structură generală

Smalţ

Coroana

Dentină

Pulpă

Odontoblaste
Os
alveolar
Radacina
Ligament
periodontal

Gingie

Canal radicular
Cement
Foramen
apical
 Pulpa dintelui

• Pulpa dintelui
 Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în
papila dentară
 celule stelate, cu prelungiri
 alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage,
eozinofile
 substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă
 vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian
(cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor)
 spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc.
colagen (von Korff) ce pătrund în dentină
 odontoblaste adiacent dentinei
 Dentina

• Componentă anorganică
(70%)
 Cristale de hidroxiapatită
 Linii incrementale von Ebner
(subţiri), Owen (groase)
 Tubuli dentinali (canaliculi
Tomes) – conțin procese
Tomes și f. nervoase
amielinice
 Spaţii Czermak
(interglobulare)
• Componenta organică
(30%)
 Matrice extracelulară
(colagen, GAG)
 Celule: odontoblaste
Sir John Tomes (1815-1895)
King’s College Hospital, Londra
Anton Gilbert Victor von Ebner, Ritter von Rosenstein (1842-1925)
profesor, Universitatea din Viena, 1888-
Johann Nepomuk Czermak (1828-1873)
profesor, Universitatea din Leipzig
 Dentina - continuare

• Odontoblaste
 Secretă predentina –
matricea organică
 Un strat ce mărgineşte
dentina, cel. unite prin
joncţiuni intercelulare
 Dentina - continuare

• Odontoblaste
 Corp celular cilindric, cu
granule secretorii, corpii
abac
 Procese odontoblastice
apicale (fibre Tomes):
cu microtubuli,
microfilamente, granule
de secreţie
 Smalţul

• Componentă
anorganică (98%)
– Cristale de
hidroxiapatită
– Cea mai dură
substanţă din
organism
– Compus din prisme
adamantine şi
substanţă
interprismatică
– Liniile Retzius -
mineralizare
 Smalţul

– Prismele sunt curbate,

în formă de S (->
liniile Hunter-
Schreger)
– Tufele smalţului, la
joncţiunea smalţ-
dentină
• Componenta organică:
amelogenină,
enameline, tuftelină, etc
• Cariile dentare: zone de
demineralizare
John Hunter (1728-1793)
Carl Gustav Retzius (1842-1919)
Institutul Karolinska, Stockholm
Anders Retzius (1796-1860)
Institutul Karolinska, Stockholm
 Smalţul - continuare

• Componentă
organică (2%):
matrice extracelulară
– Proteine specifice
smalţului:
• amelogenină (numai în
smalţul în formare)
• enameline +proteaze
• proteinele tufelor
– Produsă de
adamantoblaste
(enameloblaste) în cursul
histogenezei dintelui
 Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar”

• Ameloblaste:
– Secretorii
• celule înalte, cilindrice
• procese apicale
• RER, granule de
secreţie
– De maturare
• caractere
ultrastructurale ale
celulelor epiteliale de
transport
• Teaca epitelială Hertwig
 Periodonţiul

• Cement
• Ligamentul alveolo-dentar
• Osul alveolar
• Gingia
 Cementul

• Cement
– substanţă similară osului:
• componentă anorganică (40-50%)
• componentă organică
– tipuri:
• acelular
• celular: cementocite în cementoplaste
– nu este vascularizat
– nu formează sist. Havers
 Ligamentul periodontal

• Ţesut conjunctiv
dens
– fibre colagen ce
solidarizează
cementul de periost
– fibre oxitalanice
– fibroblaste
• Ţesut conjunctiv
lax:
– grupat în insule
– bine vascularizat
(asigură şi nutriţia
cementului)
 Ligamentul periodontal - continuare

• Insule epiteliale Malassez

• Funcţii lig. periodontal
– ancorare, suport, mobilitate
– remodelare os
– nutriţie cement
– propriocepţie
 Alveola dentară

• Os alveolar
– compact: inserţia lig.
periodontal
– spongios
• Os de susţinere
– în profunzime
– os lamelar
 Gingia

• Mucoasă orală
masticatorie
– EPS(P)K
– Şanţ gingival
– Membrana bazală
se ataşează de
smalţ = dispozitiv
de ataşare
epitelială (epiteliu
joncțional)
 Faringele

• Nazofaringe ->
palatul moale
• Orofaringe ->
vârful epiglotei
• Hipofaringe ->
esofag
 Nazofaringele

• Repere anatomice:
– coane nazale
– palat moale
– orif. faringeal al
trompei
Eustachio
– reces faringian
 Nazofaringe - histologie

• Mucoasa
– Epiteliu respirator (pseudostratificat
cilindric ciliat) – porțiunea superioară
(coane, tavan)
– Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat
– porțiunea inferioară, partea ant. a
pereților laterali
– Porțiuni cu zone alternante de ER și EP

– Trecere bruscă între cele două tipuri de

epiteliu, sau epiteliu intermediar
 Nazofaringe - histologie

• Submucoasa
– Țesut conjuctiv bogat în colagen
– Numeroase glande seromucoase
– Țesut limfoid: amigdala faingiană,
amigdala tubară,
• Planul profund: oase craniene, fața
orală a vălului palatin
 Oro-
și hipofaringe

Repere anatomice:
– perete posterior
– epiglota
– pereți laterali
(amigd.
palatină)
– sinus piriform
 Oro- și hipofaringe - histologie

• Mucoasa
– Epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat
– Lamina propria - fibre elastice
• Submucoasa
– glande seromucoase
– ț. limfoid: amigdala palatină
• Plan muscular – m. faringieni
longitudinal și constrictor (m. striați)
 Faringe, 4x, col. aldehid-fuxină

Mucoasă

Submucoasă

Plan muscular
 Epiglota

Fața faringiană - EPSNK

Cartilaj elastic

Fața respiratorie - ER
 Structura generală a tubului digestiv

Stratigrafia peretelui - 4 tunici:

1.Mucoasă
2.Submucoasă
3.Tunica musculară
4.Adventiție / seroasă
 Mucoasa

Funcții:

•Secreție: enzime, HCl, mucus, anticorpi

•Absorbție: compuși metabolici, apă,
vitamine, electroliți, etc
•Barieră
•Protecție imună
 Mucoasa

3 componente:
1. epiteliu de acoperire
2. corion (lamina propria)
3. musculara mucoasei
 Mucoasa

1. Epiteliul de acoperire:
– De la stomac la colon: simplu cilindric
– Esofag, canal anal: pavimentos stratificat
nekeratinizat
 Mucoasa

2. Lamina propria/ corion:

– țesut conjunctiv lax,
– vase sanguine și limfatice mici
– terminații nervoase
– țesut limfoid + cel. imunocompetente
– glande ale mucoasei
 Mucoasa

3. Musculara mucoasei:
– țesut muscular neted organizat în
• strat intern – circular
• strat extern - longitudinal
– rol: mișcări independente ale mucoasei
 Modificări ale mucoasei

1. Evaginări:
– vilozităţi -> mucoasa
– pliuri -> mucoasa şi
submucoasa

rol: măresc suprafaţa

de contact
 Modificări ale mucoasei

2. Invaginări:
– glande  mucoase
 submucoase

rol: măresc suprafaţa

de secreţie
 Submucoasa

• Tesut conjunctiv dens

• vase sanguine si limfatice (mari)
• Poate contine glande (esofag,
duoden)
• Plexuri nervoase Meissner
• Țesut limfoid
 Tunica musculară

• Fibre musculare striate: partea superioară a

esofagului, sfincter anal extern
• Fibre musculare netede: restul tubului
digestiv
– Strat intern circular
– Strat extern longitudinal
– Plex mienteric Auerbach - între straturile de fibre
musculare netede
• Stomacul are in plus un strat oblic intern
• Sfinctere: cardial, piloric, valva ileocecală,
anal intern
 Tunica externă

• Seroasă sau adventice

• Adventiție - tesut conjunctiv lax
bogat in vase sanguine si limfatice
–esofag toracic, rect, organele fixate
la peretele posterior al
abdomenului
• Seroasă - ţesut conjunctiv lax
acoperit de mezoteliu în restul
tubului digestiv
– mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu
 Țesutul limfoid asociat tubului digestiv

1. ţesut limfoid difuz

2. ţesut limfoid nodular (foliculi limfatici)
- foliculi limfatici solitari
- esofag
- regiunea pilorică a stomacului
- intestin subţire şi gros
- agregate nodulare
- ileon (plăci Peyer)
- apendice
 Plexurile intramurale

• localizare: esofag -> sfincter anal intern

• format din:
– ganglioni vegetativi mici (3-50 neuroni)
• neuroni senzitivi
• interneuroni
• neuroni motori excitatori/ inhibitori şi
secretori
– fibre nervoase amielinice
– celule gliale
 Plexul submucos Meissner

• bine dezvoltat la nivelul intestinului subțire

• controlează: Georg Meissner
(1829-1905)

▪ activitatea secretorie a mucoasei

▪ activitatea muscularei mucoasei
▪ vasele sangvine din submucoasă
Plexul submucos Meissner
 Plexul mienteric Auerbach

• toată lungimea tubul digestiv

• controlează:
– activitatea motorie a tubului digestivLeopold Auerbach
(1828-1898)
– activitatea secretorie

fibre care ajung în:
▪ plexul submucos
▪ vezicula biliară
▪ pancreas
Plexul mienteric Auerbach
 Esofagul

• Mucoasa:
– Epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat (metaplazie intestinală –
esofag Barrett)
– Trecere bruscă la ep. simpluc cilindric al
stomacului
– Lamina propria
– Musculara mucoasei – groasă în
porțiunea superioară
– Glande cardiale – mucus neutru, în
porțiunea terminală și porțiunea inițială
 Esofagul

M – mucoasa, SM – submucoasa

EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM

– musculara mucoasei, BV – vase
sangvine, CT - șes. conjunctiv, N –
nuclei ai celulelor conjunctive
Joncțiunea eso-gastrică
 Esofagul

• Submucoasa:
– țes. conj. dens neregulat, vase sangvine
și limfatice, plex Meissner
– Glande esofagiene proprii: mici,
compuse tubuloalveolare, cu duct
excretor tapetat de EPSNK și dilatat.
Secretă mucus ușor acid
 Esofagul

• Tunica musculara:
– 1/3 superioara- fibre musculare striate
– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede
– 1/3 inferioara- fibre musculare netede
– straturi circular intern și longitudinal extern
• Adventice esofag toracic / seroasa -
subdiafragmatic
 Esofagul

M – mucoasa, ME – tunica musculara,

Ad - adventice

EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM

– musculara mucoasei, IC – strat
muscular circular intern, OL – strat
muscular longitudinal intern