You are on page 1of 29

EVOLUŢIA

ŞI TENDINŢELE DE
EVOLUŢIE ALE CLIMEI

A. MODIFICĂRILE CLIMATICE
ÎN TRECUT ŞI PREZENT
în evoluţia geologică a Terrei au existat mai multe glaciaţiuni
(Interval rece din perioada glaciară, caracterizat prin
dezvoltarea intensă a gheţarilor);

răcirea climei a început acum 1.000.000 de ani şi a durat până
acum cca. 10.000 de ani, cuprinzând mai multe oscilaţii
climatice;

de atunci Terra
se află într-o perioadă
de încălzire postglaciară;

modificari ale pozitiilor placilor tectonice continentale si oceanice de pe suprafata Pamântului . metan ( CH4) .eruptii ale unor supervulcani ( Toba ) . . . .modificari ale orbitei Pamântului în jurul Soarelui ( cunoscute ca ciclurile Milankovitch ) si posibile modificari ale orbitei Soarelui în jurul centrului galaxiei. Cauzele glaciatiunilor Oamenii de stiinta au identificat anumiti factori care pot crea conditiile producerii glaciatiunii : . SO2 si aparitia altor gaze si particule în atmosfera ) . .compozitia atmosferica ( concentratiile de CO2 .modificari ale câmpului magnetic solar si a fluxului de energie solara . . .modificari ale planului orbital al sistemului Pamânt – Luna ( Miscarea Chandler ) .eventualele impacte a unor meteoriti de mari dimensiuni .

SCARA GEOCRONOLOGICĂ Supereon Eon Eră Perioadă Epocă Hadean Eoarhaic Paleoarhaic Arhaic Mezoarhaic Precambrian Neoarhaic Paleoproterozoic Proterozoic Mezoproterozoic Neoproterozoic Cambrian Ordovician Silurian Paleozoic Devonian Carbonifer Permian Triasic Mezozoic Jurasic Fanerozoic Cretacic Paleocen Paleogen Eocen Oligocen Cenozoic Miocen (Neozoic) Neogen Pliocen Pleistocen Cuaternar Holocen .

rezultând o creştere a t. B. cum ar fi “oscilaţia sudică” sau “El Niño” . acum există unele oscilaţii ale unor fenomene climatice.4. MODIFICĂRI CLIMATICE ÎN VIITOR evoluţia climatică este mult influenţată de activitatea antropică. poluarea. datorită măririi efectului de seră.m. după încălzirea maximă ar putea avea loc o nouă glaciaţiune.5° . concentraţia de dioxid de carbon pot duce la o încălzire accelerată a climei. terestre cu 1.5°C în următorii 50 de ani.a.

acelaşi fenonomen a dus la temperaturile de sute de C° de pe Venus. efectul de seră poate fi stopat prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi prin reîmpăduriri. unde atmosfera este alcatuită aproape exclusiv din dioxid de carbon. plantele absorbind dioxidul de carbon şi transformându-l în lemn. STRATUL DE OZON. stratul de ozon protejează suprafaţa terestră de radiaţiile ultraviolete solare. EFECTUL DE SERĂ ŞI ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ozonul se formează în atmosfera înaltă a Terrei din cauza radiaţiei ultraviolete solare. iar lipsa lui ar însemna sfârşitul vieţii pe Pământ! efectul de seră este încălzirea atmosferei din cauză că anumite gaze. . ca dioxidul de carbon şi monoxidul de azot împiedică răcirea porţiunii de pe Pământ unde este noapte. C.

acest lucru poate atrage după sine o majoră agravare a creşterii nivelului mării. cu 2. până în anul 2050. schimbările geomorfologice: marile râuri vor fi puternic afectate de încălzirea globală. modificarea nivelului mării. mare parte din gheţari se pot topi (Groenlanda.7 milioane de km3 de gheaţă). schimbări în agricultură.5-2°C. EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE există câteva idei acceptate de toată lumea. o creştere a nivelului precipitaţiilor şi o modificare a distribuirii precipitaţiilor. vor fi de asemenea posibile modificări în agricultură şi chiar anumite orientări politice.. schimbările climatice: se estimează o creştere a t° planetei cu 0. modificările nivelului mării: probabil cu 5-40cm până în 2050. concretizate prin hotărâri. schimbări geomorfologice. cum ar fi: schimbările climatice. de exemplu. etc. legi. multe zone vor fi inundate iar eroziunea în zonele de coastă se va accentua. etc. o creştere a furtunilor tropicale. .

FENOMENUL “EL NIÑO” “El Niño” este un curent din Oceanul Pacific. împingând apele calde spre est. a fost ales numele acesta deoarece fenomenele meteorologice ieşite din comun asociate cu “El Niño” încep în perioada Crăciunului. . de asemenea. o data la 5 până la 7 ani. lăsând fără adapost mii de oameni. în spaniolă. efectele lui se cunosc de secole. aducând ploi torenţiale în deşerturile din California şi Nevada. din Peru. denumirea datează din secolul al XVII-lea şi se datorează pescarilor vorbitori de spaniolă. dar numai după 1970 oamenii de ştiinţă au înţeles ce este “El Niño” şi cum perturbă acesta clima. vânturile permanente din Pacific îşi schimbă direcţia. în anii în care se manifestă “El Niño”. în timpul verii din emisfera sudică. clima devine extrem de imprevizibilă. “El Niño” din 1997-1998 a adus inundaţii masive în America de Sud. către America de Sud. ce produce pe tot Globul fenomene meteorologice ieşite din comun. cuvânt ce îl desemnează pe Iisus. fenomenul începe în ianuarie. cel mai puternic afectată este regiunea Pacificului. înseamnă “Pruncul”. a declanşat un uragan.

N.. denumite. “El Niño” opreşte curenţii ce aduc substanţe nutritive de la fundul oceanului către suprafaţă. peşti şi alte animale. fiind cauza unor incendii în pădurile din Australia şi Indonezia. . “El Niño” aduce vreme caldă şi secetoasă. în anotimpul în care ar trebui să fie umed. dar se pare că anumite figuri sunt consecinţa unor fenomene meteorologice ieşite din comun. exista teorii ce încearcă să explice originea misterioaselor figuri ce apar pe câmpurile cultivate de pe tot Globul. . “La Niña” (“Fetiţa”) este un curent cu efecte inverse decât “El Niño”.O. oamenii de ştiinţă consideră că încălzirea globală a intensificat fenomenul “El Niño”. sunt intiţialele denumirii “El Niño Southern Oscillation” (Oscilaţia Sudică “El Niño”). expresie prin care oamenii de ştiinţă desemnează fenomenul cunoscut ca “El Niño”. o posibilă explicaţie a acestui fenomen neobişnuit este că aceste vietăţi au fost ridicate în aer de tornade. de obicei.cercuri în lanuri”.S. purtate la mari depărtări de către curenţii de aer şi apoi au căzut pe pământ odată cu ploaia. au fost semnalate numeroase cazuri de furtuni puternice în timpul cărora au căzut din cer broaşte. cum ar fi nişte mici tornade sau furtuni electrice. E. unii cred că ele sunt opera navelor extraterestre. rezultă o variantă cu exagerări a condiţiilor meteorologice normale. în vestul Pacificului. în ultimii ani. afectând sursele de hrană ale animalelor marine.

.

.

Ciclon tropical .

EL NINO .

• Terra de astazi are un continent peste Polul Sud si un ocean înconjurat de continente la Polul Nord .si astfel au produs spalarea cantitatii de CO2 din atmosfera . modificarea pozitiei continentelor • Înregistrarile geologice arata ca o perioada de glaciatiune noua poate aparea în momentul în care pozitia continentelor ar putea produce blocarea sau reducerea fluxului de apa calda de la ecuator la poli .musoni . . micsorând efectul de sera . Cresterea stratului de gheata duce la marirea gradului de reflexie a Pamântului si în acelasi timp la reducerea gradului de absorbtie a radiatiilor solare care produc racirea atmosferei .000 si 50.000 de ani depinzând si de alti factori ( se crede ca muntii Himalaya sunt un factor major în actuala perioada de glaciatiune deoarece ei au provocat cresterea cantitatii de apa . timpul estimat va fi între 2. ceea ce a dus la credinta geologilor ca Pamântul va intra în viitorul apropiat în câteva perioade de glaciatiune .

care are o durata de 23. 4A . • Teoria propusa de Milankovitch este aceea ca aceste cicluri ale miscarii Pamântului în jurul Soarelui au efect asupra climei Terrei aducând perioade calde si reci .Variatii în deplasarea Terrei pe orbita din jurul Soarelui ( ciclurile Milankovitch ) • Milankovitch .5 grade si are o durata de 41. . • Factorul de înclinatie ( variatia axului Pamântului în plan vertical ) conform fig.5 grade si 24. inclusiv perioadele glaciare .000 de ani . om de stiinta de origine sârba . a propus ideea ca intensitatea radiatiilor solare primita de Terra sunt influentate de trei factori fundamentali : • Factorul de precesie ( de rotire a axului Pamântului ) conform fig. care are o durata de 100. • Factorul de excentricitate ( orbita circulara a Pamântului se transforma într-o orbita eliptica ) conform fig.000 de ani . 4B . aceasta variatie fiind cuprinsa între 21. 4C .000 de ani .

.

exista diferite modificari ale energiei solare numite cicluri solare ( Soarele produce diferite tipuri de reactii nucleare care produc modificari ale compozitiei sale ) pe durata a milioane de ani pot modifica fluxul de energie solara. Variatia energiei solare Exista doua tipuri de variatii a energiei solare : pe o perioada lunga de timp . pe perioade scurte de timp . astronomii considera cresterea energiei solare cu aproximativ 10 % la fiecare 1 miliard de an . Acest lucru poate produce efectul de sera pe Pamânt ( temperaturile ridicate produc vapori de apa care duc la efectul de sera ) . .

.

EFECTUL DE SERA .

ceea de poate duce chiar la deșertificare. de exemplu în Africa. creșterea temperaturii duce la creșterea cantității de vapori de apă care poate fi conținută în atmosferă.Tornade Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creșterea vaporizației. Deși în secolul al XX-lea vaporizația s-a redus ca urmare a întunecării globale. . în perioada actuală vaporizația crește datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să crească și nivelul precipitațiilor. a precipitațiilor și a numărului furtunilor. sau la favorizarea creșterii vegetației în zonele aride. După cum s-a spus mai sus.Efecte asupra atmosferei Uragane .Creșterea precipitațiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone. .

1 . efect care are două cauze: •creșterea volumului apei prin dilatare în urma încălzirii.2 m. însă efectul de creștere va mai dura mult timp. Unul din efectele încălzirii globale este creșterea nivelului mării. acidifierea oceanelor. deoarece rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor cu efect de seră . în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0. oprirea termosifonului salin Creșterea nivelului mării în secolul al XX-lea. •adaosul de apă provenit din topirea ghețurilor din calotele polare și ghețarii tereștri. Conform rapoartelor IPCC.0. EFECTELE ASUPRA HIDROSFEREI Ridicarea nivelului mării. Nu se pot face previziuni exacte.

cu densitate mai mică decât a apei sărate. Prin această mișcare o cantitate imensă de căldură este transportată de la ecuator spre nordul Europei. împinse și de vânturile alizee. iar pe termen lung este posibil chiar să se oprească definitiv. care astfel are o climă mult mai blândă decât alte regiuni de la aceeași latitudine. El începe în nordul Oceanului Atlantic cu mișcarea apelor sărate reci spre fund. Acolo se încălzesc și se ridică la suprafață. de Sud și Antarctica până în oceanele Indian și Pacific. ceea ce micșorează presiunea activă care determină scufundarea apelor reci. . ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord. la apele reci se adaugă o mare cantitate de apă dulce. IPCC consideră că în secolul al XXI-lea circulația termosifonului salin se va încetini. de exemplu Siberia. urmând un traseu invers.Termosifonul salin este un fenomen de circulație globală a apelor oceanice. Prin topirea ghețurilor arctice.

.

Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului. devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului. analog cu efectele despăduririlor. totuși. astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert. incendiile pot duce la eroziunea solului. Se estimează că în următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70 de miliarde tone de metan. Între 20 iunie și 8 iulie 2008 în California se declanșaseră deja 18 000 de incendii. . favorizând incendiile de pădure. prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor. Un efect cert este însă eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian și a gheții. ceea ce duce la uscarea lui. un gaz cu efect de seră foarte puternic.Efecte asupra litosferei Incendiu de pădure în 25 iulie 2007 în Grecia. Deși prin ardere se creează un efect sinergic.

frunzele și florilor apar în medie mai repede cu 2.0 zile pe deceniu. 3. chiar mai mult.1 zile. iar în unele zone.4 .3. Efecte asupra biosferei IPCC prezintă o serie de observații privind influența încălzirii globale asupra biosferei.4 zile pe deceniu. 96 % din ele au fost efectuate în Europa și America de Nord și doar 2.2 zile pe deceniu. În Europa.75 % în alte continente.Acest lucru influențează de exemplu perioadele de migrație ale păsărilor.Conform acestora.2 - 2. Aceste observații nu sunt însă distribuite uniform. în 1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca în 1960 . Fenomenul se observă și la plante. iar în America de Nord cu 1. anotimpurile apar desincronizat față de prevederile astronomice. Momentul atingerii maximului anual al CO2 în atmosferă în emisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor. de 4. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat un decalaj de cca. de exemplu la Torino. observații care arată destabilizarea locală a climei și dereglarea anotimpurilor. cu un avans local de până la două săptâmâni.

Statele Unite. De exemplu. de exemplu în Africa. Creșterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil. pistele de aterizare. Deși în unele locuri. Canada. Acest lucru ar putea genera divergențe între Rusia. căile ferate. Asupra agriculturii Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. sau zăcămintele de gaze naturale și petrol care sunt momentan blocate sub platforma continentală înghețată.40 % se datorează încălzirii globale. topirea permafrostului poate afecta aeroporturile. Asigurări Asigurările sunt direct afectate de modificările climatice. Se estimează că numărul catastrofelor naturale s-a triplat față de anii 1960. pot avea o durată de serviciu mai mică și pot necesita întreținere sporită. 35 . încălzirea este favorabilă. ea are efecte dramatice. de exemplu cultivarea orzului în Islanda. .Tot această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord. Transport Drumurile. de exemplu în Siberia. deoarece contribuie la extinderea deșertului Sahara peste Sahel. conductele pot fi afectate de variațiile de temperatură mai mari. Norvegia și Danemarca. Consecințe Economice Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de securitate atrage atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale ca pescuitul. în altele. iar din acestea.

în special a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul Panama. • Trecerea de nord-vest • Topirea ghețurilor arctice în perioada de vară poate deschide trecerea de nord-vest. În zonele inundabile trăiesc adesea comunități foarte sărace. Bangladesh și la Veneția. Inundații • Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor. 5000 de mile marine (9000 km) rutele navelor între Europa și Asia. ceea ce face să nu-și poată compensa pierderile în caz de dezastre naturale.Acest lucru scurtează cu cca. . Sărăcia face să nu poată plăti asigurări. care este un poluant care poate produce astm bronșic. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că procesul de încălzire globală este vinovat de moartea anuală a 150 000 de persoane și îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamități naturale declanșate de acest proces. deoarece este singurul teren fertil la care au acces. în special a zonelor foarte joase. care în 2007 s-a deschis navigației în mod natural pentru prima oară în istorie. cum sunt cele din Olanda. • Sănătate • Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare și mărește concentrațiile de ozon troposferic.