You are on page 1of 58

ANATOMIA CLINICA A

VISCEROCRANIULUI

FACTORI CARE GHIDEAZA DEZVOLTAREA VISCEROCRANIULUI

FORȚE
STATICE

POSTURĂ

FACTOR FACTORI
HORMONAL VASCULARI

CREȘTERE
CRANIO-
FACIALĂ
FORȚE
DINAMICE
MUȘCHI
FACTORI OROFACIALI
MASTICATORI
GENETICI LINGUALI

SISTEM
NERVOS

Creșterea și dezvoltarea cranio-maxilo-facială se integrează în cadrul
dezvoltării fizice generale a organismului.

Dezvoltarea facială se desfășoară în cele trei planuri spațiale cu o alternare de
ritmuri rapide și lente. În perioada prepuberală creșterea facială este maximă,
acum stabilindu-se tipul morfologic definitiv al feței.

Evidențierea corelațiilor dintre dezvoltarea fizică generală și cea cranio-maxilo-
facială este posibilă prin măsurători antropometrice caracteristice.
Calcularea indicelui facial se face după formula:
Indicele cefalic - tipuri cefalice:
– dolicocefal sub 75,9
, Eu  Eu 100
– mezocefal 7,60 – 80,9
– brahicefal 81,0 – 85,4 Gb  Op.
– hiperbrahicefal peste 85,5

Indicele facial – tipuri faciale:
– hiperuriprosop
– euriprosop
sub 78,9
79 – 83,9
N  Gn
– mezoprosop 84,0 – 87,9 Zy  Zy
- leptoprosop 88,0 – 92,9
- hiperleptoprosop peste 93,0

a b c
Tipuri faciale (euriprosop - a, mezoprosop – b, leptoprosop - c)

PUNCTE CRANIOMETRICE ALE VISCEROCRANIULUI

Mediane

gnathion Gn – punctul cel mai proeminent pe bordul inferior al mandibulei

menton , pogonion Pg – punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere

alveolar inferior– infradental Idi – situat intre cei doi incisivi centrali inferiori

alveolar superior – infradental superior Ids – corespunde zonei cele mai
proeminesi iunferioare a septului interincisiv central

prosthion Pr – punctulcel mai anterior si superior interalveolar central

acanthion Ac- punctul cel mai anterior al spinei nazale anterioare
nasospinale Ns – situat la intersectia planului mediosagital cu marginea
inferioara a aperturii piriforme;
nasion N – situat la jumatatea suturii nazofrontale.

la intersection dintre sutura lacrimo-maxilara si osul frontal. dacryon D – mai anterior. fronto-malar. . orbital Or – punctul cel mai proeminent al rebordului orbitar inferior.temporal FMT – cel mai lateral punct al suturii fronto-zigomatice. maxilo-frontal – lateral si posterior de nasion. md. lacrimal La – la jonctiunea dintre creasta lacrimala posterioara si suture fr-lacr. ectoconchion Ec – cea mai laterala parte a rebordului orbitar alare Al – cea mai laterala parte a aperturii piriforme. la intersectia dintre creasta lacrimala si sutura fronto-maxilara.Laterale gonion Go – la intersectia ramurilor orizontal si verticala ale mandibulei condilar Cd – partea cea mai laterala a cond.

PUNCTE CRANIOMETRICE .

25 jugal point . 22 bregma. 15 gonion. at arrow. 16 mastoidale. 19 external occipital protruberance or inion. left. B alveocondylean plane. 13 coronion. 9 prosthion or alveolar point. 10 symphysion. asterion at junction of sutures. 1 metopion. 7 malar point. 18 entomion. 4 nasion. 8 acanthion. 24 crotaphion. 6 orbital point. 17 auricular point. 21 obelion. 12 gnathion. 20 lambda.craniometric landmarks: A auriculo-infraorbital plane. 23 pterion. 14 condylion. right. 11 pogonion. 5 dacryon. 2 ophryon. 3 glabella.

Regiunile laterale : • regiunea palpebrală • regiunea orbitară • regiunea geniană • regiunea maseterină B. REGIUNI ANATOMO-CLINICE ALE VISCEROCRANIULUI CLASIFICARE REGIUNI SOMATICE REGIUNI VISCERALE A. Regiunile profunde :  fosa infratemporală (zigomatică)  fosa pterigopalatină (pterigomaxilară) . Regiunile mediane : • regiunea palatină • regiunea nazală • regiunea alveolo-dentară • regiunea labială • regiunea mentonieră • regiunea foselor nazale 2. Regiunile superficiale :  mediane • regiunea sublinguală  laterale • regiunea amigdaliană • regiunea linguală 1.

REGIUNI SOMATICE A. Nasalis) • regiunea labiala (R. orbitalis) • regiunea geniana • regiunea bucala.regiunea zigomatica (R. Regiuni mediane : • regiunea nasala (R. fosa pterigomaxilara) regiunea ATM . infraorbitalis) . oralis) • regiunea mentoniera (R. Regiuni profunde :  fosa infratemporala (fossa infratemporalis. buccalis) • regiunea infraorbitara (R. orala (R. Regiuni laterale : • regiunea palpebrala (R. parotideomaseterica) B. Regiuni superficiale :  mediane  laterale 1. zigomatica) • regiunea maseterina (R. mentalis) 2. fosa zigomatica)  fose pterigopalatina (fossa pterygopalatina.

REGIUNEA NAZALA LIMITE .un plan tangenţial la cartilagiul subcloazonului. .1. .superior .lateral .marginea inferioară a spinei nazale a frontalului.marginile posterioare ale oaselor proprii ale nasului şi ale cartilagiilor alare .inferior .

Planul tegumentar 2.dilatator al narinelor .piramidal al nasului . Planul scheletic şi cartilaginos: .PLANURILE REGIUNII 1.oasele proprii ale nasului .ridicător comun al buzei superioare şi aripei nasului 3. Planul muscular: .cartilagiile laterale ale piramidei nazale .transversul nasului .

dispunându-se ca o coardă între extremităţile arcului descris de artera facială. se anastomozează cu artera angulară. care se află situată iniţial la 3-4 mm lateral de artera angulară.în partea iniţială a şanţului nazogenian. realizând o anastomoză între sistemul carotidian extern şi sistemul carotidian intern.în unghiul intern al fantei palpebrale. se proiectează la nivelul segmentului proximal al şanţului nazo-genian . ulterior aceasta se îndepărtează de arteră.ramul terminal al arterei faciale.artera aripei nasului .artera subcloazonului şi a lobulului nasului .din cercul coronar superior la 3-4 mm lateral de filtrul buzei superioare .artera angulară .sunt dirijate spre vena facială. din artera facială . Venele .Principalele pachete vasculo-nervoase care deservesc regiunea Arterele: . Limfaticele -grupul ganglionar genian şi spre ganglionii submandibulari .artera nazală din oftalmică .

.ramul transvers din nervul facial.Nervii senzitivi : • nervul nazal extern din oftalmic pentru vârful trunchiat al piramidei nazale • nervul nazal intern pentru lobulul nasului • nervul suborbitar din maxilar ( proiecţia la nivelul găurii suborbitare) Nervul motor .

atrezia narinelor – prin persistenţa la nivelul orificiului narinar a unui dop epitelial. Explorare clinica Inspecţia . -Tumori benigne şi tumori maligne . furunculoza.foliculitele. atresia choanelor – prin persistenţa membranei oro-nazale .cianoză perinazală .Deformări ale piramidei nazale .malformații: arhinia – absenţa piramidei nazale (absenţa mugurilor nazali) rinoschizis – prin defecţiuni de alipire a mugurilor nazali interni.tipul de piramidă nazală: nasul drept (grecesc) nas acvilin (voltairian) nasul cârn .

a marginii anterioare a nasului şi a orificiului narinar . EXPLORARI PARACLINICE  radiografia faţă şi profil  Biopsia din formaţiunile tumorale Intervenţii chirurgicale la nivelul piramidei nazale  Rinoplastia –totală sau parţială  lobulului nasului.

verticală la 10-12 mm lateral de comisura buzelor.o linie orizontală dusă prin marginea inferioară a subcloazonului şi a aripelor nasului.  lateral .REGIUNEA LABIALĂ Delimitare:  superior .  inferior .orizontala prin şanţul mento-labial. .

Planuri  piele  pătura musculară . glande salivare mici.  stratul glandular.muşchi dilatatori şi constrictori ai buzelor. labiale  mucoasa labială .

 Reţeaua limfatică profundă.facial . iar cele de la buza inferioară spre ganglionii submentali.  Limfaticele superficiale de la buza superioară drenează limfa spre ganglionii parotidieni. facială  Venele . de la nivelul mucoasei labiale.buza inferioară .dentar inferior  Nervii motori .tributare venei faciale.Pachete vasculo-nervoase  arterele coronare din a. drenează limfa spre ganglionii submandibulari. submentali şi parotidieni  Nervii senzitivi – buza superioară: din suborbitar .

Explorare clinică  Inspecţia:  Colorație  aftele bucale. tumori  malformaţii  Palparea . afectiuni preneoplazice. stomatite. herpes.

biopsia leziunii  Radiografia simplă faţă şi profil este utilă în aprecierea interesării sau nu a osului alveolar.Examene paraclinice  In leziunile tumorale . .  RMN –gradul de extindere a malformaţiei sau de interesare a regiunilor învecinate în afecţiunile neoplazice.

.  lateral – regiunea se întinde până la două linii verticale situate la 12 mm distanţă de comisurile labiale.REGIUNEA MENTONIERĂ Delimitare:  superior .  inferior – marginea bazilară a mandibulei.şanţul mento-labial.

Planuri  Tegument  ţesut celular subcutanat  muşchiului platisma  planul muscular  planul osteo-periostic .  gaura mentonieră. cu simfiza mentonieră.partea anterioară a corpului mandibulei. prin care ies nervul şi artera dentară inferioară şi intră venele dentare inferioare .

ramul marginal - mandibular . din alveolarul inferior. ramură din maxilara internă  ramuri din artera coronară inferioară din facială  venele alveolare inferioare (VJE).  Inervaţia motorie . anastomoze cu ramuri din venele coronare inferioare (VJI) şi cu venele submentale (VJA)  Limfatice – 3-4 ganglioni limfatici submentali  Inervaţia senzitivă . din mandibular.Pachete vasculo-nervoase  artera alveolară inferioară.nervul mentonier.nervul facial.

micrognatism.Explorarea clinică Inspecţia  Furunculoza  malformaţii congenitale ale mandibulei (agnatism. deformând-o. macrognatism). care invadează regiunea. crepitaţii osoase) . Palparea  abces stafilococic  formaţiunilor tumorale  integritatea osteoperiostică (mobilitate anormală.  Acromegalie  tumori benigne sau maligne de vecinătate (labiale).

.REGIUNEA PALPEBRALĂ Morfologia regiunii  Regiunea este formată din două repliuri cutaneo-fibro-musculo-mucoase numite pleoape.

muşchiul orbicular al pleoapelor ridicătorul pleoapei superioare  planul fibros.  planul mucos .conjunctivă.Planuri  Piele  ţesut celular subcutanat  planul muscular . . numită ligament tars (bandeletă tarsă). care se răsfrânge şi pe polul anterior al globului ocular. format dintr-o membrană fibro- elastică ce are o porţiune periferică numită ligament larg şi una spre marginile libere. continuându-se cu sclerotica şi realizând între ea şi pleoape fundurile de sac conjunctivale.

care provin din oftalmică. din artera facială şi din artera transversă a feţei • Venele drenează spre vena oftalmică • Limfaticele din jumătatea internă merg la ganglionii submaxilari. • din oculomotor comun pentru ridicătorul pleoapei . lacrimală. pentru componenta senzitivă • din facial pentru orbicularul pleoapelor. nazală. iar din jumătatea externă la ganglionii parotidieni • Nervii: oftalmic.• arterele palpebrale.

orgelet. benigne şi maligne (cancerul palpebral) .  inflamaţii ale marginilor libere .  echimoze traumatice. blefarite. blefaroconjunctivite  tumori ale pleoapelor.Explorare clinică Inspecţie  edeme palpebrale (în afecţiuni renale).

 inferior .  anterior – şanţul nazo-labial.marginea bazilară a mandibulei. .REGIUNEA GENIANĂ Limite  superior .  posterior – marginea anterioară a maseterului.rebordul orbitar inferior.

DELIMITARI  REGIUNEA BUCALA  Superior – linia care uneste aripa nasului cu baza tragusului  Inferior – marginea bazilara a mandibulei  Lateral –marginea anterioara a maseterului  Medial – santul nazolabial si vericala la 1 cm de comisura labiala .

linia prelungita la nivelul marginii superioare a arcadei zigomatice  Lateral – linia prin varful procesului zigomatic al maxilei  Medial – linia care uneste santul nazo- orbital si nazo-labial . REGIUNEA INFRAORBITALA  Superior – rebordul orbitar inferior  Inferior .

 REGIUNEA ZIGOMATICA  Superior – marginea superioara a arcadeo zigomatice  Orizontala care uneste aripa nasului cu tragusul  Anterior – procesul maxilar al osului zigomatic  Posterior – verticala pretragiana .

 buccinator – acoperit de aponevroza sa. spaţiu ce conţine:  bula grasoasă a lui Bichat .  Ţesutul celular subcutanat  planul muscular superficial  ridicătorul comun al aripei nasului şi buzei superioare .  fasciculele laterale ale pătratului bărbiei. în partea mijlocie a regiunii.  Planul muscular profund  canin.  muşchiul risorius al lui Santorini.  fascicule din pielosul gâtului.  vasele faciale.  micul şi marele zigomatic. mai evident la bărbat. cu glande sebacee şi sudoripare.  limfatice  filete nervoase  planul profund.  triunghiularul buzelor.  canalul lui Stenon.Planurile  tegumentul. se delimitează un spaţiu de formă triunghiulară cu baza lateral către marginea anterioară a maseterului şi vârful spre comisura labială. cu foliculi piloşi în partea inferioară a regiunii.  Între cele două planuri musculare. scheletic şi mucos .în partea posterioară. care înconjură bula grasoasă a lui Bichat.

melanoame . nevi pigmentari.acneea juvenilă  secţiuni ale canalului Stenon . rujeolă)  foliculitele . ca în bolile copilăriei (varicelă.Explorarea clinică Inspecţia  forma regiunii. hemangioame.fluctuenţa colecţiei  integritatea osului zigomatic  formaţiuni tumorale .lipoame.scurgeri de salivă pe tegument Palparea  în abcese ale părţilor moi . care este dată de prezenţa bulei grăsoase al lui Bichat  erupţii tegumentare.

.

Examene paraclinice  Radiografia simplă a structurilor osoase de la nivelul regiunii. RMN – evidenţiază starea părţilor moi sau dure. care ne oferă informaţii despre integritatea acestora  CT. extinderea formaţiunilor tumorale şi eventualele metastaze la distanţă în cazul afecţiunilor maligne. .

anterior şi posterior.prelungirea posterioară a arcadei zigomatice . inferior  Superior .REGIUNEA MASETERINĂ  Limitele muşchiului maseter.

 temporo-facialul . care se îndreaptă inferior.Planuri  Pielea  Ţesutul celular subcutanat  în partea superioară:  prelungirea anterioară a glandei parotide  partea iniţială a canalului Stenon  ramul transverso-facial din nervul facial. .care se îndreaptă spre partea superioară  cervico-facialul.

ram din temporo-maseterin.  planul osos . ram din mandibular.  planul vascular profund .faţa externă a ramului montant al mandibulei. .artera maseterină din maxilara internă şi nervul maseterin. planul musculo-aponevrotic - aponevroza şi muşchiul maseter.

.

.

.din temporala superficială  Artera maseterină inferioară – din facială  Venele:  vena maxilară internă – venele maseterine profunde (superioare)  vena temporală superficială – venele corespondente arterei transverse a feţei  vena facială – venele maseterine inferioare  În vecinătatea regiunii se află ganglionii limfatici parotidieni. Artera maseterină superioară – din maxilara internă  Artera transversă a feţei . ramură a nervului temporo-maseterin din nervul mandibular  inervaţie senzitivă asigurată de ramul superior al nervului cervical transvers din plexul cervical. care colectează limfa  Nervii  nervul maseterin.

.

integritate musculară . excoriaţii  leziuni traumatice  Foliculite  abcese de glandă parotidă care pot fuziona în regiune.Explorarea clinică Inspecţia  erupţii alergice  boli eruptive. papule. vezicule. peteşii. Palparea oferă informaţii despre formaţiuni tumorale.

antibiograma . al abceselor sau furunculelor . benignă sau malignă  examenul bacteriologic al secreţiilor.Explorare paraclinică  electromiografia .starea funcţională a muşchiului maseter  biopsia evidenţiază tipul de tumoră.

apofiza pterigoidă şi faţa laterală a faringelui.planul dus prin marginea inferioară (bazilară) a mandibulei  posterior comunică cu regiunea parotidiană  anterior .  extern – ramura mandibulei  intern .REGIUNEA INFRATEMPORALĂ Limite  comunică superior cu regiunea temporală  inferior . .tuberozitatea maxilarului superior.

faţa internă a apofizei coronoide. faţa internă a osului malar .Morfologie  formă de piramidă. cu 4 pereţi. o bază şi un vârf  Peretele extern  faţa internă a ramurei montante a mandibulei.

 muşchiul constrictor superior al faringelui şi aripioara faringiană întinsă de la muşchiul stilofaringian până la faţa laterală a rinofaringelui.  comunicarea printr-o fantă triunghiulară cu regiunea pterigo- maxilară.  fosa pterigoidiană.  muşchiul peristafilin extern.  faţa externă a aripei externe a apofizei pterigoide.Peretele intern :  tuberozitatea maxilarului superior. acoperită de muşchiul pterigoidian extern.  muşchii stilofaringian şi stiloglos . cu muşchiul pterigoidian intern. care se află în apropierea trompei lui Eustachio.

muşchiul buccinator (anterior) şi constrictorul faringian superior  Peretele posterior  comunicarea cu loja şi glanda parotidă  Baza regiunii  între faţa internă a arcadei zigomatice şi creasta sfeno-temporală  comunicarea cu fosa temporală  Vârful regiunii  inferior. la inserţia pterigoidianului intern pe mandibulă . Peretele anterior :  tuberozitatea maxilarului.  fanta triunghiulară prin care comunică cu fosa pterigomaxilară (pterigopalatină după Gray)  aponevroza buccinato-faringiană .

Raporturi  În partea posterioară  spaţiul maxilo-vertebro-faringian. retrostilian. vena jugulară internă. accesor (XI). unde se află artera carotidă internă. . hipoglos (XII) şi simpaticul cervical cu ganglionul simpatic cervical superior. nervul vag (X). nervii glosofaringian (IX).

vena maxilară internă)  Formaţiuni vasculo-nervoase:  Artera maxilară internă  Ganglionul otic Arnold  Nervul mandibular .Conţinutul regiunii  Formaţiuni musculo-aponevrotice:  muşchii pterigoidieni (intern şi extern)  aponevroza interpterigoidiană:  Marginea posterioară .nervul auriculo-temporal.butoniera retro-condiliană a lui Juvara (artera maxilară internă.

.

 Peretele extern – fanta pterigo-maxilară.baza apofizelor pterigoide. prin care comunică cu regiunea zigomatică .tuberozitatea maxilarului  Peretele posterior . cu orificiul posterior al canalului vidian.REGIUNEA PTERIGO- PALATINĂ Morfologia regiunii – piramidă patrulateră  Peretele anterior .

 Raporturile bazei sunt la acest nivel cu vârful orbitei.  Vârful regiunii . Peretele intern – lama verticală a palatinului.  Baza .latura externă a fantei sfeno-maxilare.locul de întâlnire a apofizei pterigo- palatine cu tuberozitatea maxilarului superior (canalele palatine posterioare şi accesorii) . care la marginea superioară formează canalul sfeno-palatin. închisă de o membrană conjunctivă.

 orbitar – temporo-malar şi lacrimal.  sfenopalatin  ramul său terminal .  Ganglionul sfenopalatin Meckel .  vidiană.  alveolar anterior.  alveolar (dentar) posterior.  Nervul maxilar superior.  palatina descendentă.  suborbitara  ramul terminal – artera sfenopalatină.Conţinutul lojei  Artera maxilară internă cu ramurile:  pterigo-palatină.nervul suborbitar. care ajunge în regiune prin gaura mare rotundă şi care dă ramurile:  meningian mijlociu.

a malarului) . a arcadei zigomatice.Explorarea clinică a regiunilor profunde  dificil  palparea componentelor osoase care delimitează regiunea (a ramurei montante a mandibulei.

 Ecografia Doppler .componentele vasculare. care modifică ecogenitatea  Computertomografia  R.Explorări paraclinice  Radiografia simplă a structurilor osoase ne oferă informaţii despre integritatea componentelor osoase.N.M.  Puncţia bioptică –în regiunea infratemporalăă . tumori). conţinutul patologic existent în regiune (flegmon.